DECIZIA nr. 501 din 30 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florica Roman în Dosarul nr. 293/35/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 356 D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că, pentru a admite plângerea și a schimba temeiul de drept al ordonanței de clasare, judecătorul examinează toate actele dosarului, inclusiv înscrisurile noi prezentate. Prin urmare, chiar dacă nu poate schimba motivarea ordonanței procurorului, judecătorul poate să rețină faptele astfel cum au fost reținute în materialul probator, justificând schimbarea temeiului clasării și din această perspectivă. Referitor la calea de atac împotriva considerentelor hotărârilor judecătorești, se arată că este de competența legiuitorului să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 293/35/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florica Roman într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei ordonanțe de clasare dispuse în privința autoarei excepției, plângere ce vizează motivele clasării. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele criticate încalcă accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, prevăzute la art. 21 din Constituție și la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin faptul că nu permit judecătorului de cameră preliminară să verifice motivele ce stau la baza ordonanței de clasare și să le modifice în cazul în care acestea cuprind erori materiale ori arată o stare de fapt eronată, nereală sau greșit menționată, dezlegări de drept ce nu au legătură cu ancheta sau constatări de fapt ce prejudiciază persoana vizată. Se susține că limitarea atribuțiilor judecătorului de cameră preliminară este absurdă, prin raportare la obiectul camerei preliminare, și că aceasta încalcă principiul legalității procesului penal, prevăzut la art. 2 din Codul de procedură penală. Se susține că soluția și considerentele ordonanței de clasare constituie un tot unitar și că cea dintâi decurge din acestea din urmă. Se susține că obligația motivării, în fapt și în drept, a ordonanțelor denotă importanța motivării, nu doar ca justificare a soluției, ci ca o garanție împotriva acțiunilor arbitrare sau abuzive ale emitentului. Se arată că cea protejată prin motivarea ordonanțelor este persoana în privința căreia acestea sunt dispuse și că această persoană are dreptul, căruia îi corespunde obligația corelativă a procurorului, ca motivarea ordonanței să fie legală și să existe concordanță între considerente și soluție. Se arată că, pentru aceste motive, legiuitorul trebuie să reglementeze o cale de atac împotriva motivării ordonanțelor procurorului. Se face trimitere la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 aprilie 2005, pronunțată în Cauza Albina împotriva României, paragraful 30, prin care s-a constatat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile formulate de apelanți sunt în mod real „ascultate“, adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, s-a reținut că art. 6 din Convenție implică mai ales în sarcina „instanței“ obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, al argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Este invocată, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 733 din 29 octombrie 2015, paragrafele 29 și 30, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală, și, de asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 266 din 7 mai 2014, paragraful 23, Decizia Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragrafele 29, 30, 36, 41-43 și 46, și Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 34, 49, și 56. Se face comparație între textele criticate și prevederile art. 461 din Codul de procedură civilă, care permit formularea unei căi de atac împotriva considerentelor hotărârii judecătorești. Se susține, totodată, încălcarea, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 124 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Este invocată, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. În fine, se susține că, pentru motivele arătate, prevederile art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală încalcă dreptatea și demnitatea umană, ca standarde ale statului de drept, prevăzute la art. 1 alin. (2) din Constituție. Este invocat art. 27 alin. (3) din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, potrivit căruia, în cazul soluțiilor de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, se pot elibera, la cerere, copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele din care rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private, precum și cele care se referă la conținutul unor probe și măsuri dispuse, dacă prin menționarea acestora se periclitează desfășurarea procesului penal în alte cauze. Se observă că ordonanțele de clasare pot fi făcute publice în condițiile în care persoana vizată nu a avut nicio cale de a se apăra împotriva constatărilor și mențiunilor procurorului din considerentele acestora. … 6.Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, într-adevăr, judecătorul de cameră preliminară nu poate modifica motivele ordonanței de clasare, întrucât o astfel de modificare ar încălca principiul separației funcțiilor judiciare în procesul penal, motivarea ordonanței fiind atributul exclusiv al procurorului. Se susține că persoana aflată în ipoteza invocată de autoarea excepției are dreptul să se adreseze procurorului care a emis ordonanța, dacă apreciază că motivarea ordonanței nu corespunde cu probele administrate în cauză. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 802 din 5 decembrie 2017, prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și a excepțiilor formulate ori a excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate“ este neconstituțională. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:(6)În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: […] c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. […];(7)În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […] … 2.verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: […]d)admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea […]“ …  … 11.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (2) cu privire la statul de drept, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 cu privire la accesul la justiție și ale art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la dreptul la un recurs efectiv. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală reglementează soluționarea plângerii formulate împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată de către judecătorul de cameră preliminară. Acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 27 ianuarie 2016, prin care Curtea a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală. … 13.Prin decizia anterior menționată, paragraful 16, Curtea a reținut că soluția de clasare poate fi dată exclusiv de procuror, prin ordonanță, respectiv prin rechizitoriu, din oficiu sau la propunerea motivată a organului de cercetare penală. S-a arătat, în acest sens, că noul Cod de procedură penală reglementează două situații ce determină dispunerea clasării, și anume clasarea exclusiv ca soluție de neurmărire penală – atunci când nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și de formă esențiale ale sesizării – și clasarea ca urmare a constatării incidenței unuia dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin aceeași decizie, paragrafele 24 și 25, Curtea a reținut că, din formularea dispozițiilor art. 340 alin. (1) și ale art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală reiese că, prin raportare la dispozițiile Codului de procedură penală din 1968, legiuitorul a extins sfera persoanelor care pot contesta temeiul juridic al soluției de clasare, în sensul că petentul nu trebuie să fi avut neapărat calitatea de suspect sau inculpat, ci poate fi și persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente. De exemplu, persoana vătămată poate solicita schimbarea temeiului de drept al clasării din art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală (fapta nu există) în art. 16 alin. (1) lit. b) din același cod (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege), pentru a-și deschide, astfel, calea unei acțiuni în răspundere civilă delictuală. S-a constatat, totodată, că soluția schimbării temeiului juridic al soluției de clasare atacate, prevăzută de alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) ale art. 341 din Codul de procedură penală, spre deosebire de soluțiile de la alin. (6) lit. b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) ale aceluiași articol, vizează ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară constată că nu se impune trimiterea cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală, respectiv – în cazul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare – pentru a completa urmărirea penală. Prin urmare, dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală stabilesc soluția (admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea) pe care judecătorul de cameră preliminară o poate pronunța în ipoteza în care probatoriul este complet, însă procurorul a făcut o apreciere eronată a probelor. … 14.În acest context, autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate invocă imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica motivele ce stau la baza ordonanței de clasare și de a le modifica, în cazul în care acestea cuprind erori materiale ori arată o stare de fapt eronată, nereală sau greșit menționată, dezlegări de drept ce nu au legătură cu ancheta sau constatări de fapt ce prejudiciază persoana vizată. … 15.Analizând considerentele Deciziei nr. 733 din 29 octombrie 2015, mai sus invocată, Curtea constată că prevederile art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală au în vedere ipoteze în care temeiul soluției de clasare sau de renunțare la urmărire penală produce efecte asupra situației procesuale a persoanei în privința căreia s-a pronunțat una dintre soluțiile anterior menționate, motiv pentru care se impune schimbarea acestor temeiuri, în scopul protecției drepturilor fundamentale ale persoanei în cauză. … 16.Curtea reține, totodată, că, potrivit prevederilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Așadar, cu ocazia soluționării plângerii formulate împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, judecătorul de cameră preliminară este obligat să procedeze la analiza tuturor documentelor și a materialelor aflate la dosarul cauzei. Este de domeniul evidenței însă că dintre aceste documente și materiale vor fi reținute doar cele care prezintă relevanță din perspectiva soluției pronunțate de procuror, determinând fie menținerea, fie desființarea acesteia. Altfel spus, din ansamblul pieselor aflate la dosarul cauzei, judecătorul de cameră preliminară va acorda o valoare probatorie doar celor care produc efecte asupra situației procesuale a persoanei în privința căreia a fost dispusă soluția de neurmărire sau de netrimitere în judecată, în sensul de a consolida soluția verificată sau de a determina modificarea ei. Mai mult, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 802 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, judecătorul de cameră preliminară, în soluționarea cererii formulate conform art. 340 din Codul de procedură penală, poate administra orice mijloace de probă pe care le consideră necesare pentru verificarea soluției de clasare sau de renunțare la urmărirea penală atacate. … 17.Așa fiind, eventualele erori materiale, aspecte care arată o stare de fapt eronată, nereală sau greșit menționată, dezlegări de drept ce nu au legătură cu ancheta sau constatări de fapt ce prejudiciază persoana vizată fără a avea însă vreo înrâurire asupra situației procesuale a persoanei în privința căreia a fost dispusă soluția de clasare, nu vor fi analizate de judecătorul de cameră preliminară cu prilejul aplicării prevederilor art. 341 alin. (5^1) coroborate cu cele ale alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, întrucât nu sunt de natură a realiza scopul dispozițiilor legale criticate, acela de a îndrepta eventuale erori judiciare care impun schimbarea temeiului de drept al soluției de neurmărire sau de netrimitere în judecată atacate. … 18.În privința unor astfel de aspecte, lipsite de relevanță prin raportare la soluționarea cauzei penale, persoana vizată poate formula plângere la procurorul care a emis ordonanța, dacă apreciază că motivarea ordonanței nu corespunde cu probele administrate în cauză, plângere ce va fi soluționată conform art. 336-339 din Codul de procedură penală. … 19.Întrucât nu produc efecte asupra soluționării plângerii formulate împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, aspectele invocate de autoarea excepției nu sunt de natură a încălca accesul la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv al persoanei în privința căreia a fost dispusă o soluție de clasare sau de renunțare la urmărire penală, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 21 din Constituție și la art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, o astfel de persoană beneficiind de toate garanțiile procesuale specifice drepturilor fundamentale anterior menționate, întrucât dispune de mijloacele procesuale necesare pentru a putea ataca ordonanța procurorului de neurmărire sau de netrimitere în judecată și pentru a supune controlului judecătorului de cameră preliminară aspectele relevante ale cauzei, mijloace procesuale pe baza cărora poate obține verificarea soluției de neurmărire sau de netrimitere în judecată atacate și schimbarea temeiurilor de drept ale acesteia. … 20.Pentru aceleași motive, Curtea reține că textul criticat nu încalcă prevederile art. 124 alin. (2) din Constituție referitor la înfăptuirea justiției. … 21.În ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât reglementează statul de drept și principiul egalității în drepturi. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florica Roman în Dosarul nr. 293/35/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și constată că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește