DECIZIA nr. 503 din 17 septembrie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Gheorghe T. Brad în Dosarul nr. 5.252/2/2014 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 859D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 iulie 2019, în prezența reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror Loredana Veisa, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 57 și 58 din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru data de 17 septembrie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea civilă din 30 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.252/2/2014, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Excepția a fost ridicată de Gheorghe T. Brad într-o cauză având ca obiect anularea unei hotărâri emise de Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România prin care s-a respins contestația împotriva unei hotărâri pronunțate de Consiliul de disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, prin care s-a aplicat o sancțiune disciplinară. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece prevăd că hotărârea Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești „poate fi atacată la curtea de apel“, fără să facă vreo precizare referitoare la competența teritorială a curții de apel. Se arată că prevederile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 sunt contrare art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, iar dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale. … 5.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea liberului acces la justiție și egalității în drepturi. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, notele scrise depuse la dosar de Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Prevederile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 au fost modificate prin art. 37 pct. 8 din titlul IV din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. … 11.Din examinarea încheierii de sesizare și a notelor scrise, Curtea observă că, deși autorul redă cuprinsul art. 48 alin. (5) ultima teză din Legea nr. 188/2000, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 76/2012, criticile formulate vizează art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000, în forma modificată prin Legea nr. 76/2012. În consecință, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000, modificate prin Legea nr. 76/2012, dispoziții care au următorul cuprins: „Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu contestație la curtea de apel“. De asemenea, Curtea observă că prevederile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/1999, în forma anterioară modificării, nu sunt aplicabile în cauza dedusă judecății, neavând deci legătură cu soluționarea cauzei, și că, în cauză, produc efecte juridice prevederile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/1999, în forma modificată prin Legea nr. 76/2012. … 12.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează, în esență, aspecte privind interpretarea dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate cu privire la stabilirea competenței teritoriale a curții de apel de a judeca contestațiile împotriva Hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Astfel, în opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate trebuie interpretate și aplicate prin coroborare cu art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stabilesc că „reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale“, și nu cu art. 55 alin. (4) din Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 19/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, care stabilesc că: „Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu contestație la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc în cauză.“ … 14.Sub acest aspect, Curtea reține că prevederile legale supuse controlului stabilesc competența curții de apel de a judeca contestațiile împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină, care a judecat contestația împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești, fără a cuprinde norme privind competența teritorială a curții de apel. … 15.Cu toate acestea, presupusa lacună legislativă în ceea ce privește stabilirea curții de apel competente teritorial să judece contestațiile în materie nu există, având în vedere că, potrivit art. 72 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, „Prezenta lege se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă“, iar Codul de procedură civilă cuprinde în titlul III „Competența instanțelor judecătorești“ capitolul II „Competența teritorială“, art. 107 „Regula generală“ alin. (1) potrivit căruia „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel“. … 16.Prin urmare, Curtea reține că, analizate în ansamblul dispozițiilor Legii nr. 188/2000 – lege specială în materie și Codului de procedură civilă – lege generală în materie, prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate astfel încât să permită destinatarilor interpretarea și aplicarea lor. Curtea constată, așadar, că în materia profesiei de executor judecătoresc, Codul de procedură civilă este dreptul comun, iar Legea nr. 188/2000 este un act normativ cu caracter special, care, potrivit regulii specialia generalibus derogant, derogă de la normele dreptului comun și, totodată, se completează cu acestea, în măsura în care nu este prevăzută în mod expres o altă reglementare. … 17.Totodată, Curtea reține că dispozițiile legale criticate conțin norme de procedură și, coroborate cu prevederile legale în materie cuprinse în Codul de procedură civilă, respectă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (2), care acordă legiuitorului prerogativa de a reglementa competența și procedura de judecată. Revine, așadar, instanței de judecată sesizate cu soluționarea cererii ca, în virtutea rolului său activ, să interpreteze prevederile legale aplicabile, urmând să aprecieze asupra instanței de judecată competente teritorial cu judecarea respectivei cereri. … 18.În acest context, Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate, astfel formulate prin raportare la aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, conferă excepției de neconstituționalitate caracter inadmisibil. Aceasta, deoarece neconstituționalitatea unei reglementări constituie o stare intrinsecă a acesteia și nu poate fi dedusă pe calea unei interpretări proprii, cu caracter subiectiv, a autorului excepției. … 19.În plus, Curtea reține că instituirea unei reguli de competență teritorială nu prin lege, ci printr-un act normativ de reglementare secundară, cum este Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 19/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, nu poate face obiect al controlului de constituționalitate. Controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională implică analiza conformității dintre dispoziții cuprinse în legi și ordonanțe și Constituție, fără a se extinde asupra verificării conformității actelor de reglementare secundară cu Legea fundamentală. … 20.Distinct de considerentele prezentate, Curtea observă că invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5), precum și ale art. 16,art. 21 din Constituție are un caracter formal, deoarece autorul excepției nu relevă în ce constă contrarietatea dintre prevederile art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 și normele de referință indicate, rezumându-se la redarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (5) teza finală din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Gheorghe T. Brad în Dosarul nr. 5.252/2/2014 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește