DECIZIA nr. 498 din 25 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, excepție ridicată de Filip Dumitrof în Dosarul nr. 401/87/2018 al Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 820D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise în susținerea admiterii excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul excepției face referire la alte texte de lege care ar fi încălcate prin art. 19 din Legea nr. 3/2018, acesta efectuând, de altfel, doar o invocare formală a dispozițiilor constituționale pretins încălcate. În subsidiar, pe fondul excepției de neconstituționalitate, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că este atributul legiuitorului să intervină asupra actelor normative și să reglementeze situații care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 10 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 401/87/2018, Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Filip Dumitrof cu ocazia judecării unei cauze civile având ca obiect recalculare pensie, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Teleorman. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă care impun existența unei concordanțe între motivele și/sau scopul unui act normativ, pe de o parte, și efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte. Această cerință imperativă rezultă implicit din art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia actul normativ trebuie „să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă“. Arată că într-o lege nu pot fi folosiți termeni generici fără o definire clară și o reglementare expresă, fără echivoc, deoarece se încalcă principiul constituțional care garantează realizarea dreptului acordat și se încalcă dispozițiile art. 53 din Constituție, care instituie cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept. … 7.Autorul excepției apreciază că se încalcă și art. 15 alin. (1) din Constituție, întrucât prin art. 19 din Legea nr. 3/2018 se prevede că în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei, context în care se anulează drepturile acordate pensionarilor potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“. Așa fiind, susține că art. 19 din Legea nr. 3/2018 nu abrogă și nici nu prorogă art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 și arată că, mai mult, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, se prevede că dispozițiile Legii nr. 263/2010, respectiv ale art. 102 alin. (2) privind majorarea anuală a valorii punctului de pensie stabilit de lege, reprezintă pragul minim, urmând ca valoarea superioară a punctului de pensie să poată fi stabilită prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. … 8.Prin urmare, autorul excepției consideră că modul în care a fost legiferat art. 19 din Legea nr. 3/2018 s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, și anume a celor ale art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 36 alin. (1), potrivit cărora în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative, iar în cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. … 9.Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituționale și nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât este atributul legiuitorului să intervină asupra actelor normative și să reglementeze situații care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, iar acceptarea susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai modifica sistemul de pensii pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior reglementat. Instanța de judecată învederează faptul că acordarea drepturilor de pensie și stabilirea valorii punctului de pensie astfel încât să nu aibă impact negativ asupra bugetului general consolidat sunt de/reprezintă competența legiuitorului și nu afectează dreptul constituțional la pensie, prin prevederile art. 19 din Legea nr. 3/2018 adoptându-se o măsură proporțională cu situația care a determinat-o, respectiv impactul bugetar prin majorarea valorii punctului de pensie. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018, potrivit cărora „În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea“, precum și celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, raportat la situația de fapt din speță, Curtea constată că autorul acesteia este pensionar pentru limită de vârstă și vechime integrală, iar prin acțiunea civilă aflată pe rolul Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a solicitat recalcularea pensiei, prin majorarea punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2018, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit cărora „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“. … 16.Din succesiunea actelor normative relevante în materia analizată, referitor la stabilirea valorii punctului de pensie, Curtea reține următoarele:– potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, „La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.“ Această valoare a punctului de pensie a rămas nemodificată, în același cuantum, și în anii 2011 și 2012; … – potrivit art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, „În anul 2013 valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei.“; … – potrivit art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, „În anul 2014 valoarea punctului de pensie este de 790,7 lei.“; … – potrivit art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2015 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5% și este de 830,2 lei.“ De asemenea, prin art. 18 din capitolul III al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, se prevede că „În anul 2015 valoarea punctului de pensie este de 830,2 lei.“; … – potrivit art. 17 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 340/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 19 decembrie 2015, „În anul 2016 valoarea punctului de pensie este de 871,7 lei.“; … – potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, „În anul 2017 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5,25% și este de 917,5 lei, potrivit prevederilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.“ Curtea reține, de asemenea, că prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, s-a stipulat că „Începând cu data de 1 iulie 2017, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie, stabilit potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, se majorează cu 9% și este de 1.000 lei.“; … – potrivit art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, „Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei.“ Curtea reține că, astfel cum rezultă din nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2017, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie era de 1.000 lei, valoare de care beneficiau toți pensionarii sistemului public de pensii. S-a învederat, de asemenea, faptul că Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde reglementări potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. S-a precizat, totodată, că, așa cum a reieșit din calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare, majorarea valorii punctului de pensie începând cu data de 1 iulie 2018 de la 1.000 lei la 1.100 lei urma să genereze o cheltuială suplimentară din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018, în valoare totală de 3.119.690.568 lei; … – potrivit art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018, „În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.“ Curtea reține, de asemenea, că bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2018, aprobate prin Legea nr. 3/2018, au fost modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 7 septembrie 2018, tocmai pentru a da eficiență exigențelor de corelare legislativă și cerințelor de claritate a legii, întrucât în Nota de fundamentare a acestei ordonanțe de urgență s-a precizat că, „luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2017-2020 referitoare la adoptarea în anul 2018 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, (…), având în vedere necesitatea fundamentării bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat și ținând seama de faptul că politica bugetară trebuie să respecte anumite constrângeri în ceea ce privește deficitul bugetar“, prin acest act normativ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2018) s-a propus ca, începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, așa cum legiuitorul stabilise de altfel prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017, în sensul că, începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie este de 1.100 lei. …  … 17.În contextul celor mai sus prezentate, Curtea constată faptul că în intervalul 1 ianuarie-1 iulie 2018 legiuitorul, din rațiuni de politică bugetară, a apreciat ca fiind inoportună majorarea valorii punctului de pensie, acesta rămânând plafonat la valoarea de 1.000 lei, astfel cum a fost stabilit prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017, începând cu data de 1 iulie 2017. Prin urmare, în intervalul 1 iulie 2017-30 iunie 2018 inclusiv, valoarea punctului de pensie a fost de 1.000 lei, întrucât, începând cu data de 1 iulie 2018, acesta a fost majorat la valoarea de 1.100 lei, în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017. … 18.În acest context, Curtea subliniază faptul că este apanajul legiuitorului să intervină asupra actelor normative prin reglementarea unor situații care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, astfel încât măsurile adoptate, în speță stabilirea valorii punctului de pensie, să nu aibă un impact negativ asupra bugetului consolidat. … 19.De altfel, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 671 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 7 februarie 2020, dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, sunt interpretate în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea spre exemplu, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Prin urmare, Curtea a apreciat că simpla nemulțumire a asiguraților față de cuantumul pensiei care rezultă din elementele ce sunt incluse în modul de calcul al acestuia nu poate constitui un temei pentru a constata neconstituționalitatea textului de lege analizat. … 20.De asemenea, prin Decizia nr. 555 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 3 decembrie 2019, Curtea Constituțională, raportat și la jurisprudența instanței europene de la Strasbourg, a reținut că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În același sens, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții contra României, paragraful 41, Curtea europeană a reținut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cele mai în măsură pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice. … 21.În speță, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică modul în care legiuitorul a stabilit condițiile și criteriile de calcul al pensiilor pentru anul 2018, fiind nemulțumit de faptul că de la 1 ianuarie 2018 nu a primit majorarea valorii punctului de pensie. Or, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa în această materie, exemplu fiind Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, și Decizia nr. 1.006 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 august 2010, modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum și a altor condiții și criterii de calcul al pensiilor ține de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Așa fiind, Parlamentul le poate stabili și modifica în raport cu posibilitățile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societății. … 22.Prin urmare, în contextul celor mai sus menționate, Curtea constată că prevederile art. 19 din Legea nr. 3/2018 nu contravin normelor constituționale invocate, fiind de competența legiuitorului acordarea drepturilor de pensie și stabilirea valorii punctului de pensie, astfel încât să nu aibă impact negativ asupra bugetului general consolidat. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Filip Dumitrof în Dosarul nr. 401/87/2018 al Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Completul specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește