DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 24 mai 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 958 30/10/2007
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 501 30/06/2015
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 433 20/10/2013
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 900 15/12/2020
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 680 26/06/2012
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 119 15/02/2007
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 820 09/11/2006
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 455 30/05/2006
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 684 15/12/2005
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 958 30/10/2007
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 574 20/09/2018
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ligia Pălcuț în Dosarul nr. 6.175/111/2017 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 278D/2020. 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3.Magistratul-asistent învederează Curții că autoarea excepției a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției, precum și o cerere de judecare în lipsă.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate au mai fost analizate de Curtea Constituțională, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 958 din 30 octombrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 18 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.175/111/2017, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ligia Pălcuț într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii de pensie emise de Casa Județeană de Pensii Bihor și Casa Națională de Pensii Publice, prin care s-a solicitat de către contestatoare acordarea pensiei de urmaș după soțul său decedat, care a îndeplinit funcția de judecător, iar, ulterior, la data pensionării, a exercitat profesia de avocat. 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin modul de reglementare a situației foștilor magistrați care la data pensionării au avut calitatea de avocat se creează o situație de discriminare, prin tratarea diferențiată, inegală, a categoriilor profesionale de juriști cu funcții similare derulate pe perioada de activitate, în calitate de magistrat și, respectiv, avocat. Pentru categoria care, pe parcursul carierei profesionale, a deținut succesiv calitatea de avocat și ulterior pe cea de magistrat, art. 82 alin. (5) recunoaște vechimea anterioară de avocat, în vederea beneficiului pensiei de serviciu. Pentru categoria profesională care a desfășurat inițial activitatea în funcțiile de judecător sau procuror, dar ulterior a desfășurat activitatea de avocat, nu se recunoaște decât în parte vechimea ca judecător/procuror/avocat, fără beneficiul acordat de pensia de serviciu. Se arată că, sub aspectul vechimii în profesie, nu există nicio deosebire în conținutul drepturilor și obligațiilor asumate pentru perioada de exercitare a profesiei de magistrat între persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămase în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, și cele care, după ce au îndeplinit funcția de magistrat, au trecut în altă activitate, tot juridică. 7.Se susține că eventuala idee a lipsei de loialitate față de sistemul judiciar nu poate fi primită. Înlăturarea vechimii în muncă pentru calitatea de avocat constituie un afront adus acestei profesii. Pentru categoria care se pensionează din cadrul sistemului judiciar se atribuie o formă de maximizare a unei perioade de formare și activitate profesională ca avocat, dar pentru categoria care a ieșit din sistemul judiciar trecerea în avocatură reprezintă o sancțiune prin pierderea sau decăderea din același drept.8.Se critică, totodată, și lipsa de corelare logică a alin. (5) cu dispozițiile celorlalte alineate ale art. 82 din Legea nr. 303/2004 în ceea ce privește recunoașterea vechimii în exercitarea profesiei de avocat, prin corelare cu dispozițiile din celelalte alineate ale aceluiași articol. În ansamblul său, art. 82 prezintă deficiențe de redactare care îi conferă un caracter neconstituțional, care impune refacerea textului pentru a elimina situația de confuzie. 9.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă consideră că prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 nu contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile“.14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraților, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură. Conform reglementărilor criticate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură (între 20 și 25 de ani, după caz).16.Curtea a observat (paragrafele 22 și 23 din decizia menționată) că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice. Totodată, Curtea a constatat că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări – sub aspectul cuantumului pensiei – între persoanele care au îndeplinit funcția de magistrat o perioadă mai mică de 25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) și persoanele care au îndeplinit această funcție cel puțin 25 ani (și care, dacă îndeplinesc și celelalte condiții, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat, integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională, justiției (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013).17.Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a statuat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o condiție de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare – est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, paragraful 114). Curtea a statuat că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007).18.Totodată, prin Decizia nr. 958 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2008, Curtea a mai reținut că, deși diferențiată, reglementarea criticată nu este discriminatorie, întrucât, așa cum s-a arătat în jurisprudența sa, persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare [conform art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004], și cele care, deși au trecut într-o altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani [conform art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004] se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.19.Curtea a constatat, prin Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019, paragraful 20, că soluțiile normative reglementate de art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 valorifică diverse vechimi asimilate, fără a exista o diferență fundamentală de concepție, întrucât art. 82 alin. (1) se corelează cu art. 86 din aceeași lege, care definește vechimea în magistratură, urmând să fie interpretat în coroborare cu acesta. De altfel, definirea acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului. Curtea a mai subliniat că, în ceea ce privește art. 82 alin. (5) cu raportare la art. 82 alin. (1) și (3) din lege, revine instanțelor judecătorești competența de a analiza și de a aprecia dacă și în ce măsură sunt îndeplinite condițiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanții au o altă ocupație.20.Cele statuate în jurisprudența citată sunt valabile și cu privire la prevederile de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ligia Pălcuț în Dosarul nr. 6.175/111/2017 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x