DECIZIA nr. 502 din 4 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 3 lit. C (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Tarnoki – S.R.L. din comuna Lupeni, județul Harghita, în Dosarul nr. 282/96/2016/a1 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.030D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autoarea excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, deoarece autoarea acesteia nu aduce argumente care să conducă la neconstituționalitatea prevederilor criticate, în raport cu prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia. De asemenea, menționează că argumentele prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate se regăsesc, pe larg, în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care a reținut că, în domeniul jocurilor de noroc, statul poate adopta măsurile pe care le consideră necesare, atât pentru interesul public, cât și pentru a asigura un control eficient asupra acestui tip de activitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea nr. 1 din 11 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 282/96/2016/a1, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 3 lit. C (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Tarnoki – S.R.L. din comuna Lupeni, județul Harghita, într-o cauză privind soluționarea unei cereri prin care se solicită anularea unor decizii ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc cu privire la taxa de viciu pentru jocurile de noroc. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin prevederile criticate s-a legiferat o taxă nouă, respectiv taxa pe viciu pentru jocurile de noroc, ceea ce nu se putea face printr-o ordonanță de urgență, deoarece introducerea acestei taxe nu a reprezentat o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată. Nu există vreun motiv de urgență pentru adoptarea unor astfel de măsuri legislative cu privire la aplicarea taxei pe viciu pentru aparatele de tip slot-machine. Totodată, se consideră că sarcinile fiscale astfel create pentru organizatorii jocurilor de noroc conduc la restrângerea libertății economice, împiedică participarea la actul de comerț și realizarea unui profit. Ca atare, prevederile criticate nu reprezintă o așezare justă a sarcinilor fiscale. … 8.Tribunalul Harghita – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reglementarea taxelor speciale în cazul activităților jocurilor de noroc constituie monopol de stat, în cadrul căruia statul are libertatea de a stabili taxele pe care le consideră necesare în asigurarea interesului general al societății. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă arată că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, s-a menționat faptul că reglementarea a fost adoptată având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice și ținând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, astfel că s-a impus modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc. De asemenea, referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la posibilitatea statului de a reglementa taxe și impozite, menționează jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, respectiv Decizia nr. 513 din 8 mai 2008.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile pct. 3 lit. C (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare (astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 și prin Legea nr. 124/2015), care, în prezent, au următorul cuprins: 3.Taxe speciale […] … C)(i)Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare. …  …  … 14.Dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i), la care fac referire prevederile criticate, au următorul cuprins: (1)Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează: […]e)jocurile tip slot-machine: – jocuri tradiționale – de trei tipuri, respectiv:(i)slot-machine dacă evenimentele sunt organizate în prezența fizică a participanților prin intermediul mașinilor, utilajelor și instalațiilor specifice, care vor fi operate în locații specializate în care se poate desfășura activitatea de jocuri de noroc, iar câștigul este nelimitat și depinde de hazard;. …  …  … 15.Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate (atât extrinseci, cât și intrinseci), precum și evoluția legislativă în materie, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile pct. 3 lit. C (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, prin care a fost introdusă taxa pe viciu. … 16.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 53 alin. (1) și (2) cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă, cu privire la instituirea taxei pe viciu, iar soluția legislativă criticată în prezenta cauză a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.  … 18.Din evaluarea dinamicii legislative, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, care constituie actul normativ principal în materia organizării și exploatării jocurilor de noroc, a suferit diferite modificări legislative. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificată prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Prin art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări și completări punctului 4 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, anexă care se referă la „taxe speciale“, respectiv prin art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009) s-a legiferat taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine (400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență). Totodată, în virtutea prevederilor constituționale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanțe de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care a reglementat mai multe aspecte, printre care și adoptarea unei noi anexe cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, prevăzându-se la punctul 3 – Taxe speciale […] C) (i) că „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“.  … 19.De asemenea, atât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, cât și prin art. II din Legea nr. 124/2015 s-a prevăzut o situație tranzitorie pentru operatorii jocurilor de noroc licențiați la momentul intrării în vigoare a acestei legi, respectiv operatorii economici care dețin licență de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a acestei legi, și nu doresc continuarea activității în noile condiții pot desfășura această activitate până la data expirării autorizațiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și a unor anumite condiții prevăzute de lege; de la data intrării în vigoare a acestei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației. … 20.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție referitor la condițiile în care se pot adopta ordonanțe de urgență, din dinamica legislativă prezentată mai sus, precum și din motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate Curtea constată că aceasta vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, deoarece prin aceasta a fost introdusă în legislație taxa pe viciu. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată având în vedere Scrisoarea de punere în întârziere – încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene, „prin care se atrage atenția asupra anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“, și în care se formulează „obiecții cu privire la lipsa de coerență a cadrului juridic românesc privind jocurile de noroc“, astfel că, prin această ordonanță de urgență, se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, dar, în același timp, să servească intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice și ținând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.  … 21.Din cele mai sus prezentate, Curtea, prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, precitată, a reținut că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană a adresat o „scrisoare de punere în întârziere – încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene“, prin care „se atrage atenția asupra anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“, iar prin ordonanța de urgență se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, Curtea observă că, astfel cum reiese atât din nota de fundamentare a ordonanței de urgență, cât și din expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență, acest act normativ propune „reglementări legislative care să stopeze procedura de infringement pornită împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (procedură aflată în ultima fază, urmând, în caz de neconformare conform angajamentului, sesizarea Curții Europene de Justiție), dar, în același timp, să servească intereselor statului în vederea întăririi securității sociale și a ordinii de drept, precum și a punerii în aplicare a dispozițiilor aplicabile monopolului de stat în domeniul jocurilor de noroc“. … 22.Astfel, Curtea, în jurisprudența sa, spre exemplu Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, precitată, a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, autoritățile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu și din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituțional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligațiilor României față de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanțelor de urgență pentru punerea de acord a legislației naționale cu cea europeană în situația în care este iminentă declanșarea procedurii de infringement în fața Curții de Justiție este pe deplin constituțională. În aceste condiții, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, a constatat că o atare situație este considerată ca fiind una extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel încât ordonanța de urgență criticată respectă exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție. … 23.În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reținut că trebuie luată în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este, în principiu, compatibilă cu dreptul comunitar. … 24.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a observat că aceasta este neîntemeiată, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale menționate, întrucât cetățenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și operatorii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală.  … 25.Prin instituirea unor taxe și impozite nu sunt afectate prevederile cu privire la accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate, deoarece textele de lege criticate impun chiar asemenea cerințe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice. Prin urmare, statul, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală, are obligația să impună reguli de disciplină economică, iar legiuitorul are competența să stabilească sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora. … 26.În acest context, Curtea reiterează faptul că statul, in concreto, Guvernul, acționând în calitate de legiuitor delegat, dar și Parlamentul au o marjă largă de apreciere în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc, iar impunerea unor taxe, precum este cea criticată în speța de față, se circumscrie acestor statuări, mai ales că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat (a se vedea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009). … 27.Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile criticate instituie o discriminare, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a faptului că nu cad sub incidența acestora și ceilalți organizatori de alt tip de jocuri, Curtea a observat că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, nu este cazul în privința reglementărilor criticate în speța de față, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislație în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât și aspectele generale.  … 28.Față de cele prezentate, precum și față de considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, paragraful 18, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerințele constituționale cuprinse în prevederile invocate în susținerea excepției. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 53 din Constituție, se observă că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat încălcarea unor drepturi sau libertăți fundamentale.  … 31.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Tarnoki – S.R.L. din comuna Lupeni, județul Harghita, în Dosarul nr. 282/96/2016/a1 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și constată că dispozițiile pct. 3 lit. C (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește