DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466-469 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Tudor Voicu în Dosarul nr. 4.347/306/2018 al Judecătoriei Sibiu – Secția penală, respectiv de Anton Șerban în Dosarul nr. 730/176/2019/a1 al Judecătoriei Alba Iulia. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 27 octombrie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea Dosarului nr. 2.051D/2019 la Dosarul nr. 728D/2019, care a fost primul înregistrat. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 octombrie 2022, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 2 noiembrie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3.Prin Sentința penală nr. 87 din 20 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.347/306/2018, Judecătoria Sibiu – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466-469 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Tudor Voicu într-o cauză penală redeschisă ca urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal formulată de autor – întrucât a fost judecat în lipsă și condamnat la pedeapsa cu închisoarea -, fiind reluată judecarea fondului cauzei din faza de judecată. … 4.Prin Încheierea penală nr. 299 din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 730/176/2019/a1, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466-469 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Anton Șerban într-o cauză penală redeschisă ca urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal formulate de autor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 466-469 din Codul de procedură penală, astfel cum au fost reconfigurate direct, de legiuitorul delegat, sau indirect, prin deciziile nr. 22 din 2015 și nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât exclud parcurgerea fazei camerei preliminare în procesul penal redeschis. Afirmă că, pronunțând deciziile menționate, instanța supremă a ignorat, pe de o parte, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, egalitatea în fața legii, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, independența judecătorilor și supunerea lor numai legii, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Curții Constituționale și efectele deciziilor instanței de control constituțional. … 6.Judecătoria Sibiu – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul excepției critică, prin prisma invocării unei excepții de neconstituționalitate, dispozițiile deciziei instanței supreme în care se definește noțiunea de proces penal, utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. De asemenea, reține că folosirea procedurii redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este limitată de legiuitor prin condiții expres prevăzute în textul procedural. Apreciază că desfășurarea procesului penal în lipsa inculpatului nu este în sine incompatibilă cu exigențele procesului echitabil, iar soluția oferită de legiuitor prin stabilirea modalității în care se poate desființa o hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat nu contravine dispozițiilor art. 16, ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 și 53 din Constituție ori prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, de cele mai multe ori, prin acțiunile sale, inculpatul este cel care determină situația în care nu a putut fi informat despre desfășurarea urmăririi penale și care l-a împiedicat să participe la desfășurarea procesului penal, aspect consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 28 februarie 2008, pronunțată în Cauza Demebukov împotriva Bulgariei. Consideră că nu se poate pune semnul egalității între o persoană care dă dovadă de bună-credință și manifestă interes față de procedurile penale care o vizează și cea care nu manifestă niciun interes relativ la aceste proceduri. În aceste condiții, apreciază că, în cauză, nu se pune problema existenței unui viciu de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466-469 din Codul de procedură penală, ci, cel mult, a unei chestiuni de politică legislativă, prin care legiuitorul a înțeles să limiteze strict cazurile în care o hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat poate fi desființată. Reține, totodată, că interesul urmărit de legiuitor a fost acela de a conferi persoanei judecate în lipsă posibilitatea de a-și valorifica dreptul la apărare prin participarea în persoană la desfășurarea cercetării judecătorești și, implicit, la administrarea probatoriului, având posibilitatea de a solicita administrarea de probe care să combată acuzația în materie penală adusă prin actul de sesizare. Apreciază că, prin reglementarea acestei căi extraordinare de atac, legiuitorul național a impus un standard de protecție superior conferit de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și statuat în hotărârile din 31 ianuarie 2012 și 28 februarie 2008, pronunțate în Cauzele Stoyanov împotriva Bulgariei și Demebukov împotriva Bulgariei. … 7.Judecătoria Alba Iulia apreciază că normele procesual penale criticate sunt constituționale, având în vedere că prin instituirea procedurii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se urmărește tocmai garantarea dreptului la apărare, a dreptului la un proces echitabil. Totodată, face referire la Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, și apreciază că prin reluarea procesului din faza de judecată ca urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal nu se aduce vreo vătămate drepturilor garantate de lege oricărei persoane acuzate, de vreme ce în cadrul procesului penal reluat din faza de judecată sunt respectate toate principiile care guvernează procesul penal, inculpatul având posibilitatea să cunoască toate piesele dosarului, să i se aducă la cunoștință toate drepturile și obligațiile ce îi revin în proces, să conteste toate probele administrate în faza de urmărire penală și să solicite readministrarea probelor din faza de urmărire penală, dar și administrarea de probe noi, pe care le apreciază ca fiind concludente și utile soluționării cauzei. Reține, de asemenea, că inculpatul are posibilitatea de a invoca direct în faza de judecată cazurile de nulitate absolută, așadar, împrejurarea că, drept urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal, acesta se reia din faza de judecată, nu din faza de cameră preliminară, nu constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Avocatul Poporului, formulând punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.051D/2019, consideră că dispozițiile art. 466-470 din Codul de procedură penală sunt constituționale. În acest sens, invocă deciziile nr. 22 din 9 iunie 2015 și nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și reține că redeschiderea procesului penal vizează faza de judecată a procesului penal, cu consecința aplicării ansamblului garanțiilor menite să asigure exercitarea și respectarea drepturilor procesuale. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 728D/2019, nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 466-469 din Codul de procedură penală. Având în vedere motivele de neconstituționalitate formulate de autori, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. Normele procesual penale criticate au următorul conținut: „(3) Dacă instanța constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), dispune prin încheiere admiterea cererii de redeschidere a procesului penal.“ … 13.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 126 alin. (3) privind competența instanței supreme de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, și ale art. 147 alin. (1) și (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, prin Decizia nr. 590 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1019 din 18 decembrie 2019, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, în ceea ce privește faza procesuală de la care se reia procesul penal, sunt neconstituționale. … 15.În considerentele deciziei menționate, Curtea a reținut că reluarea cauzei din faza judecății în primă instanță, cu prilejul redeschiderii procesului penal, conform art. 469 din Codul de procedură penală, astfel cum s-a hotărât prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, și nu din faza camerei preliminare, în ipoteza în care inculpatul nu a fost legal citat în etapa procesuală anterior menționată sau, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale persoanei aflate în ipoteza analizată, care a fost condamnată în lipsă [paragraful 37]. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, creează discriminare între persoanele judecate în lipsă, în privința cărora se dispune redeschiderea procesului penal, conform art. 469 din Codul de procedură penală, dar care nu au fost legal citate și, prin urmare, nu au avut posibilitatea de a participa la procedura camerei preliminare, și cele care participă la toate etapele procesului penal [paragraful 39]. Totodată, având în vedere interpretările diferite ale textului criticat apărute în practica judiciară, instanța de control constituțional a constatat că dispozițiile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) [paragraful 44]. … 16.Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 590 din 8 octombrie 2019, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezentele cauze – prin Sentința penală nr. 87 din 20 februarie 2019, respectiv Încheierea penală nr. 299 din 27 mai 2019 -, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, a devenit inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, excepție ridicată de Tudor Voicu în Dosarul nr. 4.347/306/2018 al Judecătoriei Sibiu – Secția penală, respectiv de Anton Șerban în Dosarul nr. 730/176/2019/a1 al Judecătoriei Alba Iulia.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sibiu – Secția penală și Judecătoriei Alba Iulia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește