DECIZIA nr. 494 din 17 septembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 964 din 29 noiembrie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 5REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 6REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 6REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 7REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 8REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 8REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 872 25/06/2010
ART. 11REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 784 29/11/2018
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 16REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 29
ART. 16REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 19REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 20REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 20REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 20REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 21REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 21REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 21REFERIRE LAHOTARARE 01/12/2005
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 350 22/05/2018
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 872 25/06/2010
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Petre P. Ivașcu în Dosarul nr. 6.412/120/2017* al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 110D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise, prin care completează motivarea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanței judecătorești.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepției și menținerea jurisprudenței Curții, respectiv a Deciziei nr. 656 din 30 octombrie 2018.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.412/120/2017*, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de către Petre P. Ivașcu, reclamant într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare se stat.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că o lege organică, așa cum este Legea nr. 223/2015, nu poate fi modificată printr-o ordonanță de urgență care nu a fost adoptată într-o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, așa cum impun prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.7.De asemenea prevederile art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prin care se modifică o lege organică sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, precum și art. 73 alin. (3) lit. p) din Legea fundamentală.8.În opinia autorului, faptul că două legi consecutive, respectiv Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării, și art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, conțin soluții diametral opuse denotă lipsă de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale, fiind astfel contrare principiilor securității raporturilor juridice și al încrederii juridice protejate de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.9.În continuare, se arată că prevederile criticate realizează o diferență de tratament între persoanele ale căror pensii se află în plată, aducând în sprijinul acesteia considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 prin care a fost invocată Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit din 2006.10.În final, autorul excepției de neconstituționalitate afirmă că „se limitează dreptul garantat prin lege, iar măsura luată nu este necesară și proporțională, este de natură de a aduce atingere înseși existenței dreptului său, reținându-se contribuțiile CASS la valoarea totalului brut al veniturilor salariale, nu la procentul de 65%“. Totuși, încheie autorul, dacă printr-o dispoziție legală în vigoare se stabilesc calculul și plata unor drepturi, iar condițiile pentru acestea sunt îndeplinite, autoritățile nu pot, în mod deliberat, să diminueze cuantumul acestora.11.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă arată că instituția delegării legislative dă dreptul Guvernului să emită ordonanțe de urgență în anumite situații extraordinare, cu obligația motivării urgenței, astfel că nu se încalcă principiul separației puterilor în stat. De asemenea instanța judecătorească consideră că nu este încălcat nici dreptul fundamental la pensie, întrucât este dreptul legiuitorului să stabilească, respectiv să modifice, în funcție de politica statului, de resursele financiare și de prioritatea obiectivelor urmărite, condițiile, criteriile de acordare, modul de calcul și cuantumul valoric al pensiei, cu respectarea principiilor de bază prevăzute de Legea nr. 223/2015.12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.13.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere, reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 și nr. 784 din 29 noiembrie 2018, în sensul constituționalității normei criticate.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează: […] 5. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 29. – (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime. (3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).»6.Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 30. – Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»“17.Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind stabilitatea și securitatea raporturilor juridice, art. 1 alin. (4) și (5) care consacră principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, coroborat cu art. 136 alin. (1) și (5) referitor la inviolabilitatea proprietății private și art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la criticile extrinseci de neconstituționalitate, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019.19.Astfel, în paragraful 33 al deciziei antereferite, Curtea a constatat, cu privire la critica potrivit căreia Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (4) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, că Guvernul poate adopta, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe. În plus, Curtea a reținut că Guvernul poate adopta, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală, ordonanțe de urgență, numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Cu privire la ordonanțele de urgență, Legea fundamentală nu interzice adoptarea acestora în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia protecția socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată.20.Cu referire la pretinsa lipsă a situației extraordinare, ca o condiție impusă de art. 115 alin. (4) din Constituție pentru adoptarea ordonanțelor de urgență, Curtea Constituțională a constatat, în paragraful 34 al aceleiași decizii, că Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 cuprinde justificarea modificărilor aduse Legii nr. 223/2015, respectiv faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Așa fiind, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin textului constituțional mai sus amintit, sens în care s-a pronunțat și prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019.21.În ceea ce privește critica formulată din perspectiva art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție referitor la principiul securității juridice, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, „incertitudinea – fie ea legislativă, administrativă sau cea care rezultă din practici ale autorităților – este un factor important care trebuie luat în considerare în evaluarea conduitei statului“ (a se vedea Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, și Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunțată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, paragraful 151). Cu toate acestea, circumstanțele invocate de către autorul excepției de neconstituționalitate sunt departe de a pune în discuție, din perspectiva respectării certitudinii legislative, conduita statului. Astfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 al acesteia, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 11 decembrie 2015, au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât cele două acte normative nu au produs efecte juridice simultan (a se vedea Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, paragraful 37). Modificarea unui act normativ care nu a apucat să intre în vigoare nu este de natură să genereze incertitudine legislativă.22.Cu referire la critica autorului potrivit căreia nevalorificarea în baza de calcul al pensiei de serviciu a tuturor veniturilor pentru care s-au reținut contribuții CASS, Curtea reamintește că ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea în acest sens deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Prin urmare, efectuarea sau nu a unor plăți cu titlu de contribuții sociale aferente realizării unor venituri salariale nu reprezintă un criteriu pentru includerea sau nu a respectivelor venituri salariale în calculul pensiilor de serviciu.23.În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa diferență de tratament pe care dispozițiile criticate o realizează între persoanele ale căror pensii se află în plată, Curtea constată că nu este posibilă, în mod rezonabil, identificarea unei critici precise în susținerea unei astfel de afirmații. Invocarea unor considerente din Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 nu este de natură să schimbe această concluzie.24.Prin urmare, așa cum în mod constant a decis Curtea, o astfel de critică nu este admisibilă (a se vedea în sensul celor menționate Decizia Curții Constituționale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre P. Ivașcu în Dosarul nr. 6.412/120/2017* al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x