DECIZIA nr. 507 din 4 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Elena Săvulescu în Dosarul nr. 8.212/105/2015 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.271D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită față de acestea. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Direcția de Sănătate Publică Prahova a depus la dosarul cauzei o cerere de judecare în lipsă. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016 și nr. 1.277D/2016, având ca obiect excepțiile de neconstituționalitate cu obiect identic ridicate de Elena Gabriela Berbec, Giorgiana Marinescu, Maria Gabriela Manole, Titus Țănțar Mazilu, Marius Cardaș și Constanța Dinu în dosarele nr. 8.215/105/2015, nr. 8.329/105/2015, nr. 8.331/105/2015, nr. 8.333/105/2015, nr. 8.334/105/2015 și nr. 8.342/105/2015 ale Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.  … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită față de acestea. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Direcția de Sănătate Publică Prahova a depus o cerere de judecare în lipsă în toate aceste dosare. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016 și nr. 1.277D/2016 la Dosarul nr. 1.271D/2016. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016 și nr. 1.277D/2016 la Dosarul nr. 1.271D/2016, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că diferențele salariale se pot justifica pentru angajații care nu își desfășoară activitatea în aceleași condiții, fără ca, în acest fel, să fie încălcate dispozițiile constituționale invocate. Astfel, în considerarea atribuțiilor diferite pe care le are personalul din direcțiile de sănătate publică față de alte categorii de personal din sistemul public sanitar, precum și față de personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală, legiuitorul a stabilit drepturi diferite care sunt legate de rolul, răspunderea și complexitatea fiecărei funcții în parte, fără ca, în acest fel, să fi fost încălcate dispozițiile art. 16 din Constituție. Pentru aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii pentru respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 10 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr. 8.212/105/2015, nr. 8.215/105/2015, nr. 8.329/105/2015, nr. 8.331/105/2015, nr. 8.333/105/2015, nr. 8.334/105/2015 și nr. 8.342/105/2015, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (13), prin raportare la art. 1 alin. (5^5) și alin. (5^10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepții ridicate de Elena Săvulescu, Elena Gabriela Berbec, Giorgiana Marinescu, Maria Gabriela Manole, Titus Țănțar Mazilu, Marius Cardaș și Constanța Dinu, reclamanți în cauze având ca obiect calcul drepturi salariale. Excepțiile de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.271D/2016, nr. 1.272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016 și nr. 1.277D/2016. … 8.În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, autorii susțin că dispozițiile normative criticate discriminează categoria personalului direcțiilor de sănătate publică față de categoria personalului din sistemul public sanitar și a personalului din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii. Astfel, se arată că, la nivelul lunii iulie 2015, în ceea ce privește toate aceste categorii de personal, inclusiv a personalului direcțiilor de sănătate publică, a avut loc asimilarea la salariile și funcțiile din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ca urmare a acestei asimilări, salariile din luna septembrie 2015 au fost mai mari decât salariile de la nivelul lunii iunie 2015. Or, având în vedere că majorarea de 25%, în ceea ce privește personalul direcțiilor de sănătate publică, se calculează, potrivit dispozițiilor criticate, prin raportare la nivelul lunii iunie 2015, și nu la nivelul lunii septembrie 2015, așa cum se calculează pentru personalul din sistemul public sanitar, precum și în cazul personalului din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, rezultă că majorarea de 25% se aplică în mod diferențiat.  … 9.În acest mod, potrivit autorilor excepțiilor de neconstituționalitate, se încalcă, pe de o parte, principiul egalității și echității, prevăzut de Constituția României, conform căruia la muncă egală, salarizarea este egală, iar, pe de altă parte, se relevă caracterul discriminatoriu al dispozițiilor criticate. … 10.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate respectă principiul proporționalității, neputându-se reține încălcarea art. 8, art. 17, art. 18, și nici a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, art. 16 din Constituție nu este încălcat, câtă vreme tratamentul juridic diferențiat impus de măsurile criticate țin de politica economico-financiară a statului. Potrivit instanței, diferențele salariale invocate se pot justifica pentru angajați care nu își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 30 aprilie 2015, în care s-a reținut că „sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula“. De asemenea, Guvernul mai face trimitere și la considerentul din aceeași decizie în care s-a reținut că „nu se pune problema generării unei stări de discriminare sub aspectul încadrării în muncă și al ocupării forței de muncă“.  … 13.Avocatul Poporului apreciază că, în considerarea atribuțiilor diferite pe care le are personalul din direcțiile de sănătate publică, față de alte categorii de personal din sistemul public sanitar și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală, legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care acestea beneficiază, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea și complexitatea fiecărei funcții în parte, fără ca, prin aceasta, să se aducă vreo atingere principiului egalității persoanelor în fața legii și a autorităților publice, garantat de art. 16 din Constituție și de reglementările internaționale la care s-a făcut referire. … 14.În punctul de vedere al Avocatului Poporului se mai arată că nici critica vizând încălcarea dreptului la muncă nu poate fi reținută, întrucât Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului“ (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006) și că „stabilirea principiilor și a condițiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007)“. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Textul criticat, introdus prin Legea nr. 293/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015, are următorul cuprins: „Pentru personalul direcțiilor de sănătate publică prevederile alin. (5^5) se aplică la cuantumul brut al salariilor de bază aferente lunii iunie 2015.“ Art. 1 alin. (5^5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, la care textul criticat face trimitere, are următorul conținut: „Începând cu data de 1 decembrie 2015, prin excepție de la prevederile alin. (1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.“ … 18.În opinia autorilor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, precum și ale art. 41 referitor la muncă și la protecția socială a muncii. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: […] cap. I, cuprinzând art. 1-13, și art. 32, 32^1 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 […].“. Potrivit dispozițiilor art. 43 din Legea-cadru nr. 153/2017, aceasta intră în vigoare la data de 1 iulie 2017. Prin urmare, Curtea reține că, la data soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, acestea sunt abrogate. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a decis că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așa cum a reținut Curtea, în aceeași decizie, scoaterea sau ieșirea formală din vigoare a unei norme juridice nu înseamnă, neapărat și în toate situațiile, inaplicabilitatea sa. Astfel, în toate litigiile în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate din prezenta cauză, temeiul juridic al acțiunilor formulate de reclamanți se află într-o strânsă legătură cu dispozițiile normative criticate, modul de soluționare a acestor acțiuni de către instanțele judecătorești depinzând de decizia pe care Curtea o va pronunța cu privire la constituționalitatea dispozițiilor normative criticate. Așadar, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. … 20.În continuare, Curtea observă că art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 stabilește, cu titlu general, că, în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014. Aplicarea acestei dispoziții normative este condiționată de îndeplinirea cumulativă a două condiții: pe de o parte, personalul plătit din fonduri publice trebuie să își desfășoare activitatea în aceleași condiții și, pe de altă parte, nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.  … 21.Art. 1 alin. (5^5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 vizează o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, respectiv personalul din sistemul public sanitar, precum și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii. Pentru această categorie, legiuitorul delegat reglementează o dispoziție normativă derogatorie de la dispoziția normativă reținută, cu titlu general, în art. 1 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014. Astfel, începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, personalul din sistemul public sanitar, precum și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.  … 22.Art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 vizează o subcategorie – personalul direcțiilor de sănătate publică – a categoriei căreia i se aplică prevederile art. 1 alin. (5^5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. Cu privire la această subcategorie, dispoziția normativă a art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 prevede că cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna iunie 2015.  … 23.Curtea constată că legiuitorul delegat a reglementat, cu privire la modalitatea de calcul al majorării de 25%, un tratament diferențiat în cazul a două categorii de subiecți de drept, respectiv între personalul direcțiilor de sănătate publică, pe de o parte, și personalul din sistemul public sanitar și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, pe de altă parte.  … 24.În soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, prin Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2016, Curtea a reținut că, analizând din punct de vedere sistematic conținutul normativ al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, alin. (1) și (2) instituie regula menținerii în anul 2015 a aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar art. 1 alin. (5), (5^1), (5^2), (5^4), (5^5), (5^6), (6), (7), (7^1) și alin. (11) prevăd excepții de la această regulă. Cu privire la aceste excepții, Curtea a reținut că acestea se referă la anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creșteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având, așadar, o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât și creșteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituției. Curtea a mai statuat că legiuitorul este liber să stabilească reguli și excepții referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (paragrafele 17 și 19). … 25.De asemenea, în cauză sunt relevante și considerentele Deciziei nr. 53 din 19 februarie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, potrivit cărora art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. Cu alte cuvinte, art. 16 din Constituție nu îi protejează pe cetățeni față de orice acțiuni statale care reglementează, pe baza unor criterii pe care statul le consideră relevante, în mod diferențiat, situația unor categorii de cetățeni care, sub alte aspecte relevante, se află în situații asemănătoare.  … 26.Diferențierea de regim juridic realizată de legiuitorul delegat nu are semnificația nerecunoașterii pentru categoria personalului direcțiilor de sănătate publică a unui drept sau a unor libertăți fundamentale pe care, în schimb, să le fi recunoscut categoriei personalului din sistemul public sanitar, precum și personalului din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, ci măsura prin care legiuitorul delegat a înțeles să reglementeze, în mod diferențiat, pentru cele două categorii de personal plătit din fonduri publice, modul în care se va calcula majorarea salarială de 25%, situându-se în limitele de acțiune a statului în ceea ce privește politica de salarizare. Așa cum a reamintit Curtea și în Decizia nr. 387 din 6 iunie 2017, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, prin care a soluționat o excepție de neconstituționalitate cu un obiect identic cu al celei de față, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut statelor o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat (a se vedea Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). … 27.Curtea constată că, deși autorii excepției își raportează critica și la prevederile art. 41 din Constituție referitor la dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, în realitate nu oferă niciun argument care să se sprijine pe acest text constituțional, excepția de neconstituționalitate fiind nemotivată sub acest aspect. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Săvulescu, Elena Gabriela Berbec, Giorgiana Marinescu, Maria Gabriela Manole, Titus Țănțar Mazilu, Marius Cardaș și Constanța Dinu în dosarele nr. 8.212/105/2015, nr. 8.215/105/2015, nr. 8.329/105/2015, nr. 8.331/105/2015, nr. 8.333/105/2015, nr. 8.334/105/2015 și nr. 8.342/105/2015 ale Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și constată că prevederile art. 1 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește