DECIZIA nr. 493 din 25 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Fundația Copiii Noștri, cu sediul în București, în Dosarul nr. 8.869/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 542D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Petre Matei, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației și Cercetării Științifice. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Fundația Copiii Noștri a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, prin raportare la dispozițiile art. 21 și 52 din Constituție. În esență, se critică procedura instituită de reglementarea contestată care permite controlarea repetitivă de către autoritatea publică administrativă a unor situații în legătură cu care a fost încheiat deja un proces-verbal de constatare și sancționare, autoritate care poate să efectueze verificări la nesfârșit și să identifice „nereguli“ ori de câte ori dispune un nou control. Apreciază, astfel, ca fiind neconstituțională o atare procedură, prin care pot să fie constatate noi corecții, în baza acelorași documente, cu atât mai mult cu cât procesele – verbale anterioare erau contestate și se aflau pe rolul instanțelor de judecată la momentul la care s-au efectuat noi verificări. Arată, totodată, că pentru justițiabil o astfel de situație este destul de complicată, având în vedere faptul că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este un titlu de creanță executoriu, care se bucură de prezumția de legalitate, astfel încât toate conturile și întreaga activitate a fundației sunt blocate. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autoarea acesteia critică modul de interpretare și aplicare a legii, nefiind vorba de o veritabilă excepție, iar, în subsidiar, pe fondul excepției de neconstituționalitate, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că nu sunt încălcate normele constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 2 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.869/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Fundația Copiii Noștri, cu sediul în București, cu prilejul judecării unei acțiuni în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației și Cercetării Științifice, având ca obiect anularea unui act administrativ. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că în speță, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este afectat de vicii evidente de procedură, de legalitate, de oportunitate și de temeinicie, întrucât modul în care este redactat art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 conduce la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de un act administrativ al administrației publice de a valorifica drepturile prevăzute de art. 21 și 52 din Constituție, având în vedere faptul că autoritatea administrativă poate proceda la noi verificări și la stabilirea de noi sancțiuni chiar pe aceleași aspecte sesizate anterior. Susține, de asemenea, că art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, coroborat cu art. 14 din Normele metodologice din 31 august 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, permite ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări și la întocmirea de noi procese-verbale doar în situații speciale, de strictă interpretare. Împrejurarea că, în anul 2017, autoritatea administrativă procedează la reverificări, pe același proiect, pe aceleași contracte și documente, și stabilește noi creanțe în sarcina sa reprezintă, în opinia sa, o încălcare a prevederilor art. 41 (privind dreptul la bună administrare) și ale art. 52 (referitor la respectarea principiului proporționalității) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai mult decât atât, arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, autoritatea administrativă nu poate efectua noi verificări decât dacă apar elemente și date noi, necunoscute la data finalizării primului control, însă, în speță, actele supuse verificărilor au fost aceleași în toate controalele, atât în anii anteriori, cât și în 2017. Susține, astfel, că autoritatea poate să efectueze verificări la nesfârșit și să identifice „nereguli“ ori de câte ori dispune un control, iar această atitudine întrunește, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, elementele abuzului de putere, astfel cum acesta este definit atât de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cât și de prevederile mai sus menționate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Așa fiind, consideră că posibilitatea autorității administrative de a proceda la verificări sine die decurge din interpretarea art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, reglementare care, deși conține anumite limitări, conduce la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de un act al administrației publice de a-și valorifica drepturile prevăzute de art. 21 și 52 din Constituție. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal susține că „punctul de vedere al instanței de judecată este obligatoriu față de dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, anume atunci când titularul excepției este una din părțile litigante, instanța are facultatea de a prezenta o opinie.“ Așa fiind, în cauza de față, instanța de judecată se limitează la justificarea admisibilității sesizării Curții Constituționale în raport cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, care au următorul conținut normativ:– Art. 31: (1)Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.(2)În condițiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și celor ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, raportat la situația de fapt din speță, Curtea reține că în data de 30 iunie 2010, autoarea excepției, Fundația Copiii Noștri, a înregistrat Proiectul cu titlu „Centre de resurse și sprijin în educație“ (CRSE), în care are calitatea de beneficiar. Începând cu finele anului 2013, autoritatea pârâtă – Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației și Cercetării Științifice a demarat o serie de verificări cu privire la proiectul implementat, constatând nereguli atât cu privire la procedurile de achiziție publică, cât și cu privire la constatarea ca neeligibile a acelorași cheltuieli efectuate în proiect. Ulterior, au fost efectuate alte reverificări, în perioada 6 mai-9 mai 2014, ocazie cu care corecțiile stabilite au fost mărite, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal în care au fost consemnate aceste aspecte, iar toate aceste verificări au făcut obiectul suspiciunii de neregulă din 14 august 2014. În acest context, la data de 22 iunie 2015, a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor cu nr. OI/5997/SJCSN/26.06.2015, prin care s-a stabilit în sarcina autoarei excepției de neconstituționalitate o creanță de 143.634,32 lei, ca urmare a verificărilor, reverificărilor și a calculelor pe care autoritatea administrativă le-a efectuat. În data de 16 octombrie 2015, autoarea excepției a contestat procesul-verbal și decizia administrativă la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, instanță care, la data de 22 aprilie 2016, a pronunțat Sentința nr. 1.386 din 22 aprilie 2016 prin care admis contestația, a anulat procesul-verbal de constatare nr. OI/5997/SJCSN/26.06.2015 și a suspendat executarea aceluiași act administrativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Autoritatea administrativă a formulat recurs, dosarul aflându-se, la data sesizării Curții Constituționale, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedură de filtru. În acest context, autoarea excepției susține că, fără să aștepte soluționarea recursului, autoritatea administrativă a procedat la noi verificări la fața locului în perioada 14-16 septembrie 2016, respectiv 4-5 octombrie 2016, cu privire la același proiect, pentru analizarea acelorași contracte, care au generat suspiciunea de neregulă din 17 ianuarie 2017 și cea din 20 ianuarie 2017, în urma cărora au fost efectuate alte verificări de către ofițerii de control, fiind emisă Nota de constatare cu nr. OI/2226/20 martie 2017 și procesul-verbal din 23 martie 2017. Din consultarea datelor aflate pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea reține că, la data de 12 iunie 2019, această instanță de judecată a admis recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice împotriva Sentinței nr. 1.386 din 22 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. … 15.Pe fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali. Prevederile acestui act normativ se aplică autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și oricăror alte instituții publice care au atribuții privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, precum și oricăror alți operatori economici cu capital public sau privat care desfășoară activități finanțate din fonduri europene în baza unor acte juridice. Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia. … 16.Potrivit art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, cu excepțiile prevăzute de lege. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 21 din ordonanța de urgență precitată, verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, iar înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. Astfel, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. … 17.Curtea observă că, potrivit art. 21 alin. (23) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării, cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26) ale aceluiași articol. Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și constituie titlu de creanță care se emite în vederea stingerii acestei creanțe. … 18.Astfel, potrivit art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, constituie titlu executoriu, după caz, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare și procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal; hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă. Titlul de creanță poate fi anulat de către autoritatea emitentă, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, anularea acestuia generând anularea actelor subsecvente, în mod corespunzător. Totodată, împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în termen de decădere de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării acestuia, iar obiectul contestației administrative îl pot constitui numai sumele și măsurile stabilite și înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanței bugetare care reprezintă titlu de creanță. Potrivit art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, iar deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, procedură la care, de altfel, autoarea excepției din cauza de față a și recurs. … 19.Curtea reține că, potrivit art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, criticat în speță, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control (prevăzută la art. 20 din acest act normativ) dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora. În aceste condiții se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. În acest context, referitor la termenul de prescripție la care face referire reglementarea criticată, Curtea observă că, potrivit art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internațional prin emiterea declarației finale de închidere, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd un termen mai mare. Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului comun. Referitor la întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani, acestea se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de normele comunitare respective. … 20.Curtea reține, totodată, că, potrivit art. 14 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875 din 31 august 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 15 septembrie 2011, datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanța de urgență precitată, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea, în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, primite de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare inițial. … 21.Prin urmare, în contextul criticilor formulate, Curtea apreciază că nemulțumirile autoarei excepției nu decurg din neconstituționalitatea intrinsecă a prevederilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, despre care însăși aceasta precizează că permit ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări și la întocmirea de noi procese-verbale, dar doar în situații speciale, de strictă interpretare, ci, mai degrabă, din aspecte particulare, de fapt, ale speței. Împrejurarea că, în speță, autoritatea administrativă a procedat la noi verificări/reverificări la fața locului, cu privire la același proiect, situație ce a generat emiterea în anul 2017 a unei noi note de constatare și a unui nou proces-verbal, se circumscrie cadrului normativ reglementat de legiuitor, în care s-a specificat că activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control în situația în care apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora, însă numai până la data împlinirii termenului de prescripție de 5 ani, astfel cum prevede art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. … 22.În acest context, Curtea învederează faptul că dacă asemenea activități au fost derulate de autoritatea administrativă, prin structurile de control, după împlinirea termenului de prescripție menționat, în această situație revine instanțelor judecătorești competente rolul de interpretare și de aplicare a legii, în cazul concret dedus judecății, acestea urmând, astfel, să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia actelor administrative contestate, o atare operațiune reprezentând atributul suveran al instanței de judecată, în opera de înfăptuire a justiției. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fundația Copiii Noștri, cu sediul în București, în Dosarul nr. 8.869/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește