DECIZIA nr. 502 din 5 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 414 alin. (1) din Codul civil, excepție ridicată de Cornelia Ignat în Dosarul nr. 13.473/236/2018 al Judecătoriei Giurgiu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 292D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Angelica David, din Baroul Giurgiu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Arată că dispozițiile legale sunt criticate sub aspectul înlăturării prezumției de paternitate. În acest sens susține, în esență, că textul legal criticat încalcă principiul egalității prevăzut de art. 16 din Constituție sub două aspecte, respectiv egalitatea dintre femei și bărbați și egalitatea dintre femeia căsătorită și femeia necăsătorită. Astfel, în timp ce bărbatul căsătorit are posibilitatea să recunoască un copil chiar și din afara căsătoriei, femeia căsătorită are obligația de a-l recunoaște pe soțul său ca tată al copilului. Tot astfel, femeia necăsătorită poate să îl aleagă pe tatăl biologic ca tată al copilului, însă femeia căsătorită are obligația de a-l accepta doar pe soțul său ca tată al copilului. … 4.În continuare arată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 233 din 19 aprilie 2016, însă prin raportare la alte critici decât cele formulate în prezenta cauză. Interesul superior al copilului nu este ocrotit prin textul legal criticat, întrucât în situația în care soții sunt despărțiți în fapt, copilul născut dintr-o relație din afara căsătoriei îl va avea ca tată pe soțul mamei, și nu pe tatăl biologic. Astfel, copilul nu va beneficia nici de întreținere sau îngrijire din partea soțului mamei, putând fi, totodată, înlăturat de la moștenirea tatălui biologic. … 5.De asemenea, mai arată că a criticat dispozițiile legale și din perspectiva faptului că rolul instanțelor judecătorești este încărcat, fiind foarte multe dosare având ca obiect tăgada paternității. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Susține că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea egalității dintre femeia căsătorită și femeia necăsătorită, întrucât acestea nu se află în aceeași situație juridică. În ceea ce privește critica privind discriminarea dintre femeie și bărbat arată că textul legal criticat reglementează un drept al copilului sub forma unei prezumții, cea de paternitate, și, prin urmare, nu se pune problema unei egalități în drepturi între femeie și bărbat pentru că nu se reglementează drepturile acestora, ci drepturile copilului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 1 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.473/236/2018, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 414 alin. (1) din Codul civil. Excepția a fost invocată de Cornelia Ignat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în tăgada paternității și în stabilirea filiației. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, femeia nefiind egală cu bărbatul prin prisma acestui aspect. … 9.Legislația din România oferă oricărui bărbat, căsătorit sau nu, posibilitatea de a recunoaște un copil născut în afara căsătoriei sale, însă cu privire la femeia căsătorită instituie o prezumție legală de paternitate în persoana soțului acesteia, indiferent dacă aceștia mai sunt ori nu împreună. … 10.A considera că este în interesul superior al minorului să aibă un tată în persoana soțului mamei este greșit întrucât copilul respectiv nu va beneficia de la soțul mamei nici de întreținere, nici de îngrijire. Uneori soțul mamei nici nu află de existența copilului și nu poate acționa ori dacă află nu introduce acțiune de tăgadă a paternității, având în vedere costurile foarte mari ale expertizei ADN. … 11.Privită din perspectiva legăturii pe care minorul ar trebui și o poate avea cu tatăl biologic, situația nu este cea pe care legiuitorul a luat-o în calcul la reglementarea textului legal criticat. Astfel, tatăl biologic, cât timp mama sau soțul acesteia nu pornesc acțiunea în tăgada paternității, nu are nicio obligație legală față de copilul său. Evident că tatăl de drept, deși are obligația legală de întreținere, nu are obligația morală de a o face, iar singurul care pierde este minorul, care nu va primi nici sprijin material și nici sprijin moral de la niciunul dintre ei. Chiar și în situația în care crește alături de tatăl biologic, minorul tot va fi ulterior înlăturat de la moștenirea acestuia, evident neavând nicio calitate, filiația nefiindu-i stabilită față de acesta. … 12.Autoarea excepției mai arată că interesul superior al minorului presupune ca acesta să îl aibă menționat în actul de naștere pe tatăl său biologic, indiferent că acesta este sau nu soțul mamei, în acest mod putând beneficia de îngrijire din partea acestuia în mod legal și putând veni la moștenirea acestuia în situația în care intervine decesul acestuia. … 13.Astfel, prin instituirea acestei prezumții, textul de lege criticat nu face altceva decât să prejudicieze copilul născut astfel, cu toate că legiuitorul a creat textul în această manieră tocmai din dorința de a ocroti interesul superior al minorului. … 14.Prin instituirea prezumției de paternitate în persoana soțului mamei legiuitorul a creat o discriminare între bărbații căsătoriți și femeile căsătorite, bărbatului căsătorit fiindu-i permis să își stabilească paternitatea față de copilul oricărei femei necăsătorite, copiii acestuia beneficiind de toate drepturile care decurg din stabilirea filiației, în timp ce femeii căsătorite i se impune să îl accepte pe soț ca tatăl copilului său. … 15.De asemenea, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale și prin prisma inegalității pe care o instituie între femeile căsătorite și cele necăsătorite, acestea din urmă având posibilitatea de a stabili paternitatea copilului în persoana tatălui biologic, iar cele căsătorite nu. … 16.Judecătoria Giurgiu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu se poate considera că dispozițiile legale criticate creează o discriminare între femeie și bărbat. Prezumția de paternitate, ca instituție de drept, a fost reglementată cu scopul legitim de a proteja interesul superior al minorului, astfel încât să nu se creeze o stare de instabilitate cu privire la cunoașterea tatălui biologic, stare ce ar putea vătăma dezvoltarea și creșterea armonioasă a acestuia. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 414 alin. (1) din Codul civil, care au următorul cuprins: „(1) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei.“ … 21.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 233 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2016, paragrafele 22-24, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 414 alin. (1) din Codul civil, a apreciat că stabilirea paternității în funcție de starea civilă a mamei la data concepției copilului sau la data nașterii acestuia, fiind suficient ca la oricare dintre aceste momente mama să fie căsătorită, este în interesul superior al copilului. … 23.Curtea a mai reținut că din dispozițiile constituționale ale art. 48 alin. (3), potrivit cărora „Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie“, rezultă, fără putere de tăgadă, că un copil din căsătorie este cel conceput sau născut în timpul căsătoriei. Legiuitorul nu are nicio marjă de apreciere în privința acestor exigențe constituționale, prezumția de paternitate fiind o măsură indisolubilă și intrinsecă legată de familie și de protecția pe care legea o acordă acesteia. Astfel, se asigură un climat de ordine și securitate juridică în privința filiației copilului rezultat din căsătorie și o măsură de protejare a ordinii publice și a bunelor moravuri. … 24.Așadar, stabilirea paternității copilului din căsătorie prin aplicarea prezumției de paternitate, reglementată de art. 414 din Codul civil, potrivit căruia „copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei“, și stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei fie prin recunoașterea voluntară din partea pretinsului tată, fie prin acțiune în justiție pentru stabilirea paternității nu sunt de natură să aducă atingere dispozițiilor și principiilor constituționale invocate. … 25.Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a decis în mod constant că principiul egalității implică un tratament juridic egal pentru toți cetățenii aflați în situații egale. Întrucât însă nu s-ar putea susține existența unei egalități între soțul mamei și ceilalți bărbați sau între femeile căsătorite și cele necăsătorite, din punctul de vedere care interesează în speță, instituirea prezumției de paternitate în favoarea soțului mamei nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002). … 26.În fine, nu poate fi reținută nicio discriminare între femei și bărbați, deoarece textul legal criticat nu privește dreptul acestora, ci pe cel al copiilor. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Ignat în Dosarul nr. 13.473/236/2018 al Judecătoriei Giurgiu și constată că dispozițiile art. 414 alin. (1) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește