DECIZIA nr. 505 din 17 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 2.506/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.182D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.183D/2017 și 289D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 4.426/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, precum și în Dosarul nr. 3.337/62/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.183D/2017 și nr. 289D/2018 la Dosarul nr. 1.182D/2017. … 6.Atât partea prezentă, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.183D/2017 și nr. 289D/2018 la Dosarul nr. 1.182D/2017, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Aceasta expune situația de fapt din fiecare dosar. … 8.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere practica instanței de contencios constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 7 martie 2017, pronunțate în dosarele nr. 2.506/62/2016 și nr. 4.426/62/2016, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire. … 10.Prin Decizia civilă nr. 94/R/2018 din 15 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.337/62/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că sintagmele „s-au descoperit înscrisuri doveditoare“, „reținute de partea potrivnică“ și „care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților“ din cuprinsul dispozițiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale întrucât termenii folosiți sunt extrem de vagi și nu sunt definiți în mod explicit în legislație, interpretarea lor rămânând la latitudinea instanțelor. Se arată că magistrații au ajuns să interpreteze legea atât de restrictiv, încât, în practică, nu mai există situații în care se poate face revizuire pe baza descoperirii unui document, mai ales când una dintre părțile dosarului este o instituție publică. … 12.Astfel, se arată că instanțele consideră că un înscris nu poate fi „descoperit“ dacă acesta se află în posesia unei instituții publice. Astfel, chiar dacă înscrisul nu este public și cetățeanul nu-l poate obține nici măcar la cerere, instanța consideră că oricine poate avea acces la el, doar în virtutea faptului că este deținut de o instituție publică. Prin urmare, instanța respinge din oficiu situația când un cetățean descoperă întâmplător un document aflat în posesia unei instituții publice, deoarece se consideră că oricine poate cunoaște conținutul înscrisului, chiar și când nu este public. De exemplu, nu este considerat comportament obstrucționist atunci când o instituție publică prezintă în mod deliberat informații de interes public false și „tăinuiește existența documentelor care demonstrează minciuna“. … 13.În Dosarul nr. 289D/2018, autoarea excepției afirmă faptul că, pentru a fi constituțională, prin formularea „înscrisuri reținute de partea potrivnică“ ar trebui să se înțeleagă și documentele de interes public care se comunică din oficiu, dar care, prin nerespectarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, nu au fost publicate niciodată. … 14.Tribunalul Brașov – Secția I civilă și Curtea de Apel Brașov – Secția civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul și-a exprimat punctul de vedere în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017, arătând că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepției de neconstituționalitate nu arată în concret în ce constă neconcordanța dintre prevederile legale criticate și Constituție. … 17.Avocatul Poporului a arătat că în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017 își menține punctul de vedere reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 207 din 28 februarie 2008. … 18.În ceea ce privește neconcordanța dispozițiilor criticate în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, se arată că revizuirea este o cale extraordinară de atac, promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanță cu art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestora. Se menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 29 din 12 ianuarie 2010. … 19.În privința celorlalte critici de neconstituționalitate expuse de autoarea excepției prin raportare la prevederile art. 31 alin. (2) și art. 52 alin. (3) din Constituție, se arată că acestea nu pot fi reținute, întrucât normele constituționale nu au incidență în cauză. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017 îl constituie dispozițiile art. 322 alin. 5 din Codul procedură civilă din 1865, în timp ce în Dosarul nr. 289D/2018 îl constituie dispozițiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865. Din examinarea excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 1.182D-1.183D/2017, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865, care reprezintă și obiectul comun al excepției de neconstituționalitate în cele trei dosare conexate. Astfel, potrivit acestor prevederi legale: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […] … 5.dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.“ … 23.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să își producă efecte în cauză. … 24.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informație și în art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate reliefează aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, precum și aspecte care țin de eventuale omisiuni legislative. … 26.Astfel, Curtea constată că, prin Decizia nr. 57 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, a reținut că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Așa fiind, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. … 27.De asemenea, Curtea mai constată că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, și o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“). … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în dosarele nr. 2.506/62/2016 și nr. 4.426/62/2016 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, precum și în Dosarul nr. 3.337/62/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă și Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește