DECIZIA nr. 494 din 2 noiembrie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, excepție ridicată de Radu Cătălin Petcu în Dosarul nr. 6.562/4/2017 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 326D/2019.  … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 27 octombrie 2022 în prezența apărătorului autorului excepției, doamna avocat Lupu Andi Mirela, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 2 noiembrie 2022, dată la care Curtea a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.562/4/2017, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. Excepția a fost ridicată de Radu Cătălin Petcu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor declarate, printre alții, și de autor excepției împotriva unei sentințe penale prin care acesta a fost condamnat în temeiul textelor de lege criticate.  … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că prin rechizitoriul emis de procuror a fost trimis în judecată, alături de alte persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. Face referire la situația de fapt, astfel cum a fost stabilită și redată în introducerea la partea expozitivă a actului de sesizare a instanței, potrivit căreia autorul excepției, în calitate de șef serviciu administrativ, și un alt inculpat, M.Ș., în calitate de șef serviciu auto în cadrul societății M.P.H. – S.A., au încredințat unui număr de trei inculpați – C.G., G.M. și G.V. -, în calitate de transportatori, cantitatea de aproximativ 10.000 de litri de deșeuri provenite de la îndepărtarea vopselelor cu conținut de solvenți organici sau alte substanțe periculoase, în vederea eliminării lor, cantitate superioară celei înscrise în documentele întocmite în cadrul societății generatoare a deșeurilor, fără a obține aprobarea agenției pentru protecția mediului necesară în acest caz, fără predarea către transportatori a documentelor prevăzute de lege în acest caz și fără a stabili traseul și destinatarul transportului de deșeuri, în condițiile în care inculpații C.G., G.M. și G.V. nu erau autorizați să colecteze, să transporte și să elimine acest tip de deșeuri. După preluarea deșeurilor, aceștia din urmă au deversat ilegal o parte din deșeuri în rețeaua de canalizare a municipiului București, fiind surprinși de organele de poliție. … 5.Arată, totodată, că în partea finală a expozitivului rechizitoriului s-a făcut o analiză a semnificației juridice în procesul penal a împrejurării că atât inculpatul C.G., cât și entitatea generatoare a deșeurilor ai cărei prepuși pentru operațiunea de eliminare au fost autorul excepției și inculpatul M.Ș. au fost sancționați contravențional de către Garda Națională de Mediu. Procurorul a ajuns la concluzia că nu poate fi trimis în judecată inculpatul C.G. atât timp cât se constată că acesta a fost sancționat contravențional de Garda Națională de Mediu pentru aceeași faptă pentru care este cercetat în dosarul penal. Procurorul a apreciat, totodată, că aceleași considerente sunt valabile și pentru persoana juridică S.C. M.P.H. – S.A., în numele și în interesul căreia autorul excepției și inculpatul M.Ș. au săvârșit fapta ce face obiectul dosarului penal. De asemenea, arată că, în ceea ce îi privește pe inculpatul C.G. și persoana juridică S.C. M.P.H. – S.A., s-a constatat că este incident cazul care împiedică exercitarea, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale, prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală raportat la art. 6 din același cod și art. 4 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ca pentru aceeași faptă să nu fi fost aplicată o altă sancțiune, motiv pentru care în cauză s-a dispus clasarea privind săvârșirea de către inculpatul C.G. și persoana juridică S.C. M.P.H. – S.A. a infracțiunii prevăzute de art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011.  … 6.De asemenea, arată că, prin sentința penală a Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția penală, inculpații G.M. și G.V. au fost condamnați la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 10.000 de lei, iar inculpatul M.Ș. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 27.500 de lei, în timp ce autorul excepției a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni.  … 7.În aceste condiții de fapt și de drept, autorul excepției susține că a fost trimis în judecată alături de ceilalți inculpați și, ulterior, condamnat, întrucât a fost lipsit de șansa ca împotriva lui să se fi adoptat o sancțiune contravențională. Apreciază că pluralitatea de soluții diferite ca natură juridică pronunțate în cauza penală în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate are drept cauză maniera defectuoasă de redactare a normei de incriminare. Astfel, arată că în Legea nr. 211/2011 sunt o multitudine de măsuri care au caracter imperativ, fiind deci obligatorii, iar nu facultative, însă art. 61 alin. (1) lit. a), b) și c) din lege reglementează, în mod limitativ, exhaustiv, faptele ce constituie contravenție. În aceste condiții, folosind argumentul de interpretare logică per a contrario, apreciază că nesocotirea oricăror alte dispoziții din Legea nr. 211/2011 ar urma să constituie acțiunea ori inacțiunea reprezentând elementul material al laturii obiective a infracțiunii. Prin urmare, susține că sarcina destinatarului normei ar fi aceea de a exclude faptele contravenționale pentru a stabili dispozițiile în raport cu care o faptă concretă constituie infracțiune. Invocă considerentele paragrafului 17 din Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 referitoare la condițiile de calitate a legii, impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 8.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Apreciază că norma criticată se adresează unor specialiști, unor persoane care trebuie să aibă cunoștințe cu privire la măsurile obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, măsuri care, de altfel, sunt cuprinse în acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, cum sunt Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor sau Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României. Consideră, totodată, că art. 61 din Legea nr. 211/2011 permite și o delimitare clară între normele a căror încălcare constituie contravenție și cele a căror încălcare constituie infracțiune, criticile inculpatului nefiind fondate nici sub acest aspect. Faptul că, în cauză, s-a dispus sancționarea contravențională a altor participanți la faptele reținute în sarcina inculpaților constituie aspecte de aplicare a legii, nu de constituționalitate a acesteia.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. În notele scrise, autorul excepției de neconstituționalitate solicită examinarea dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, soluția legislativă în vigoare la data de 21 mai 2014. Prin urmare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 28 martie 2014, în forma anterioară modificării acestora prin art. I pct. 11 din Legea nr. 166/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 13 iulie 2017. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor au fost abrogate prin art. 71 alin. (1) lit. a) din capitolul VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 26 august 2021. Însă, având în vedere cele statuate de instanța de control constituțional prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 28 martie 2014, în forma anterioară modificării acestora prin art. I pct. 11 din Legea nr. 166/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016, care a produs efecte în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. Textul de lege criticat are următorul conținut: „(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte: […] b) neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase; […]“. … 13.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, și ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în motivarea acesteia, autorul face referire la circumstanțele concrete ale cauzei în care a fost ridicată, respectiv la chestiuni ce țin de domeniul interpretării și aplicării legii, atribuție exclusivă a organelor judiciare. În acest sens, autorul excepției susține că a fost trimis în judecată și, ulterior, condamnat, întrucât a fost lipsit de „șansa“ ca în privința sa să se fi aplicat o sancțiune contravențională și, din această perspectivă, reține că o parte dintre coinculpați au fost sancționați contravențional, în timp ce altă parte dintre aceștia, deși trimiși în judecată, au fost condamnați la plata unor amenzi penale. În aceste condiții, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează argumente referitoare la neconstituționalitatea textelor menționate, ci critică pluralitatea de soluții pronunțate în cauza penală în care a fost invocată excepția. Or, formularea unor astfel de motive nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci sunt ridicate, prin intermediul invocării unei excepții de neconstituționalitate, probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. … 15.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23). Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de către organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară (Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 14). În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). … 16.În aceste condiții, Curtea constată că analiza aspectelor invocate de autor nu este de competența instanței de control constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“. Curtea nu poate cenzura astfel de critici, întrucât, dacă ar proceda ca atare, ar săvârși o imixtiune în atribuțiile autorității judecătorești. De aceea, din această perspectivă, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 și ale art. 126 alin. (1) din Constituție, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, soluționarea sa excedând competenței Curții Constituționale. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, excepție ridicată de Radu Cătălin Petcu în Dosarul nr. 6.562/4/2017 al Curții de Apel București -Secția a II-a penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește