DECIZIA nr. 503 din 4 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Dumitru Popa, Maria Nasta, Ana Bălașa și Iuliana Valentina Coșeru (Popa), în Dosarul nr. 7.374/118/2015 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.040D/2016.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus note de ședință prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.374/118/2015, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Dumitru Popa, Maria Nasta, Ana Bălașa și Iuliana Valentina Coșeru (Popa), într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 contravine principiului neretroactivității legii civile, consacrat prin art. 15 alin. (2) din Constituție, în măsura în care intervine în domeniul de aplicare temporală a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 și ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului București pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998, astfel cum art. 8 din Legea nr. 9/1998 a fost interpretat prin Decizia nr. 21/2007*) a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Notă …

*) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 21/2007 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 7.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, apreciază că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 este neconstituțional în măsura în care consacră un tratament discriminatoriu între beneficiarii plăților făcute în baza Legii nr. 9/1998, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, și cei care vor primi plățile ulterior lunii decembrie 2014. În opinia autorilor excepției, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților s-ar situa mai presus de lege prin emiterea de acte administrative cu încălcarea Deciziei nr. 21/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a hotărârilor judecătorești pronunțate în baza acesteia. … 8.În ceea ce privește pretinsa contrarietate a dispozițiilor de lege criticate cu art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, autorii excepției susțin această critică prin invocarea practicii recente a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015. Astfel, arată că, în materii și domenii juridice diferite, dar cu ipoteze similare care, aparent, au consacrat dreptul statului de a nu plăti despăgubiri pentru sumele pe care era ținut să le restituie, Curtea Constituționala a constatat neconstituționalitatea art. 124 alin. (1) din Ordonanța Guvernuluinr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală care permitea organelor fiscale dreptul de a nu plăti dobânzi pentru sumele plătite de contribuabil și care se impunea a fi restituite doar la momentul soluționării cererii de restituire. Prin urmare, raționamentul expus de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, în opinia autorilor excepției, ar fi aplicabil cu atât mai mult cu cât actualizarea sumei în raport cu rata inflației nu poate fi considerată o sancțiune, ci, mai degrabă, o modalitate de asigurare a unui echilibru valoric în condiții de instabilitate a monedei naționale, menită a-l proteja pe creditor.  … 9.În final, autorii excepției consideră că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 golește de conținut art. 52 din Constituție, întrucât nu permite reparația integrală a pagubei ca urmare a anulării actului administrativ prin actualizarea cu indicele de inflație. … 10.Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că, în principiu, criticile invocate de autorii excepției presupun interpretarea legii de către instanța judecătorească. Însă, dacă dispozițiile criticate permit o interpretare în sens restrictiv, atunci chestiunea ridicată de autori, cu privire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, ar trebui apreciată în sensul neconstituționalității art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 numai în măsura în care acest text s-ar putea interpreta în sensul împiedicării exercitării dreptului de a obține o despăgubire adecvată, prin actualizarea sumelor cuvenite în temeiul Legii nr. 9/1998 de la momentul stabilit prin Decizia nr. 21/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât din perspectiva art. 15 alin. (1), cât și din cea a art. 44 din Constituție, coroborat cu art. 1 din Protocolul adițional la Convenție. De asemenea, instanța apreciază că art. 16 alin. (1) din Constituție ar putea fi încălcat, întrucât interpretarea avută în vedere ar crea o discriminare între persoane aflate în situații identice. În ce privește pretinsa încălcare a art. 52 din Constituție, instanța nu poate reține o critică pertinentă din argumentele sumare ale autorilor, în condițiile în care dreptul de a contesta decizia de actualizare nu este înfrânt, ci, dimpotrivă, garantat prin chiar dispozițiile Legii nr. 164/2014. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, întrucât, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispozițiile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu au caracter retroactiv și nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor săi, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Mecanismul de actualizare a sumelor ce trebuie plătite de către stat cu indicele prețurilor de consum asigură executarea integrală a despăgubirii, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume. În ceea ce privește nemulțumirea autorilor cu privire la stabilirea despăgubirii, referitor la perioada pentru care se actualizează, consideră că revine Curții Constituționale rolul de a aprecia asupra afectării dreptului de proprietate. În final, se susține că principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicării prevederilor Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validării compensațiilor, sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora. … 13.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat în cauze având aceeași obiect, în sensul constituționalității textelor de lege criticate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele de ședință depuse de parte, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: „Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătorești prevăzute la alin. (3) și actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) și b), se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și constituie obligații de plată, în tranșe, în condițiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.“. … 17.În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum și celor ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 au mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, deciziile nr. 14 și 15 din 19 ianuarie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016, Decizia nr. 343 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 19 august 2016 și prin Decizia nr. 768 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 26 aprilie 2017.  … 19.Astfel, cu privire la critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014. … 20.Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. Totodată, Curtea Constituțională a statuat, în esență, că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015). Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiții, stabilind un termen de 5 ani pentru eșalonarea plății, precum și obligația de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creștere a prețurilor de consum. Măsura instituită de reeșalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani, poate fi considerată, așadar, de natură a menține un just echilibru între interesele debitorului – stat și cele ale creditorului – persoană îndreptățită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptățită nu suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege.  … 21.De asemenea, eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății sumelor reprezentând despăgubiri fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptățite la despăgubire și interesul general al colectivității, urmărește principiile stabilite în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că, prin această măsură, statul afectează esența dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social – valoare constituțională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală – are obligația de a imprima acțiunilor sale cu caracter economic un conținut just proporționat, astfel încât să asigure tuturor cetățenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor și libertăților lor fundamentale. Ca atare, referitor la dispozițiile art. 44 din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate. Totodată, prevederile art. 1 cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementând dreptul persoanelor fizice și juridice la respectarea bunurilor, lasă în competența statelor semnatare ale Convenției adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat, necesare în vederea restituirii în natură a bunurilor preluate de stat sau acordării de despăgubiri (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013). … 22.În ceea ce privește critica vizând nesocotirea normelor constituționale referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prin Decizia nr. 738 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 6 aprilie 2017, paragraful 32, Curtea a observat că, prin textele de lege criticate, nu se aduce atingere dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Constituție, deoarece persoanele care au formulat acțiuni în exercitarea acestui drept constituțional se bucură în continuare de dreptul la despăgubiri, normele de procedură în temeiul cărora poate fi făcută executarea modificându-se prin textele de lege criticate. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea. … 24.În final, având în vedere faptul că, prin Legea nr. 164/2014, legiuitorul, preocupat de finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003, a înțeles să confere eficacitate dreptului de proprietate al persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri, iar modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația fostului regim politic ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului actual, în considerarea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, soluția și considerentele Deciziei nr. 694 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, invocată de autorii excepției în susținerea criticilor de neconstituționalitate, nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluția legislativă criticată, având în vedere faptul că aceasta a vizat o materie diferită. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Popa, Maria Nasta, Ana Bălașa și Iuliana Valentina Coșeru (Popa), în Dosarul nr. 7.374/118/2015 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește