DECIZIA nr. 493 din 4 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (5) și (6), precum și ale art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ – ORAȘUL MĂGURELE în Dosarul nr. 42.907/3/2014/a6 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 518D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că dosarul a avut primul termen de judecată stabilit la data de 20 iunie 2017, ulterior, în temeiul art. 50 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, fiind preschimbat pentru data de 4 iulie 2017. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că procedura insolvenței este caracterizată prin celeritate, justificându-se, astfel, stabilirea unor termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanților la procedură. Însă, acest fapt nu împiedică accesul liber la justiție, părțile având posibilitatea de a contesta atât luarea unei măsuri, cât și o omisiune, cu atât mai mult cu cât accesul liber la justiție nu este incompatibil cu instituirea anumitor termene. Apreciază că dispozițiile legale criticate se aplică deopotrivă persoanelor aflate în ipoteza normei, fără nicio discriminare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 8 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 42.907/3/2014/a6, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (5) și (6), precum și ale art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de UNITATEA ADMINISTRATIVTERITORIALĂ – ORAȘUL MĂGURELE într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, pe de o parte, că prevederile art. 59 alin. (5) și alin. (6) din Legea nr. 85/2014 sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 21, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Constituție, motivat de imposibilitatea persoanelor de a supune controlului judecătoresc, pe calea prevăzută de acest text de lege, „orice măsură a administratorului judiciar“ dispusă „prin orice“ act emis de acesta, indiferent că este sau nu cuprinsă în raportul lunar de activitate al administratorului judiciar și, implicit, în extrasul aferent ce se publică în Buletinul procedurilor de insolvență potrivit art. 59 alin. (1) și alin. (2). Sintagma „de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului prevăzut la alin. (2)“ produce o discriminare între măsurile administratorului judiciar, întrucât, pe de o parte, cele publicate în extrasul raportului pot fi contestate, iar cele nepublicate și dispuse de administrator nu pot fi contestate; pe de altă parte, pot exista situații în care administratorul judiciar să dispună măsuri, însă acestea să nu fie cuprinse în raport. În acest context consideră că se creează o discriminare între creditorii vizați de măsurile publicate în extrasul raportului și cei vizați de măsurile nepublicate, încălcându-se și accesul liber la justiție și, implicit, dreptul la apărare, mai ales că orice contestație formulată în aceste condiții urmează a fi respinsă ca inadmisibilă sau ca prematură, ceea ce conduce și la încălcarea dreptului de proprietate, deoarece efectele măsurii administratorului judiciar nedesființate de instanța de judecată sunt definitive. … 7.Pe de altă parte, consideră că prevederile art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24 alin. (1), art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Constituție, deoarece, în principal, ridică o problemă de claritate și previzibilitate. Astfel, împrejurarea că art. 111 alin. (2) din lege stabilește ca moment în care se naște dreptul exercitării căii de atac publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar nu semnifică faptul că textul art. 111 alin. (1) se referă doar la tabelul preliminar. Se susține că, în realitate, prevederile art. 111 alin. (1) și (2) ar urma să se aplice și ipotezei prevăzute la art. 146 alin. (4) teza finală, în lipsă de reglementare specială a „contestației cu privire la tabelul suplimentar“.  … 8.Față de acestea apreciază că textul criticat este neconstituțional în măsura în care nu sunt reglementate condițiile și obligațiile cu privire la publicarea („republicarea“) unui nou tabel preliminar ce conține creanțele cuprinse în cererile de înscriere la masa credală depuse peste termen. Se consideră, astfel, că se creează situații discriminatorii între creditori din perspectiva utilizării căii de atac a contestației prevăzute la art. 111 alin. (1) și (2); este neconstituțional și din perspectiva împrejurării că, lipsind o obligație expresă de publicare a tabelului preliminar după verificarea creanțelor depuse peste termen, devin inaplicabile dispozițiile art. 110 alin. (4); este neconstituțional în măsura în care nu asigură exercitarea căii de atac a contestației față de tabelul de creanțe de la momentul cunoașterii respingerii, în tot sau în parte, a creanței și a motivelor ce au stat la baza acestei respingeri; raportarea acestei căi de atac la data publicării tabelului preliminar – este un moment ce este lipsit de previzibilitate, transparență, fiind arbitrar; nu asigură accesul la justiție, fiind discriminatoriu, și încalcă dreptul de proprietate. … 9.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără nicio discriminare, legiuitorul aplicând același tratament în procedura insolvenței tuturor persoanelor implicate. Această procedură este caracterizată prin celeritate, tocmai pornind de la caracterul raporturilor între profesioniști care, la rândul lor, se desfășoară cu celeritate. Astfel, se justifică și stabilirea unor termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanților la procedură, dar aceste termene nu împiedică accesul liber la justiție, întrucât legea stabilește suficiente garanții pentru desfășurarea procesului în condițiile prevăzute la art. 21 din Constituție, părțile putând afla, cu minime informații, măsurile dispuse și putând contesta atât luarea unei măsuri, cât și o omisiune. În aceste condiții apreciază că textul nu este contrar nici dispozițiilor art. 44 din Constituție.  … 10.Totodată arată că nu trebuie ignorat faptul că procedura insolvenței este una specială, instituită în scopul reîntregirii cât mai repede posibil a activului debitorului, și, în același timp, un plan general de asanare a mediului comercial. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situații specifice. … 11.În final apreciază că autoarea excepției de neconstituționalitate nu relevă efectiv motive de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, un plus de reglementare pentru aspectele pe care le consideră neclare sau omise la momentul legiferării. … 12.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul arată că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile criticate prin prezenta excepție s-au regăsit și în vechea reglementare, respectiv Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, și au format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale, prin care au fost respinse excepțiile de neconstituționalitate. Aplicând considerentele cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale în materie la prevederile criticate din Legea nr. 85/2014, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 14.Totodată menționează că autoarea excepției de neconstituționalitate, de fapt, urmărește completarea legii prin stabilirea unor dispoziții cu privire la situațiile excepționale în care s-ar putea contesta anumite măsuri luate de administratorul judiciar între termenele acordate pentru depunerea raportului trimestrial și publicarea extrasului în Buletinul procedurilor de insolvență și pentru situația cererilor de înscriere la masa credală depuse peste termen, aspect ce nu ține de competența instanței de contencios constituțional. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 59 alin. (5) și (6), precum și ale art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: – Art. 59 alin. (5) și (6): (5)Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.(6)Contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului prevăzut la alin. (2). … – Art. 111 alin. (1) și (2): (1)Debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.(2)Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată. …  … 18.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată și a creanțelor asupra statului.  … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că soluțiile legislative criticate în prezenta cauză s-au regăsit și în prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014. Astfel, soluția legislativă cuprinsă în art. 59 alin. (5) și (6) din Legea nr. 85/2014, referitoare la posibilitatea de a face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, într-un anumit termen, s-a regăsit la art. 21 alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2006, iar soluția legislativă cuprinsă în art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, referitoare la posibilitatea debitorului, a creditorului și a oricăror altor părți interesate de a putea să formuleze, într-un anumit termen, contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel, s-a regăsit în art. 73 din Legea nr. 85/2006. De asemenea, Curtea reține că aceste soluții legislative, cuprinse în Legea nr. 85/2006, au format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 186 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, Decizia nr. 37 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din data de 3 martie 2015, Decizia nr. 61 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 17 aprilie 2015, Decizia nr. 284 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015, sau Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016. … 20.Din economia prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2014, Curtea observă că acestea statuează cu privire la faptul că administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se va menționa și onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalității de calcul al acestuia. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. La fiecare 120 de zile, judecătorul-sindic va analiza și se va pronunța asupra stadiului continuării procedurii, printr-o rezoluție prin care va putea pune în sarcina administratorului judiciar anumite măsuri și va acorda un termen administrativ de control sau de judecată, după caz. În ipoteza în care există cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum și în ipoteza în care judecătorul-sindic consideră necesar, acesta va dispune citarea de urgență a persoanelor interesate și a administratorului judiciar, pentru soluționarea cererilor sau pentru dispunerea măsurilor care se impun. Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului prevăzut la alin. (2). Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu de îndată, fără citarea părților.  … 21.Ca atare, dreptul de a contesta măsurile dispuse de administratorul judiciar curge, în noua reglementare, de la data publicării extrasului cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. Astfel, textul criticat este în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv cu cele reținute în Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016. Prin această decizie, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă prevăzută la art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, care stabilește că termenul de 3 zile pentru înregistrarea contestației curge de la data depunerii raportului prevăzut la alin. (1) din aceeași lege, potrivit căruia raportul se depune la dosarul cauzei [alin. (1)], este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea a reținut că această concluzie derivă și din noua viziune a legiuitorului asupra procedurilor privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv art. 59 din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia raportul se depune la dosarul cauzei, un extras publicându-se în Buletinul procedurilor de insolvență [alin. (2)], iar contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a extrasului prevăzut la alin. (2) [alin. (6)]. … 22.Totodată, din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea observă că autoarea este nemulțumită și de faptul că în Buletinul procedurilor de insolvență se publică numai un extras al raportului întocmit de administratorul judiciar, nu și toate măsurile dispuse de administrator, respectiv raportul integral. Față de această critică, Curtea observă că este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 59 dispun că raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. Astfel, partea interesată are posibilitatea de a consulta dosarul cauzei și a lua la cunoștință de toate măsurile dispuse de administratorul judiciar, putând formula contestații în termenul prevăzut de lege, respectiv 7 zile de la publicarea extrasului în Buletinul procedurilor de insolvență, iar, în fața instanței de judecată, să își facă apărările pe care le consideră necesare. Mai mult, astfel cum s-a arătat mai sus, la fiecare 120 de zile, judecătorul-sindic va analiza și se va pronunța asupra stadiului continuării procedurii, printr-o rezoluție prin care va putea pune în sarcina administratorului judiciar anumite măsuri și va acorda un termen administrativ de control sau de judecată, după caz. În ipoteza în care există cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum și în ipoteza în care judecătorul-sindic consideră necesar, acesta va dispune citarea de urgență a persoanelor interesate și a administratorului judiciar, pentru soluționarea cererilor sau pentru dispunerea măsurilor care se impun. … 23.În ceea ce privește critica prevederilor art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, Curtea constată că este neîntemeiată. Pronunțându-se asupra soluției legislative cuprinse în Legea nr. 85/2006, care se regăsea la art. 73, prin Decizia nr. 284 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015, paragrafele 14 și 15, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul accesului liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege. În consecință, prin reglementările cuprinse în art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, referitoare la data de la care începe să curgă termenul pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar, legiuitorul a înțeles să stabilească un regim legal diferit, impus de existența unei proceduri speciale, derogatorie de la dreptul comun. Astfel, termenul începe să curgă de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, și nu de la notificarea creditorilor. În aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza judecătorul-sindic, în termenul legal, cu contestația referitoare la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe (a se vedea și Decizia nr. 37 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 3 martie 2015, și Decizia nr. 61 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 17 aprilie 2015). … 24.De altfel, la art. 110 din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a prevăzut că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va întocmi și va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului. La creanțele care beneficiază de o cauză de preferință se vor arăta titlul din care izvorăște dreptul de preferință, rangul acesteia și, dacă este cazul, motivele pentru care creanțele au fost trecute parțial în tabel sau au fost înlăturate. Tabelul preliminar de creanțe va fi totodată publicat în Buletinul procedurilor de insolvență. După publicare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor. Odată cu publicarea tabelului în Buletinul procedurilor de insolvență, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele. În virtutea prevederilor art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel, iar contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată. … 25.Obligația părților de a a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. … 26.În acest context, Curtea reține că, astfel cum a statuat în jurisprudența sa constantă, spre exemplu, prin Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Așadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței conferite prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – material sau procesual – chiar privind utilizarea căilor de atac prevăzute de Constituție și cuprinse în Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, inclusiv prin instituirea unor termene sau proceduri specifice, nu conduce la o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură.  … 27.Față de cele prezentate, Curtea constată că dispozițiile criticate se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestor norme, fără nicio discriminare, legiuitorul stabilind același tratament în procedura insolvenței tuturor persoanelor implicate, fără ca prin măsurile instituite să fie încălcat accesul la justiție, dreptul la apărare sau dreptul de proprietate. Dispozițiile criticate îndeplinesc condițiile de calitate a legii, însă prevederile privind procedurile de insolvență, și, în mod special, cele criticate în prezenta cauză trebuie interpretate și aplicate având în vedere întreg ansamblul legislativ în materie și nu trebuie privite disparat. … 28.Distinct de acestea, Curtea observă, pe de o parte, că autoarea excepției tinde și la completarea prevederilor legale prin stabilirea unor dispoziții în sensul celor menționate în motivarea excepției de neconstituționalitate. Față de această critică, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016). Pe de altă parte, în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt evidențiate aspecte cum ar fi cele referitoare la modul în care administratorul judiciar înțelege să cuprindă în raportul de activitate sau în extrasul raportului ce se publică în Buletinul procedurilor de insolvență anumite măsuri dispuse sau acțiuni pe care le desfășoară, însă acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii și care sunt de resortul instanțelor de judecată.  … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ – ORAȘUL MĂGURELE în Dosarul nr. 42.907/3/2014/a6 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 59 alin. (5) și (6), precum și ale art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește