DECIZIA nr. 506 din 4 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 292/85/2016 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.207D/2016.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 17 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 292/85/2016, Tribunalul Sibiu – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu într-o cauză având ca obiect cerere privind recalcularea pensiei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că principiul contributivității, în baza căruia funcționează în prezent sistemul public de pensii, se aplică și pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001. Astfel, arată că acest principiu guvernează sistemul unitar de pensii publice instituit cu începere din data de 1.04.2001 – data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, act normativ în care, la art. 2 lit. e), se afirma pentru prima dată, în mod explicit, acest principiu, prevederea fiind preluată de actuala formă a Legii nr. 263/2010. Din punct de vedere structural, principiul contributivității, așa cum a fost legiferat prin Legea nr. 19/2000 și, ulterior, prin Legea nr. 263/2010, cuprinde două componente aflate în interdependență, și anume contribuțiile datorate de persoanele fizice și juridice și drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza acestor contribuții. Acest principiu s-a materializat în Legea nr. 263/2010 în privința contribuțiilor de asigurări sociale la art. 33-36, iar în ceea ce privește drepturile corelative la art. 166.  … 6.Autoarea excepției apreciază că, pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001, legiuitorul a conceput o normă derogatorie de la acest principiu, respectiv art. 164 din Legea nr. 19/2000, în prezent abrogată, și art. 165 din Legea nr. 263/2010 aplicabil pentru veniturile salariale anterioare datei de 1.04.2001, care urmează să se valorifice la stabilirea ori la recalcularea pensiei. Ca atare, susține că norma generală este cuprinsă, cu valoare de principiu, în art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, iar norma specială se regăsește la art. 165 din aceeași lege. … 7.În opinia autoarei excepției, casele teritoriale de pensii aplică în mod diferit principiul contributivității. Astfel, deși sunt obținute înainte de 1.04.2001, acestor venituri salariale solicitate, de către reclamanta din dosar, a fi luate în calculul pensiei, respectiv ajutor concediu, alte ajutoare și ajutor în natură, ar trebui să li se aplice dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, iar unele case teritoriale de pensii le iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiei, în baza principiului contributivității, și altele nu, cum este și cazul Casei Județene de Pensii Sibiu. Se susține că această aplicare neunitară există și în cazul instanțelor judecătorești, care procedează în mod diferit în ceea ce privește aplicarea principiului contributivității pentru veniturile salariale obținute înainte de 1.04.2001. Or, potrivit principiului neretroactivității legii civile, legea dispune numai pentru viitor. … 8.Autoarea excepției apreciază că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 19/2012 referitoare la recursul în interesul legii, nu a reușit să lămurească ce prevedere legală are aplicabilitate pentru veniturile obținute în perioada anterioară datei de 1.04.2001 ce urmează a fi valorificate la pensie.  … 9.În continuare, autoarea excepției arată că principiul contributivității nu a existat în legislația anterioară datei de 1.04.2001 și de aceea, în baza art. 165 din Legea nr. 263/2010 (art. 164 din Legea nr. 19/2000), pentru perioadele anterioare acestei date, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile tarifare, brute sau nete, așa cum au fost înscrise în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent care, după 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Consideră că, deși la nivel declarativ în legislația pensiilor anterioară datei de 1.04.2001 (Legea nr. 3/1977 modificată prin Legea nr. 49/1992) se afirma obligativitatea plății contribuțiilor de asigurări sociale de către unități, iar dreptul la pensie este recunoscut tuturor cetățenilor țării, nu se poate afirma că avea aplicabilitate principiul contributivității, astfel cum este el definit în actuala reglementare, întrucât lipsește corelația dintre contribuția achitată și drepturile de asigurări sociale cuvenite pentru aceste contribuții. … 10.Autoarea excepției consideră că, dacă se interpretează că pentru veniturile obținute de angajați înainte de 1.04.2001, ce urmează a fi valorificate la pensie, se aplică principiul contributivității, și nu art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care limitează aceste venituri la salariile (tarifare) brute sau nete, astfel cum au fost înscrise în carnetul de muncă (cu sau fără impozit) și sporurile cu caracter permanent, care după 1.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislației anterioare, așa cum sunt definite la alin. (2) al aceluiași articol de lege, atunci s-ar înfrânge principiul neretroactivității legii civile. … 11.În final, se susține de către autoarea excepției – Casa Județeană de Pensii Sibiu – că adepții principiului contributivității pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001 fac o gravă confuzie între baza de calcul a pensiilor după data de 1.04.1992, la care se referă art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, și cea a contribuțiilor de asigurări sociale, reglementată de Decretul nr. 389/1972. Ca urmare a acestei confuzii, pe care o fac și unele instanțe judecătorești, se solicită valorificarea sporurilor cu caracter permanent obținute anterior datei de 1.04.2001, care ar fi intrat în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, și nu în baza de calcul a pensiei, așa cum prevede legea. … 12.Tribunalul Sibiu – Secția I civilă apreciază că textul art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 trebuie aplicat în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, adică cei care se pensionează sub incidența Legii nr. 263/2010, fiind de principiu că drepturile la pensie se stabilesc pe baza unor venituri realizate/plătite retroactiv. Legea nr. 263/2010 stabilește drepturile la pensie doar pentru viitor, și nu retroactiv, iar aplicarea principiului contributivității pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 nu poate fi considerată neconstituțională, întrucât nu este cazul unei aplicări retroactive a unei legi, legea aplicându-se doar celor care se pensionează începând cu data intrării sale în vigoare. Nu este specific legilor în materia pensiilor să se aplice unor situații juridice născute sub imperiul lor, fiind o regulă ca legea sub imperiul căreia se pensionează o persoană să-i stabilească modul, criteriile, vârsta de pensionare etc. Aplicarea principiului contributivității se impune și din considerente de ordin practic, întrucât numai după 1.04.2001 angajatorii depun la casele de pensii declarații nominale care cuprind distinct și individual pentru angajați veniturile realizate.  … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Guvernul apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. Astfel, apreciază că, din analiza criticii de neconstituționalitate formulate de autoarea excepției, se constată că aceasta invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, prin prisma existenței unei practici administrative și judiciare neunitare, cu privire la aplicarea principiului contributivității anterior datei de 1.04.2001. În acest context, consideră că nu pot fi reținute criticile invocate de autoarea excepției, care vizează, în realitate, aspecte de aplicare a legii ce țin de competența instanței judecătorești, iar nu a instanței de contencios constituțional. Precizează, totodată, că problema de drept vizând aplicarea principiului contributivității pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001 a fost analizată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 19/2011. De asemenea, apreciază că dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale în raport cu prevederile art. 15 din Constituție. … 15.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat anterior în dosarul Curții Constituționale în care a fost pronunțată Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, în sensul constituționalității dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.  … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din data de 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază: […]c)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;. …  … 19.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca bază și principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Totodată, Curtea observă că textul de lege supus controlului de constituționalitate, respectiv art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, a preluat soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din cap. X al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. … 21.În ceea ce privește dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, invocate de autoarea excepției în susținerea criticilor de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 466 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 15, Curtea a reținut că aceste norme „au același conținut normativ ca prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, abrogată prin Legea nr. 263/2010. Asupra dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, reținând că modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, ca și a altor condiții și criterii de calcul al pensiilor țin de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili și modifica în raport cu posibilitățile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societății.“ … 22.Cu privire la stabilirea bazei de calcul al pensiilor în funcție de anumite categorii de venituri realizate de salariați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, Curtea Constituțională a reținut că „verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești“. … 23.Referitor la categoriile de venituri stabilite pentru determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale“. În considerentele acestei decizii, instanța supremă a reținut: „contribuția pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953, ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contribuția se aplica asupra câștigului brut realizat de salariați. Cu alte cuvinte, atât angajatorul, cât și salariatul contribuiau la sistemul de asigurări sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regăsește și în reglementarea actuală. Sub acest aspect este de reținut că nu poate fi primită teoria potrivit căreia s-ar face o aplicare retroactivă a Legii nr. 19/2000 în ceea ce privește principiul contributivității, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au născut anterior datei de 1 aprilie 2001“. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat. Evident, acest mod de interpretare a normelor legale în materie nu va fi de natură să înlăture beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, în sensul că se prezumă că s-au plătit aceste contribuții pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, abordarea prezentată înscriindu-se în orientarea Înaltei Curți de Casație și Justiție reflectată de celelalte decizii pronunțate în recursurile în interesul legii promovate în această materie, cu referire expresă la Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 și Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011.“ … 24.Astfel, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat – a decis că: „Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.“ … 25.Având în vederea aceste argumente, precum și faptul că, în realitate, criticile vizează interpretarea dată de unele instanțe și de unele case teritoriale de pensii textului de lege criticat, Curtea reține că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate constituie aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii și, prin urmare, acestea intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a instanței de contencios constituțional. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 292/85/2016 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește