DECIZIA nr. 503 din 17 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 213 alin. (2) și (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Tip Auto – SRL din Săcel, județul Sibiu, în Dosarul nr. 606/294/2016 al Judecătoriei Săliște și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 871D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că adoptarea dispozițiilor legale criticate a fost determinată de imperativul necesității de eficientizare a recuperării datoriilor pe care operatorii economici le au la bugetul de stat. Măsura prevăzută de aceste dispoziții are, de altfel, un caracter provizoriu, în condițiile în care nu este soluționat fondul, ea fiind aplicată doar în cazuri strict și limitativ stabilite de lege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 606/294/2016, Judecătoria Săliște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 213 alin. (2) și (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Tip Auto – SRL din Săcel, județul Sibiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neclare, lipsite de previzibilitate, lăsând loc arbitrariului organelor fiscale. Acțiunile permise în felul acesta determină implicit o blocare efectivă a posibilității reale de a mai desfășura o activitate economică, atâta vreme cât se instituie sechestre asigurătorii pe bunurile agentului economic și popriri pe conturi pentru sumele existente, dar mai ales viitoare, colectate de partenerii de afaceri. Efectul imediat este acela al lipsei efective de lichidități, imposibilitatea efectuării de plăți către furnizori, societatea fiind condusă astfel spre faliment. … 7.Judecătoria Săliște opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Având în vedere faptul că legiuitorul a prevăzut că măsurile asigurătorii pot fi dispuse în cazuri excepționale și a explicitat ce înseamnă caracterul excepțional, respectiv atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, instanța a apreciat că prevederile constituționale invocate nu sunt încălcate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, arătând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că măsurile asigurătorii reprezintă o garanție în vederea recuperării eventualelor debite la buget, instituirea acestora nefiind de natură a afecta principiul libertății economice, cu atât mai mult cu cât, conform art. 213 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, „în decizie organul fiscal precizează debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate“. … 10.Guvernul mai citează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.297 din 4 octombrie 2011. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de precizie și de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate, Curtea Constituțională a reținut, cu privire la art. 129 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza întâi și alin. (4) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (texte care cuprind soluții preluate în cuprinsul dispozițiilor criticate), faptul că aceasta este neîntemeiată, deoarece norma juridică contestată este suficient de accesibilă și formulată cu destulă precizie pentru a permite reglarea conduitei celor interesați, avându-se în vedere și prevederile de ansamblu în materia executării silite a creanțelor fiscale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 213 alin. (2) și (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, având următorul cuprins:(2)Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, în cazuri excepționale, respectiv atunci când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. Dispozițiile art. 231 rămân aplicabile.(3)Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii. … 14.Curtea observă că prevederile art. 213 alin. (2) au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 31 august 2017. Dispozițiile legale criticate au în prezent următorul conținut: „(2) Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, în cazuri excepționale, respectiv în situația în care există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. Dispozițiile art. 231 rămân aplicabile. Măsurile asigurătorii devin măsuri executorii la împlinirea termenului prevăzut la art. 230 alin. (1) sau art. 236 alin. (12), după caz, ori la expirarea perioadei de suspendare a executării silite.“ … 15.Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, întrucât continuă să își producă efecte în cauză. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 45 privind libertatea economică, precum și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Din analiza excepției de neconstituționalitate se poate deduce, în mod rezonabil, că autoarea excepției de neconstituționalitate a înțeles să se raporteze și la art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele sale privind calitatea legii și principiul securității raporturilor juridice. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu s-a mai pronunțat asupra prevederilor criticate, dar s-a mai pronunțat asupra aceleiași soluții legislative cuprinse în art. 129 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza întâi și alin. (4) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că aceasta este constituțională. Deosebirea dintre vechiul text, ce conținea soluția legislativă menționată, și prevederile legale criticate constă în aceea că în noul Cod de procedură fiscală măsurile asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia se iau doar în cazuri excepționale. … 18.Astfel, prin Decizia nr. 1.297 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 19 decembrie 2011, Curtea a statuat, în ceea ce privește lipsa de previzibilitate a art. 129 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza întâi și alin. (4) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (texte care cuprind soluții preluate în cuprinsul dispozițiilor criticate), faptul că norma juridică contestată este suficient de accesibilă și formulată cu destulă precizie pentru a permite reglarea conduitei celor interesați, avându-se în vedere și prevederile de ansamblu în materia executării silite a creanțelor fiscale. … 19.Mai mult, prin Decizia nr. 944 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 17 august 2010, Curtea a reținut că măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură fiscală constau în indisponibilizarea unor bunuri sub forma sechestrului asigurător sau a popririi asigurătorii asupra veniturilor debitorului. În aceste condiții, măsurile asigurătorii, potrivit textului de lege criticat, „rămân valabile pe toată perioada executării silite“ și, mai mult, „odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii“. … 20.Această viziune a legiuitorului a fost determinată de imperativul eficientizării procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le înregistrează la bugetul de stat, iar finalitatea oricărei proceduri de executare silită este recuperarea debitelor datorate, indiferent de creditorul obligației. … 21.Curtea a mai constatat, în ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată, că, atâta vreme cât măsura reglementată de textul de lege criticat are caracter provizoriu și nu soluționează fondul dreptului, nu poate fi reținută această critică. În plus, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, ceea ce conferă legiuitorului competența de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 45 din Constituție. … 23.De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale și, prin urmare, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Tip Auto – SRL din Săcel, județul Sibiu, în Dosarul nr. 606/294/2016 al Judecătoriei Săliște și constată că prevederile art. 213 alin. (2) și (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Săliște și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește