DECIZIA nr. 495 din 4 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 2 alin. (1) și (2), art. 4, art. 5 și art. 6 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, excepție ridicată de Societatea Humanitas – S.A. din București în Dosarul nr. 90.581/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 606D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Romeo Popescu, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, și pentru partea Uniunea Scriitorilor din România, prim-vicepreședintele acesteia, domnul Varujan Vosganian, asistat de doamna avocat Corina Popescu, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Uniunea Scriitorilor din România a depus note scrise prin care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, prin formularea de către autoarea acesteia a acțiunii în pretenții pe rolul instanței de fond, s-a urmărit sesizarea Curții Constituționale. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.006D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, excepție ridicată de Societatea Humanitas – S.A. din București în Dosarul nr. 1.778/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 5.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Romeo Popescu, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Apărătorul autoarei excepțiilor de neconstituționalitate apreciază că se impune conexarea cauzelor, iar apărătorul părții Uniunea Scriitorilor din România lasă la aprecierea Curții măsura conexării. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.006D/2017 la Dosarul nr. 606D/2016, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Romeo Popescu, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens susține, în esență, că prin stabilirea timbrului literar în cuantum de 2%, care se adaugă la prețul de vânzare al cărților, se încalcă dreptul de proprietate privată garantat prin art. 44 din Constituție, incluzând și dreptul la clientelă și dreptul de stabilire liberă a prețului în raport de cerere și ofertă. Totodată, se încalcă și art. 33 din Constituție privind accesul la cultură, deoarece prețul care se stabilește prin adăugarea timbrului literar este în mod artificial majorat, mai ales că statul, pentru a proteja și încuraja cultura, a decis ca taxa pe valoarea adăugată, în cazul cărților, să fie de doar 5%. Or, în aceste condiții, deși taxa pe valoarea adăugată este 5%, se adaugă timbrul literar în cuantum de 2%, ceea ce afectează prețul final și, în mod implicit, vânzările lucrărilor editate. … 8.În continuare, arată că nu există o situație extraordinară care să permită, în condițiile art. 56 alin. (3) din Constituție, stabilirea unei taxe suplimentare, respectiv a acestei taxe parafiscale care este timbrul literar. Acest timbru literar se aplică asupra prețului integral al lucrărilor, preț care cuprinde atât cheltuielile propriu-zise, cât și taxa pe valoarea adăugată, ceea ce înseamnă aplicarea unui impozit la impozit. Or, acest lucru nu este permis, în acest sens indicând Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013 care se referă la taxa de clawback, prin care Curtea a statuat că nu se poate aplica un impozit la impozit. … 9.Având cuvântul, doamna avocat Corina Popescu, reprezentanta părții Uniunea Scriitorilor din România, solicită, în primul rând, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că excepția de neconstituționalitate nu poate forma obiectul unei acțiuni principale, ci reprezintă un mijloc de apărare în cadrul unui litigiu. Așadar, ridicarea unei excepții de neconstituționalitate presupune existența unui litigiu pe rolul instanței, or, în cazul de față formularea acțiunii în pretenții a fost, de fapt, un paravan pentru formularea unei excepții de neconstituționalitate, ceea ce reprezintă o fraudă la lege. … 10.Pe fondul excepției solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată. Arată că, în ceea ce privește critica formulată prin raportare la art. 16, art. 44 și art. 56 din Constituție, Curtea, prin jurisprudența sa, a statuat că timbrul cultural reprezintă o taxă parafiscală, colectată de la persoanele fizice vizate și care are o destinație precisă stabilită de lege, constituindu-se ca un venit cu caracter extrabugetar al unor persoane juridice de drept public sau drept privat. Instituirea timbrului cultural are ca scop degrevarea parțială a bugetului statului, tocmai pentru susținerea culturii. În acest sens apreciază că se realizează și o așezare echitabilă a sarcinilor fiscale, pentru că se aduc în folosul creatorilor din diferite domenii ale culturii sume suplimentare, care nu pot fi asigurate de la bugetul de stat. Astfel, statul, în mod indirect, participă la susținerea culturii și, nicidecum, nu împiedică accesul la cultură.  … 11.În continuare, având cuvântul, domnul Varujan Vosganian, pentru partea Uniunea Scriitorilor din România, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că prin timbrul cultural nu se afectează dreptul de proprietate sau patrimoniul editurilor. Scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestui timbru îl reprezintă compensarea anumitor precarități bugetare în sprijinirea culturii, prin care se lărgește accesul la cultură. De altfel, mai arată că și în alte țări există aceste taxe parafiscale, cum ar fi în Germania. Așadar, timbrul cultural reprezintă o formă de susținere a culturii și a creației, și nicidecum o afectare a spiritului și literei Constituției. … 12.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat de către Curte, ocazie cu care, prin Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, a reținut că dispozițiile legale se aplică în mod egal tuturor celor aflați de situația prevăzută de Legea nr. 35/1994, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Mai mult, Curtea a constatat că Legea nr. 35/1994 nu conține dispoziții contrare art. 44 din Constituție. Valoarea celor opt categorii de timbre culturale prevăzute de legea criticată se stabilește în funcție de natura activității prestate pentru fiecare domeniu cultural. Or, ocrotirea egală a proprietății trebuie să fie raportată la aceeași categorie de destinatari ai reglementării. Prin urmare, dispozițiile Legii nr. 35/1994 nu conțin nicio diferențiere a tratamentului juridic aplicabil proprietății private, în raport cu titularul acesteia, sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se vor vira de unitățile care le colectează în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, plata acestui timbru fiind făcută de beneficiarul/consumatorul final. Mai mult, sumele cuvenite organizațiilor de creatori vor fi folosite numai în scopul prevăzut de lege, iar utilizarea acestora în alte scopuri decât cele menționate constituie contravenție, dacă nu este săvârșită astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune. Prin urmare, apreciază că cele reținute de Curte prin decizia amintită își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 13.În replică, având cuvântul, domnul avocat Romeo Popescu arată că nu există nicio fraudă la lege, ci un caz clasic prin care se deduce controlului Curții o lege considerată a fi neconstituțională, iar în ceea ce privește atitudinea statului, arată că acesta, pe de o parte, reduce taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 5%, iar, pe de altă parte, adaugă acest timbru cultural. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:14.Prin Încheierea din 11 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 90.581/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 2 alin. (1) și (2), art. 4, art. 5 și art. 6 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literal, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, ar artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, excepție ridicată de Societatea Humanitas – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de restituire a sumei reprezentând contravaloarea timbrului literar, întrucât aceasta a fost colectată și virată în contul Uniunii Scriitorilor din România în temeiul unei legi, apreciate ca fiind neconstituționale. Având în vedere caracterul neconstituțional al legii, autoarea excepției solicită, de asemenea, constatarea faptului că, în viitor, nu mai are obligația de a efectua plăți reprezentând contravaloarea timbrului literar. … 15.Prin Sentința civilă nr. 3.250 din 26 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.778/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literal, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, excepție ridicată de Societatea Humanitas – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a ordinului emis în temeiul Legii nr. 35/1994, prin care se stabilesc normele metodologice de aplicare a acestei legi. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile Legii nr. 35/1994 sunt neconstituționale, deoarece la prețul prestației artistice adaugă o contribuție financiară care nu are caracter de impozit sau taxă și nici nu este urmată de o contraprestație, în acest fel producându-se o ingerință în activitatea operatorului economic asupra dreptului la clientelă al acestuia, precum și asupra prețului produselor care se stabilește prin raportare la cererea și oferta de pe piață. Așadar, obligația instituită prin lege în sarcina operatorilor economici din domeniul cultural conduce la o îmbogățire fără justă cauză, atât a unor entități private – uniunile de creatori -, cât și a statului. … 17.Astfel, prin obligația de a colecta și vira timbrul cultural, operatorii economici suferă o diminuare a patrimoniului, întrucât această obligație impune în sarcina lor plata salariilor persoanelor care colectează timbrul cultural, costuri generate de tipărirea și aplicarea diverselor timbre, precum și costuri bancare.  … 18.Totodată, se apreciază că legea reprezintă o limitare a dreptului oricărei persoane de a avea acces la cultură, întrucât aceasta instituie o adevărată „taxă pe cultură“ în folosul unor asociații de creatori, taxă care, în final, duce la scumpirea produselor culturale, fiind resimțită și suportată de către consumator. Or, în garantarea accesului la cultură, principala obligație negativă a statului este de a se abține de la orice îngrădire a libertății persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale. Însă, statul transferă obligația sa de sprijinire a culturii în sarcina entităților care activează în domeniul cultural și artistic și a consumatorilor de cultură. … 19.De asemenea se arată că instituirea contribuțiilor prevăzute de legea criticată contravine și dispozițiilor constituționale ale art. 56, având în vedere că veniturile colectate ca urmare a acestei taxe nu se fac venit la bugetul de stat, ci sunt virate în contul unor entități private. … 20.Se mai susține că, prin dispozițiile legii criticate, se creează o discriminare prin oferirea de drepturi suplimentare organizațiilor de creatori în detrimentul altor persoane de drept privat (persoane fizice care achiziționează respectivele bunuri și servicii, societățile care comercializează aceste bunuri și servicii). Caracterul discriminatoriu al Legii nr. 35/1994 mai reiese și din faptul că alte categorii profesionale constituite în asociații profesionale (proiectanți, magistrați, profesori etc.) nu beneficiază de astfel de venituri suplimentare.  … 21.Judecătoria Sectorului 1 București apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că timbrul literar nu constituie un impozit, deoarece nu se datorează bugetului de stat, ci o taxă specială. … 22.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Criticile invocate în prezenta cauză au mai fost analizate de Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 35/1994. … 23.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 24.Guvernul arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate, citând, în acest sens, din jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia timbrele instituite prin Legea nr. 35/1994 nu sunt impozite, ci taxe speciale, denumite în doctrină taxe parafiscale și care se prezintă sub o diversitate de forme, fapt care explică și reglementarea lor eterogenă.  … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 2 alin. (1) și (2), art. 4, art. 5 și art. 6 din Legea nr. 35/1994, precum și ale Legii nr. 35/1994, în ansamblul său. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta privește, în realitate, Legea nr. 35/1994, în ansamblul său. Prin urmare, având în vedere critica de neconstituționalitate, precum și conținutul normativ al legii, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iulie 2008. … 28.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile Legii nr. 35/1994 încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 33 privind accesul la cultură, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 56 privind contribuțiile financiare.  … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este o entitate juridică al cărei obiect de activitate este reprezentat de editarea și comercializarea cărților, aceasta criticând faptul că legea instituie o contribuție care se adaugă prețului operei artistice. … 30.În raport cu critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor Legii nr. 35/1994, în ansamblul său, precum și asupra dispozițiilor art. 1 din lege, constatând constituționalitatea acestora. În acest sens sunt Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 14 decembrie 2012, și Decizia nr. 1.494 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2012. … 31.Astfel, Curtea a reținut că persoanele juridice care editează carte beletristică ce urmează să fie vândută cu amănuntul, categorie în care se încadrează și autoarea excepției de neconstituționalitate, au obligația de a determina valoarea timbrului literar și de a o imprima distinct pe fiecare carte, adăugând-o prețului de vânzare al acesteia, precum și obligația de a vira în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului literar. Astfel, nu le revine persoanelor mai sus amintite obligația de plată a acestui timbru, ci doar de a colecta și de a vira mai departe unităților beneficiare sumele efectiv încasate, plata acestui timbru fiind făcută de către beneficiarul/consumatorul final, cumpărătorul cărții respective. … 32.Curtea a mai reținut că timbrele culturale reglementate de Legea nr. 35/1994 nu sunt impozite, ci taxe speciale, denumite în doctrină taxe parafiscale și care se prezintă sub o diversitate de forme, fapt care explică și reglementarea lor eterogenă. Taxele parafiscale, instituite în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, sunt acele sume de bani care se colectează fie de organele fiscale, fie direct de beneficiarii respectivelor venituri și se varsă în conturile anumitor instituții publice sau ale altor entități colective, publice sau private, altele decât colectivitățile publice locale sau stabilimentele administrative. … 33.Specificul taxelor parafiscale constă în faptul că, la fel ca și impozitele, sunt obligatorii, fiind instituite prin lege, dar, spre deosebire de impozitele și taxele fiscale, acestea se constituie ca venituri extrabugetare ale unor persoane juridice de drept public sau privat. Ele au aceeași origine ca și impozitele, dar, deși urmează un regim juridic apropiat, finalitatea lor este în parte diferită. În fapt, actul normativ prin care se instituie taxele parafiscale este, de regulă, opera autorității publice centrale (lege sau ordonanță guvernamentală), însă este posibil ca astfel de taxe să fie instituite și de către autoritatea administrației publice locale (prin hotărâri ale consiliilor locale). De asemenea, taxele parafiscale sunt urmărite și încasate fie prin intermediul administrațiilor fiscale, fie direct de către beneficiarii legal desemnați, în conturile cărora ele se concentrează. Tehnicile și procedura după care se colectează și se încasează taxele parafiscale sunt foarte apropiate de cele utilizate în materia fiscală. Datorită acestor particularități, taxele parafiscale sunt considerate a fi veritabile „dezmembrăminte“ ale impozitelor și taxelor fiscale. Diferența constă în faptul că, în vreme ce impozitele se colectează cu dublul scop de a se impune o anumită conduită în mediul social-economic și pentru a se putea acoperi nevoile generale și comune ale societății, taxele parafiscale se încasează numai de la persoanele fizice și/sau juridice care sunt vizate în mod expres de reglementările legale care au instituit respectivele taxe, exclusiv în scopul asigurării unor venituri complementare la dispoziția beneficiarilor legali ai acestor fonduri. … 34.Din punctul de vedere al tehnicii fiscalizării, taxele parafiscale urmează un regim asemănător cu taxa pe valoarea adăugată, întrucât ele se colectează, de către distribuitorii produselor taxabile, de la dobânditorii/beneficiarii respectivelor produse și se varsă în conturile entităților beneficiare prevăzute de lege. … 35.Așadar, taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare. … 36.În consecință, Curtea a reținut că aceste forme speciale de constituire a unor fonduri bănești complementare aflate la dispoziția unor entități publice, chiar dacă îngreunează obligația unor contribuabili, ele conduc, pe de o parte, la degrevarea parțială a bugetului (în ceea ce privește suportarea/acoperirea anumitor cheltuieli), iar, pe de altă parte, asigură o așezare mai echitabilă a sarcinilor fiscale și nefiscale între diferitele categorii de contribuabili. … 37.Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a constatat că prevederile art. 56 din Constituție nu au incidență în cauză, întrucât timbrele culturale nu reprezintă o contribuție financiară destinată cheltuielilor publice, deci bugetului public național, acestea neavând natura juridico-economică de impozit, de taxe sau de alte contribuții care, potrivit legii, să constituie sursă de venit la acest buget. Taxele parafiscale reglementate prin Legea nr. 35/1994 reprezintă, conform art. 139 alin. (3) din Constituție, contribuții la constituirea unor fonduri care se folosesc, în condițiile legii, numai potrivit destinației acestora. … 38.În privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută de Legea nr. 35/1994, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. … 39.Referitor la critica de neconstituționalitate vizând încălcarea garantării egale a proprietății private, indiferent de titular, Curtea a reținut că prevederile Legii nr. 35/1994 nu contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție care consacră aplicabilitatea principiului egalității în materia garanției constituționale a dreptului de proprietate privată. Valoarea celor opt categorii de timbre reglementate de legea criticată se stabilește în funcție de natura activității prestate, pentru fiecare domeniu cultural. Or, ocrotirea egală a proprietății trebuie să fie raportată la aceeași categorie de destinatari ai reglementării. Prin urmare, dispozițiile Legii nr. 35/1994 nu conțin nicio diferențiere a tratamentului juridic aplicabil proprietății private, în raport cu titularul acesteia, sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se vor vira de unitățile care le colectează în conturile organizațiilor de creatori beneficiare, plata acestui timbru fiind făcută de beneficiarul/consumatorul final. Mai mult, sumele cuvenite organizațiilor de creatori vor fi folosite numai în scopul prevăzut de Legea nr. 35/1994, respectiv la art. 3, iar utilizarea acestora în alte scopuri decât cele menționate în dispozițiile art. 3 din lege constituie contravenție, dacă nu este săvârșită astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune, așa cum se prevede la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 35/1994. … 40.Curtea a mai reținut că legea criticată se adresează tuturor utilizatorilor operelor prevăzute de lege, în acest caz neexistând un dezechilibru al mediului concurențial, unitățile plătitoare fiind obligate să vireze în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului cultural. De altfel, legea criticată nu prevede niciun aport direct sau indirect al statului care să sprijine într-o manieră discriminatorie anumiți operatori economici în defavoarea altora. … 41.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.  … 42.În plus, Curtea mai reține că nici prevederile constituționale ale art. 33 potrivit cărora „(1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii. (…) (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume“, nu sunt încălcate, scopul adoptării Legii nr. 34/1995 fiind tocmai sprijinirea culturii, stimularea artelor, protejarea și promovarea valorilor culturale ale României, prin colectarea sumelor obținute din valorificarea unor bunuri sau servicii culturale în vederea sprijinirii activităților organizațiilor de creatori. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Humanitas – S.A. din București în Dosarul nr. 90.581/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București și în Dosarul nr. 1.778/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București și Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește