DECIZIA nr. 505 din 13 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anca Elena Vodă în Dosarul nr. 1.787/111/2018 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.062D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, avocatul Diana Adina Lascău, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.082D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurel Mureșan în Dosarul nr. 2.448/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția civilă. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Diana Adina Lascău, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.062D/2018 și nr. 2.082D/2018 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Avocatul autorilor excepției arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea cauzelor. … 6.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2018 la Dosarul nr. 2.062D/2018, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorilor excepției, care apreciază că excepția este lipsită de obiect, întrucât, prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, Curtea a constatat că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare. De asemenea, învederează Curții o serie de aspecte particulare cu privire la speță. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 136 din 3 martie 2021, prin care această excepție a fost admisă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.787/111/2018, Tribunalul Bihor – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Anca Elena Vodă cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect repararea prejudiciului în cazul privării de libertate în cursul unui proces penal soluționat prin achitarea inculpatei. … 10.Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.448/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Aurel Mureșan cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect repararea prejudiciului în cazul privării de libertate în cursul unui proces penal soluționat prin achitarea inculpatului. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind egalitatea cetățenilor în fața legii, accesul liber la justiție și răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, întrucât instanța care judecă fondul cauzei penale nu are posibilitatea procedurală de a analiza dacă, prin prisma soluției de achitare, măsura preventivă a fost nelegală. Astfel, consideră că, deși prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție interpretează dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală în sensul că instanței penale îi aparține competența de soluționare, practic, o atare cale procedurală nu există. … 12.Tribunalul Bihor – Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 13.Tribunalul Cluj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, Curtea Constituțională pronunțându-se în acest sens prin decizii anterioare. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care se consideră că dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate se acordă numai în situațiile expres și limitativ specificate de lege. În acest sens, arată că prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie să fie subordonate principiului responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, principiu consacrat de dispozițiile art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție, potrivit căruia „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare“. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei.“ … 19.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și ale art. 52 alin. (3) referitor la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, precum și a prevederilor art. 5 paragraful 5 referitor la dreptul la reparație în caz de privare de libertate din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție, ale art. 20 referitor la egalitatea în fața legii din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale art. 1 privind egalitatea în drepturi din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării cu prezenta excepție, prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, a constatat că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare, întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 23 alin. (1) și ale art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. … 21.Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, mai sus citată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă. … 22.În acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care s-a admis excepția, decizia ce urmează a fi pronunțată în cauza de față poate constitui motiv al unei cereri de revizuire (Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 26 mai 2020, paragraful 34). … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anca Elena Vodă în Dosarul nr. 1.787/111/2018 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și de Aurel Mureșan în Dosarul nr. 2.448/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția I civilă și Tribunalului Cluj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește