DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 354 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Adrian Mircioiu în Dosarul nr. 795/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.056D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 27 octombrie 2022, în prezența autorului excepției și a apărătorului său, domnul avocat Mircea Ciucă, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 2 noiembrie 2022, dată la care Curtea a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Sentința civilă nr. 271 din 12 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 795/121/2019, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 354 teza a doua din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Adrian Mircioiu într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul, autor al excepției de neconstituționalitate, a solicitat anularea Hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului București nr. 25 din 19 iunie 2018, pentru motive de nelegalitate, neconstituționalitate și neconvenționalitate; obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatic a cauzelor nr. 46.826/3/2017 și nr. 46.826/3/2017/a1, aflate pe rolul Tribunalului București; suspendarea executării actului până la soluționarea definitivă a cauzei. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate creează o inechitate între justițiabili, din perspectiva faptului că unele cauze pot fi soluționate de către un judecător desemnat, iar nu repartizat aleatoriu. Astfel, susține că, în situația în care judecătorul cauzei este numit prin act administrativ de către colegiul de conducere al instanței de judecată, se aduce atingere dreptului la un proces echitabil garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, invocă anumite considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și susține că textele de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), întrucât nu detaliază previzibil și concis care sunt motivele (obiective, excepționale) care permit înlăturarea principiului distribuirii aleatorii în sistem informatic a cauzei, respectiv a principiului continuității completului de judecată. … 5.Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că excepțiile de la regula instituită – privind desfășurarea activității de judecată cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor și a principiului continuității completului de judecată inițial învestit ca urmare a repartizării aleatorii a cauzei în sistem informatic – pot interveni pe parcursul desfășurării unui proces aflat pe rolul instanței de judecată și vizează, în special, situația în care membrii completului de judecată sau unul dintre aceștia nu își mai desfășoară activitatea în cadrul secției ori, după caz, al instanței. Reține că aceste din urmă situații nu pot fi comparate cu incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, în urma cărora membrul sau membrii completului de judecată sunt opriți să ia parte la soluționarea unei pricini, în cazurile expres prevăzute de lege. De asemenea, apreciază că dispozițiile legale criticate îndeplinesc condiția de claritate și previzibilitate, întrucât mecanismul de soluționare a situațiilor de excepție ce pot interveni este stabilit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 354 teza a doua din Codul de procedură penală. În raport cu motivele de neconstituționalitate formulate de autor, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 11 teza a doua din Legea nr. 304/2004: „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.“; … – Art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004: „[…] Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.“; … – Art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală: „[…] Când acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor.“ …  … 10.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile art. 11 teza a doua din Legea nr. 304/2004 și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și prevederilor art. 20 din Constituție, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Totodată, susține că dispozițiile art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că problema de drept privind competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată a mai fost supusă controlului de constituționalitate, din perspectiva acelorași critici precum cele invocate în cauza de față, instanța de control constituțional pronunțând Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004. … 12.În decizia menționată anterior, instanța de control constituțional – făcând referire la considerentele Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, paragrafele 33, 35, 36 – a reținut, referitor la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere (paragraful 21 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 13.Referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis mutandis paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar (paragraful 22 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 14.Totodată, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție (paragraful 23 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 15.De asemenea, Curtea a reținut că și în privința curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut nici încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești (paragraful 24 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 16.Referitor la critica potrivit căreia sintagma „cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“, cuprinsă în art. 11 din Legea nr. 304/2004, este lipsită de precizie și generează ambiguitate, aplicare discreționară, subiectivism și abuz ce se reflectă în caracterul de echitate, independență și imparțialitate a procesului, Curtea a constatat că și aceste critici sunt neîntemeiate. Astfel, Curtea a reținut că, potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea „principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității“, iar, potrivit art. 53 alin. (1) din aceeași lege, „repartizarea cauzelor pe complete de judecată“ se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Prin această din urmă reglementare, legiuitorul a instituit o excepție de la principiul continuității, prevăzând că pot exista motive obiective pentru care judecătorul să nu poată participa la judecată. Faptul că în cuprinsul legii nu sunt enumerate aceste motive obiective nu poate conduce la neconstituționalitatea textului de lege criticat, deoarece legiuitorul nici nu ar fi putut să prevadă, în mod exhaustiv, aceste situații obiective. În acest sens, dispozițiile art. 52 alin. (1) fraza finală prevăd că schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești (paragraful 27 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 17.În aceste condiții, Curtea a constatat că și critica referitoare la încălcarea principiului egalității în fața legii, prin aceea că inculpații nu beneficiază de garanțiile unei justiții unice, egale și imparțiale din cauza pretinsei neclarități a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 304/2004, este neîntemeiată, deoarece faptul că nu sunt prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru schimbarea membrilor completelor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări (paragraful 28 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 18.Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege (paragraful 29 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.Curtea constată că cele statuate în Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, precitată, sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, referitor la compunerea instanței, astfel că nu se poate reține contrarietatea acestuia cu dispozițiile constituționale invocate. Textul criticat normează cu privire la unicitatea completului de judecată și continuitatea ședinței, însă nu exclude modificarea componenței completului de judecată, până la începerea dezbaterilor, dacă menținerea ei nu este posibilă. Totodată, cât privește continuitatea completului de judecată, în Decizia nr. 129 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, paragraful 18, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, sau Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei, paragraful 43). În Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, instanța de la Strasbourg a reamintit că, potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor. Totuși, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicție a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces. Pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenți care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înțeles în mod corespunzător probele și argumentele, de pildă, prin asigurarea disponibilității în formă scrisă a declarațiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în chestiune nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanți înaintea completului nou-format. În vederea respectării dreptului la un proces echitabil și a continuității completului de judecată este necesar ca hotărârea judecătorească, actul final și de dispoziție al instanței prin care se soluționează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părți, să fie rezultatul activității de deliberare la care să participe judecătorii care au calitatea de membri ai completului în fața căruia a avut loc dezbaterea (Decizia nr. 718 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 83). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Mircioiu în Dosarul nr. 795/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 teza a doua și ale art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește