DECIZIA nr. 506 din 17 iulie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 23 ianuarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 1REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 322
ART. 1REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 5REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 8REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 322
ART. 10REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 430
ART. 11REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948
ART. 11REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 322
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 4 14/01/2016
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 235 09/03/2006
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 19REFERIRE LALEGE 76 24/05/2012 ART. 3
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 19REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 1663 15/12/2009
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 817 19/05/2009
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 1083 14/10/2008
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 214 28/02/2008
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 235 05/06/2003
ART. 24REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Treidis Prod Com – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.420/2/2017(369/2017) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.242D/2017.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Ioan Vladimir Olteanu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Acesta arată că prevederile legale criticate instituie o discriminare între diferitele categorii de justițiabili. Se mai arată că există destule situații în care spețele sunt de o complexitate deosebită, iar justițiabilii nu pot anticipa considerentele hotărârii judecătorești.4.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere practica instanței de contencios constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/2/2017(369/2017), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Treidis Prod Com – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii civile.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu permit revizuirea unor hotărâri judecătorești, în condițiile în care s-a evocat fondul, iar motivarea instanței asupra unor chestiuni de fapt și drept nu poate fi cunoscută decât după motivarea deciziei atacate. Stabilirea unui termen diferit de exercitare a dreptului de a formula o cerere de revizuire în funcție de instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere este discriminatorie și creează o situație vădit mai dificilă persoanelor ce doresc să exercite această cale extraordinară de atac cu privire la hotărâri pronunțate de către instanțele de recurs, acestea fiind nevoite să redacteze cererile de revizuire fără să ia cunoștință de motivele pronunțării deciziei atacate.7.Faptul că hotărârile instanțelor de recurs care se redactează după o perioadă lungă de timp nu se comunică părților nu poate justifica tratamentul discriminatoriu pentru fapte ce nu sunt imputabile justițiabilului. Impunerea unui termen de formulare a cererii de revizuire mai scurt decât termenul de redactare obiectivă a hotărârii constituie o încălcare a drepturilor constituționale.8.În ceea ce privește motivul de revizuire stipulat de către art. 322 pct. 7 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, rațiunea reglementării acestui caz de revizuire se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.9.Totodată, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca, în cadrul celui de-al doilea proces, să nu se fi invocat prima hotărâre sau, chiar dacă aceasta a fost invocată, instanța să fi omis soluționarea excepției puterii lucrului judecat. În speță, din ansamblul probator al cauzei rezultă fără echivoc că în cel de-al doilea proces, instanța nu s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat.10.Puterea de lucru judecat se întinde nu numai asupra dispozitivului, dar și a considerentelor, dovadă fiind preluarea jurisprudenței anterioare de către noul Cod de procedură civilă, în art. 430 alin. (2), potrivit căruia autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. În aceste condiții, în absența cunoașterii considerentelor hotărârii a cărei revizuire se solicită, mai precis în situația necunoașterii motivării instanței, nu se poate exercita calea extraordinară de atac, în condiții care să respecte pe deplin dreptul la apărare.11.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta arată că revizuirea este reglementată în Codul de procedură civilă ca fiind o cale de atac extraordinară de reformare care poate fi promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză. Astfel, prin intermediul revizuirii întemeiate pe prevederile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, nu se poate exercita un control asupra legalității și temeiniciei hotărârii atacate, ci se verifică dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat, iar această împrejurare poate fi stabilită în raport cu celelalte elemente ale dosarului și cu dispozițiile art. 1201 din Codul civil, iar nu în funcție de motivarea hotărârii atacate. Or, în aceste condiții, formularea cererii de revizuire nu depinde esențial de cunoașterea considerentelor care au stat la baza pronunțării hotărârii atacate cu revizuire.12.Prin urmare, în opinia instanței, această normă nu îngrădește dreptul la apărare al autoarei excepției de neconstituționalitate sau accesul liber la justiție al acesteia, iar stabilirea unui termen în care hotărârea poate fi atacată în calea de atac a revizuirii constituie o măsură de garantare a stabilității raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile irevocabile ce fac obiectul căii extraordinare de atac. În plus, instituirea unor termene procedurale și obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul acestor termene sunt de natură să asigure o mai bună administrare a justiției, traducând în fapt principiul privind dreptul persoanei la judecarea procesului sau în mod echitabil și într-un termen rezonabil.13.În același timp, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură reglementate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, consfințite prin dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Totodată, instanța apreciază că dispoziția legală criticată nu exclude de la exercițiul drepturilor procesuale o categorie sau un grup social, pentru a se putea aprecia că este contrară art. 16 din Constituție sau normelor convenționale care reglementează principiul nediscriminării.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta mai menționează jurisprudența relevantă în materie a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 235 din 5 iunie 2003 și nr. 4 din 14 ianuarie 2016.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, dispoziții care au următorul cuprins: „Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:1.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 al. 1, de la comunicare a hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 al. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri;“19.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să își producă efecte juridice în cauza de față.20.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, în art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și în art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. Se mai invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor invocate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale.22.Astfel, prin Decizia nr. 214 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008, Decizia nr. 1.083 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, Decizia nr. 817 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, și Decizia nr. 1.663 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010, Curtea a reținut că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării. De aceea, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței, care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate.23.Totodată, Curtea a statuat că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil.24.De asemenea, prin Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, Curtea a statuat că prin art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu a înțeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite, și, în aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza instanțele judecătorești în termenul legal cu cererea de revizuire.25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Treidis Prod Com – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.420/2/2017(369/2017) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că prevederile art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x