DECIZIA nr. 5 din 14 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 964 alin. (3), ale art. 966 și ale art. 983 alin. (3) din Codul civil, excepție ridicată de Adrian Andrășescu, Costel-Cătălin Andreșescu și Elena Corbu în Dosarul nr. 7.484/196/2017 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.110D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că față de autorii excepției de neconstituționalitate procedura de citare este legal îndeplinită, însă citația emisă pentru partea Jan-Persu Diaconu a fost înmânată domnului Octaviean Diaconu. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că partea anteferită a decedat ulterior sesizării Curții Constituționale, iar moștenitorii săi, domnul Octaviean Diaconu și doamna Marlena Toader, au fost introduși în cauză în fața instanței a quo. Totodată, cei doi moștenitori au depus, prin avocat, domnul Dan Frâncu, concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 3.Cu privire la situația antereferită, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită Curții să ia act de aceasta și apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, având în vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, ia act de introducerea moștenitorilor în cauză în fața instanței a quo și constată că procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu toți moștenitorii se află în aceeași situație juridică, astfel că textul criticat nu încalcă art. 16 din Constituție. Totodată, se arată că devoluțiunea legală presupune o moștenire de familie, drept care aceasta este limitată la legăturile de rudenie de gradul patru, cu respectarea principiului proximității gradelor de rudenie, fără să se încalce art. 46 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 29 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.484/196/2017, Judecătoria Brăila – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 964 alin. (3), ale art. 966 și ale art. 983 alin. (3) din Codul civil, excepție ridicată de Adrian Andrășescu, Costel-Cătălin Andreșescu și Elena Corbu într-o cauză având ca obiect, printre altele, soluționarea cererii de stabilire a calității de moștenitor a reclamanților, rude colaterale de gradul al patrulea ale defunctului, în condițiile în care la moștenire a venit și o rudă colaterală de gradul al treilea a defunctului. Rudele colaterale de gradele trei și patru fac parte din clasa a patra de moștenitori care cuprinde colateralii ordinari. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele criticate generează discriminare între descendenții colateralilor ordinari în viață, care profită de fructele unei succesiuni și descendenții colateralilor ordinari decedați, care nu pot profita de fructele aceleiași succesiuni. De asemenea, există discriminare între descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului, pe de o parte, și celelalte clase de moștenitori, pe de altă parte, sub aspectul dreptului de a veni la moștenire prin reprezentare succesorală. Rezultă că este nesocotit art. 16 din Constituție. … 8.Se mai arată că textele legale criticate încalcă art. 46 din Constituție. În acest sens se menționează că textul constituțional invocat nu îngrădește, nu condiționează și nu limitează în niciun fel dreptul la moștenire, astfel că acest drept nu poate fi condiționat în interiorul aceleiași clase de moștenitori de existența în viață a succesibilului. Prin urmare, odată ce a fost determinată o clasă de succesori, împărțeala moștenirii se face pe trunchi cu participarea directă a succesibililor aflați în viață, precum și prin reprezentare succesorală atunci când succesibilul direct este decedat. Gradul de rudenie nu constituie o condiție generală pentru a moșteni, ci una particulară în interiorul unei clase de succesori, astfel că introducerea unei asemenea restricții în interiorul aceleiași clase de moștenitori duce la eludarea dreptului la reprezentare, contrar art. 46 din Constituție. … 9.Se mai apreciază că dreptul la reprezentare succesorală este subsumat dreptului la apărare, astfel că interzicerea dreptului la reprezentare în privința unor clase de moștenitori face ca dreptul la apărare să nu mai fie garantat. … 10.Judecătoria Brăila – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 964 alin. (3), ale art. 966 și ale art. 983 alin. (3) din Codul civil, care au următorul cuprins:– Art. 964 alin. (3): „(3) Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepția cazurilor pentru care legea dispune altfel.“; … – Art. 966:(1)Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului.(2)În limitele prevăzute la alin. (1) și dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 967, reprezentarea operează în toate cazurile, fără a deosebi după cum reprezentanții sunt rude de același grad ori de grade diferite în raport cu defunctul.“; … – Art. 983 alin. (3): „(3) Colateralii ordinari vin la moștenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul“. …  … 15.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 46 privind dreptul la moștenire. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dreptul la moștenire implică îndeplinirea a trei condiții, și anume: capacitate succesorală, vocație succesorală și pe aceea de a nu fi nedemn, astfel încât existența unei cauze de nedemnitate in personam antrenează pierderea dreptului la moștenire [Decizia nr. 530 din 13 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1040 din 23 noiembrie 2005]. În sensul celor arătate, art. 957 alin. (1) din Codul civil prevede că o persoană poate moșteni doar dacă există la momentul deschiderii succesiunii, așadar, are capacitatea de a moșteni. Totodată, nedemnul este înlăturat de la dreptul de a moșteni [art. 958-960 din Codul civil], cu excepția situației în care efectele nedemnității au fost înlăturate [art. 961]. Pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament [art. 962]. Astfel, indiferent că este vorba de o moștenire legală sau testamentară, aceste condiții generale ale dreptului de a moșteni trebuie să fie întrunite. … 17.În cazul moștenirii legale, art. 964 alin. (1) din Codul civil stabilește că rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine: a) clasa întâi: descendenții; b) clasa a doua: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați; c) clasa a treia: ascendenții ordinari; d) clasa a patra: colateralii ordinari. În legătură cu aceste clase, alin. (3) stabilește principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă, stabilind o regulă de drept conform căreia, în cadrul aceleiași clase de moștenitori legali, rudele de grad mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat. Astfel, vocația concretă de moștenire depinde de apropierea gradului de rudenie față de cel care lasă moștenirea. Se mai reține că art. 983 alin. (3) din Codul civil este o aplicație a art. 964 alin. (3) în privința clasei a patra de moștenitori și că regula proximității gradului de rudenie a fost consacrată și de Codul civil din 1864. … 18.De la principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă există două excepții, și anume situația clasei a doua de moștenitori [părinții defunctului neînlăturând de la moștenire frații/surorile defunctului] și reprezentarea succesorală [rudele de grad mai apropiat al defunctului vin la moștenire împreună cu rudele de grad mai îndepărtat]. Reprezentarea succesorală este admisă în linie dreaptă descendentă, precum și în favoarea copiilor și descendenților fraților și surorilor ce fac parte din ordinul colateralilor privilegiați. Beneficiul reprezentării este refuzat ascendenților, fie ei chiar privilegiați, precum și colateralilor ordinari [Decizia nr. 185 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 31 martie 2006]. … 19.Prin urmare, de principiu, în cazul moștenirii legale trebuie determinată în primă fază îndeplinirea condițiilor generale ale dreptului de a moșteni: capacitatea de a moșteni, nedemnitatea și vocația la moștenire. Ulterior, concretizarea vocației succesorale se obține prin aplicarea regulilor devoluțiunii legale, și anume a celor specifice prevăzute de art. 964 din Codul civil, care stabilește principiile generale ale devoluțiunii legale a moștenirii, iar unul dintre acestea fiind cel al proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă. … 20.Reglementarea acestei reguli de drept are la bază două elemente, unul subiectiv și altul obiectiv, și anume prezumarea faptului că sentimentul real de afecțiune față de defunct este mai puternic în funcție de gradul proxim de rudenie, respectiv obligația statului de a stabili un criteriu de ordonare în materia dreptului succesoral pentru a evita atât insecuritatea juridică generată de dezbaterea succesiunii la un număr incert de rude de până la gradul al patrulea, cât și fărâmițarea accentuată a masei succesorale la un număr nedefinit de persoane. În consecință, principiul edictat este o expresie atât a dreptului la moștenire, cât și a securității juridice. … 21.În lipsa unei asemenea reguli s-ar ajunge la situația împărțirii moștenirii per capita indiferent de gradul de rudenie cu defunctul în interiorul clasei respective. Rezultă că vocația concretă de moștenire ar avea-o în nume propriu și în mod egal orice rudă de până la gradul al patrulea din interiorul clasei; o asemenea orientare nu ar mai ține cont de un element esențial al dreptului la moștenire, respectiv legătura de sânge cât mai apropiată de defunct. Mai mult, ar produce și o insecuritate juridică crescândă, din moment ce un număr mare/nedefinit de persoane ar veni la moștenire – mai ales în ipoteza clasei a patra de moștenitori, precum în speță. … 22.Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 23.Având în vedere cele expuse, Curtea constată că vocația concretă de moștenire, determinată în funcție de principiul proximității gradelor de rudenie, nu încalcă dreptul la moștenire a rudelor mai îndepărtate, fiind evident că rudele mai apropiate sunt într-o situație juridică distinctă față de acestea. Prin urmare, folosind acest criteriu – proximitatea gradului de rudenie -, legiuitorul justifică în mod obiectiv și rațional tratamentul juridic diferit atribuit celor două categorii de persoane din perspectiva dreptului la moștenire. Așadar, Curtea reține că nu există o discriminare a rudelor de gradul al patrulea din clasa a patra de moștenitori în raport cu cele de gradul al treilea din aceeași clasă. … 24.Totodată, principiul proximității gradelor de rudenie nu generează discriminare între descendenții colateralilor ordinari în viață, care profită de fructele unei succesiuni, și descendenții colateralilor ordinari decedați, care nu pot profita de fructele aceleiași succesiuni pentru că se folosesc termeni care nu suportă comparație. Colateralul ordinar de gradul al treilea în viață la momentul deschiderii moștenirii este cel ce profită de fructele succesiunii defunctului. Descendentul colateralului ordinar în viață de gradul al treilea moștenește pe colateralul ordinar în calitate de fiu/fiică în cadrul clasei întâi de moștenitori, și nu pe defunct, față de care este rudă de gradul al patrulea în cadrul clasei a patra de moștenitori. El nu are un drept propriu la moștenirea defunctului dacă este în viață ascendentul său, rudă de gradul al treilea cu defunctul. Mai mult, colateralii ordinari decedați nu au capacitatea de a moșteni, astfel că descendenții lor nu pot fi în aceeași situație juridică cu colateralul ordinar în viață sau cu descendentul colateralului ordinar în viață. Așadar, colateralul ordinar de grad al treilea în viață și descendentul acestuia nu sunt în aceeași situație juridică nici cu colateralul ordinar de gradul al treilea decedat și nici cu descendentul acestuia. Prin urmare, termenii de comparație folosiți de autorii excepției de neconstituționalitate nu sunt adecvați pentru a demonstra existența unei situații de discriminare. Rezultă că art. 964 alin. (3) și art. 983 alin. (3) din Codul civil nu încalcă art. 16 din Constituție. … 25.Cu privire la invocarea art. 16 din Constituție și prin prisma existenței unei discriminări privind dreptul de a veni la moștenire prin reprezentare succesorală între descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului, pe de o parte, și celelalte clase de moștenitori, pe de altă parte, se constată că reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii de strictă interpretare, care are drept efect general împărțirea pe tulpini a moștenirii în cadrul claselor întâi și a doua. Această excepție este justificată de evitarea unor situații injuste ce pot apărea în cazul unor decese intervenite într-o succesiune temporală imprevizibilă [decesul copiilor înaintea părinților sau decesul unui/unei frate/surori al/a defunctului înaintea celuilalt frate/celeilalte surori] și de necesitatea îndeplinirii unor obligații de familie față de descendenții apreciați în funcție de liniile de descendență. Cu alte cuvinte, reprezentarea succesorală asigură dreptul de moștenire al descendenților defunctului, precum și al colateralilor privilegiați, adică persoanelor aflate în mediul afectiv și relațional cel mai apropiat defunctului. Contactul și relațiile directe și nemijlocite dintre aceștia reprezintă motivele care au determinat legiuitorul să circumscrie instituția reprezentării numai acestei situații speciale. Elementul central se referă la viața de familie pe care a avut-o de cujus cu descendenții, frații și surorile sale, și anume s-a născut și a evoluat în cadrul unei vieți de familie prestabilite în jurul părinților/fraților și surorilor, iar ulterior a stabilit el însuși o viață de familie cu descendenții săi – fii, nepoți, strănepoți etc. … 26.Cele expuse mai sus constituie motive suficiente care să demonstreze caracterul de excepție al reprezentării succesorale în raport cu principiul proximității gradului de rudenie. Rațiunile înfățișate nu permit extinderea sa la ascendenții ordinari sau la colateralii ordinari, astfel că descendenții colateralului ordinar de gradul al treilea decedat nu pot veni în reprezentarea acestuia în concurs cu colateralul ordinar de gradul al treilea în viață. Prin urmare, nu se poate susține că ar exista o discriminare între descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului din cadrul claselor întâi și a doua, pe de o parte, și celelalte clase de moștenitori, pe de altă parte, acestea fiind ab initio în situații juridice diferite. Rezultă că art. 966 din Codul civil nu încalcă art. 16 din Constituție. … 27.Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la moștenire, Curtea constată că acesta presupune o reglementare inerentă din partea statului, neputându-se exercita oricum și în orice condiții. În acest sens, statul nu numai că are posibilitatea, dar și obligația să reglementeze condițiile generale ale dreptului de a moșteni, precum și să stabilească regulile privitoare la moștenirea legală și testamentară pentru a permite transmiterea patrimoniului defunctului. Prin urmare, moștenirea legală, prin chiar denumirea sa, denotă o activitate normativă a statului de natură a crea un sistem de referință prin mijlocirea căruia să se realizeze transmiterea patrimoniului defunctului către rudele sale apropiate, valorizându-se, astfel, ca element intrinsec al procedurii succesorale, gradul de rudenie. … 28.Astfel, în cazul moștenirii legale, statul trebuie să creeze formele cele mai adecvate de transmitere a patrimoniului succesoral către persoanele apropiate defunctului prin reglementarea gradelor de rudenie, a claselor de moștenitori și a altor mecanisme juridice [proximitatea gradului de rudenie, reprezentarea succesorală, reducțiunea liberalităților excesive, rezerva succesorală, cotitatea disponibilă] care să asigure corectitudinea, justețea și echitatea procedurii succesorale. În consecință, faptul că în cadrul clasei a patra de moștenitori își găsește aplicabilitatea principiul proximității gradului de rudenie, iar o rudă de gradul al treilea înlătură de la moștenire o rudă de gradul al patrulea nu reprezintă decât o aplicație a dreptului la moștenire a acestei categorii de persoane. Mai mult, persoana dată face parte în raport cu defunctul din clasa a patra de moștenitori, fiind, așadar, ultima rudă cu vocație succesorală înaintea statului, astfel că i se aplică regulile specifice situației sale; în schimb, aceeași persoană în raport cu o rudă decedată de gradul întâi face parte din clasa întâi de moștenitori, caz în care i se aplică alte reguli, inclusiv cele referitoare la reprezentarea succesorală/cotitatea disponibilă etc. Prin urmare, dreptul la moștenire legală a persoanei cunoaște o necesară modulare în funcție de relația de rudenie între defunct și potențialul moștenitor. … 29.Având în vedere cele expuse, art. 964 alin. (3), art. 966 și art. 983 alin. (3) din Codul civil nu încalcă art. 46 din Constituție în componenta sa referitoare la moștenirea legală. … 30.În fine, invocarea art. 24 din Constituție pornește de la o premisă eronată în sensul că reprezentarea succesorală ar echivala cu instituția reprezentării [legale, convenționale sau judiciare] cuprinsă în art. 80 din Codul de procedură civilă. Or, reprezentarea succesorală constituie o reglementare ce ține de dreptul civil substanțial, neavând nicio contingență cu un drept procesual căruia i se circumscrie art. 24 din Constituție. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Andrășescu, Costel-Cătălin Andreșescu și Elena Corbu în Dosarul nr. 7.484/196/2017 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 964 alin. (3), ale art. 966 și ale art. 983 alin. (3) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brăila – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește