DECIZIA nr. 492 din 3 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Andrei-Gabriel Burjan în Dosarul nr. 283/43/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 553D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 283/43/2019, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Andrei-Gabriel Burjan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori prin care s-a apreciat că nu întrunește condițiile legale pentru încadrarea în funcția de procuror, pe care a îndeplinit-o până în anul 1994, când a fost eliberat din funcție, la cerere, prin dispoziția procurorului general, respectiv prin demisie. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt constituționale numai dacă se referă la calificativele acordate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. Astfel, acordarea calificativelor reprezintă un act uno ictu ale cărui efecte s-au stins, s-au epuizat sub regimul legii în vigoare la momentul acordării calificativului, respectiv Legea nr. 60/1968 privind organizarea și funcționarea Procuraturii. Nici această lege și nici alte reglementări emise în aplicarea acestei legi nu cuprind nicio dispoziție privind evaluarea procurorilor, procedura de acordare și de contestare a calificativelor și efectele acestora. Calificativele acordate sub regimul legii vechi constituie un fapt complet definitivat, realizat, care nu mai poate produce alte consecințe juridice în afara celor expres prevăzute de legea de la acea dată când au fost acordate (în anul 1984, în speță), nu poate produce alte consecințe și efecte viitoare fără a încălca principiul neretroactivității legii civile și fără a înfrânge cerința previzibilității normei juridice. Prin urmare, calificativele acordate anterior apariției Legii nr. 303/2004 reprezintă, prin prisma conflictului de legi în timp, facta praeterita, realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi și pentru care, dacă s-ar aplica o lege ulterioară, ar însemna să i se atribuie efect retroactiv. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 436 din 8 iulie 2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 cu privire la sintagma „nu au fost niciodată sancționați disciplinar“ și s-a stabilit că „dacă legea creează o situație juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că noua situație juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare.“ Autorul excepției de neconstituționalitate susține că, deși vizează abaterile disciplinare săvârșite anterior aplicării Legii nr. 303/2004, considerentele acestei decizii sunt pe deplin aplicabile și în materia calificativelor acordate anterior Legii nr. 303/2004, calificative guvernate de legea în vigoare la data acordării acestora. … 6.Se mai susține că legea nouă nu poate atribui efecte cu conținut prohibitiv unor acte/fapte definitivate, consumate deplin, sub regimul legii vechi, și nu poate stabili alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii, săvârșirii sau producerii acestora. Or, criteriile de evaluare sub regimul legii noi sunt esențial și integral diferite de cele aflate sub imperiul Legii nr. 60/1968, legea veche acordând prioritate absolută elementelor de profil politico-ideologic al procurorului, rezultatele profesionale fiind raportate la modul în care reflectau elementele de profil al „omului nou“ al societății și neprevăzând nicio procedură de contestare a calificativelor. Calificativele se acordau pentru profilul profesional și de aceea erau calificativele „foarte bun“, „bun“ etc., iar nu calificative pentru activitate, de exemplu, „foarte bine“, „bine“ etc. … 7.Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin decizia invocată, ținând seama de faptul că principiul neretroactivității legii civile este indisolubil legat de procesul de interpretare și de aplicare a legii, se poate constata că textul ce cuprinde condiția „nu a fost niciodată sancționat disciplinar“ creează din perspectiva conflictului de legi în timp neajunsuri care sunt de natură a afecta principiul constituțional al aplicării pentru viitor a legii civile. Or, aceste argumente de neconstituționalitate reținute de instanța de contencios constituțional se aplică mutatis mutandis în ceea ce privește sintagma „a avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“ din conținutul art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, care este constituțional doar în măsura în care dispune numai cu privire la calificativele acordate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. … 8.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a acordat un beneficiu foștilor magistrați care doresc să revină în magistratură, însă a instituit câteva condiții expres și limitativ prevăzute, între care și cea privind obținerea calificativului „foarte bine“ pe toată durata exercitării funcției de magistratură. Această perioadă de minimum 10 ani de exercitare anterioară a funcției de magistrat poate fi valorificată pentru redobândirea funcției fără concurs, însă această valorificare este una completă, incluzând și calificativele obținute pe perioada exercitării funcției de magistrat. Acordarea calificativului ține de esența exercitării funcției de magistrat în îndeplinirea calitativă a acestei funcții, în timp ce perioada de referință de minimum 10 ani ține de îndeplinirea cantitativă a acesteia. Fiind o condiție intrinsecă a activității de magistrat exercitată anterior, aceasta nu poate fi separată sau disjunsă de funcția însăși, care a fost exercitată sub imperiul legii în vigoare la momentul exercitării sale. Or, atât timp cât această exercitare a funcției avute anterior produce efecte juridice din perspectiva legii noi, componenta calitativă a funcției nu poate fi înlăturată pe motiv că ar fi o aplicare retroactivă a legii. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată, în esență, că dispozițiile criticate nu intră în contradicție cu principiul neretroactivității legii civile, acestea aplicându-se doar viitoarelor proceduri de numire în funcția de judecător/procuror fără concurs. Astfel, dispozițiile legale criticate se aplică numai pentru viitor, în cazul persoanelor care, îndeplinind condițiile stipulate de lege, își manifestă intenția de a fi numite, fără concurs, în funcții vacante de judecător sau procuror, neputând atinge drepturi anterior stabilite. Prin Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „nu au fost niciodată sancționați disciplinar“ este constituțională în măsura în care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare săvârșite după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. Guvernul consideră, însă, că cele două situații juridice sunt diferite, reglementarea condițiilor de numire în funcția de judecător sau procuror fără concurs fiind atributul legiuitorului și fără a se putea aprecia că legea acordă alte efecte juridice unei situații epuizate înainte de intrarea în vigoare a acesteia. Nu în ultimul rând, unul dintre argumentele care au fundamentat decizia amintită a instanței constituționale a avut în vedere dispozițiile art. 4 teza finală referitor la derularea carierei din expunerea de motive a Cartei Europene privind Statutul Judecătorilor de la Strasbourg, 8-10 iulie 1998, potrivit căruia ceea ce este de temut este judecătorul blocat în mod ilegitim în promovare. Or, în cazul de față, norma criticată nu are incidență în ceea ce privește aspecte intervenite în derularea carierei unui magistrat în funcție, ci reglementează o modalitate eminamente excepțională de acces în magistratură, fără concurs, astfel că și condițiile ce trebuie îndeplinite de candidați pot fi mai restrictive, legiuitorul având o marjă largă de apreciere în această privință, iar condiția desfășurării anterioare de către candidat a unei activități caracterizate prin competență profesională și performanță reprezintă o cerință pe deplin justificată. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile din Constituție, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, introdus prin art. I pct. 48 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Textul de lege criticat are următorul conținut normativ: „Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior.“ … 14.Ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat în mod expres prin art. I pct. 1 din Legea nr. 313/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 28 decembrie 2021. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor și procurorilor, fără a prelua fostul art. 33^1 din legea anterioară, criticat în prezenta cauză. … 15.Chiar dacă textul criticat nu mai este în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepții îl reprezintă art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat – art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 – a fost introdus prin Legea nr. 242/2018 și abrogat prin Legea nr. 313/2021 și dădea posibilitatea persoanelor care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine“ la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, să fie numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător ori procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat ori la instanțe sau parchete de grad inferior. Autorul excepției de neconstituționalitate, fost procuror, susține că, din cauza faptului că a obținut calificativul „bun“ în anul 1984, atunci când a depus, în temeiul art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, cererea pentru numirea fără concurs în funcția de procuror, Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins această cerere, deoarece nu a îndeplinit condiția de a avea calificativul „foarte bine“ la toate evaluările. Astfel, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, cuprinsă de dispozițiile de lege criticate, este constituțională în măsura în care dispune numai cu privire la evaluările efectuate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. … 18.Referitor la aceste critici, Curtea constată că problema de drept dedusă judecății Curții Constituționale – aceea de a stabili dacă sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, cuprinsă în dispozițiile de lege criticate, se referă și la evaluările acordate sub imperiul Legii nr. 60/1968 pentru organizarea si funcționarea Procuraturii Republicii Socialiste România (care a fost abrogată prin Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească) sau se referă numai la evaluările acordate sub imperiul Legii nr. 303/2004 – este, în realitate, o problemă de interpretare și aplicare în timp a normelor de lege în vederea soluționării cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. … 19.Astfel, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 20.În consecință, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Andrei-Gabriel Burjan în Dosarul nr. 283/43/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește