DECIZIA nr. 491 din 17 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) cu referire art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 664/45/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.774D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere scrisă, prin care a solicitat judecarea în lipsă și admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că, în realitate, autoarea excepției de neconstituționalitate solicită modificarea și completarea legii. Acesta mai menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 606 din 27 septembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 533 din 9 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 664/45/2017, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) cu referire la art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Georgescu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, în condițiile în care soluția pe capătul principal nu privește fondul în sens larg, partea nu are deschisă calea de atac a revizuirii nici cu privire la soluția pe capătul accesoriu, deși aceasta reprezintă o statuare de fond ce afectează în mod direct drepturile patrimoniale ale părții obligate la plata cheltuielilor de judecată. Or, revizuirea este o cale extraordinară de atac îndreptată împotriva erorilor de fapt săvârșite cu ocazia judecării, putând fi incidente multiple ipoteze în care partea ar putea pretinde, în raport cu prevederile art. 509 din Codul de procedură civilă, protecția patrimoniului său afectat prin hotărârea definitivă pronunțată. Așadar, în măsura în care se interpretează că dispozițiile legale criticate nu deschid calea revizuirii în privința cererilor accesorii de acordare a cheltuielilor de judecată într-o hotărâre pronunțată în contestație în anulare, acestea sunt neconstituționale. … 7.Se mai arată că cererea de revizuire formulată în cauză vizează anularea unei decizii civile pronunțate într-o cale extraordinară de atac, obiectul acesteia constituindu-l însă chestiuni asupra cărora instanța a statuat în fond, întâia oară, în respectiva cale de atac, și anume asupra cheltuielilor de judecată, dar, prin aplicarea regulii legalității și unicității căii de atac consacrate, soluția privitoare la capătul accesoriu este supusă regulilor de exercițiu a căii de atac determinate prin raportare exclusivă la capătul principal de cerere. … 8.Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază, prin președintele completului alcătuit din doi judecători, că excepția de constituționalitate este întemeiată, în timp ce pentru celălalt membru al completului prevederile legale criticate sunt constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) cu referire la art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. În realitate, din examinarea excepției de neconstituționalitate reiese faptul că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, prevederi ce au următorul conținut:– Art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:[…] 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;“.  …  … 13.În opinia autoarei excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție, precum și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia pune problema părții care a căzut în pretenții și care a fost obligată la plata unor cheltuieli de judecată printr-o decizie pronunțată în apel în cadrul procedurii contestației în anulare. Partea susține în cadrul cererii de revizuire formulate împotriva acestei decizii că, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, s-au descoperit noi înscrisuri care dovedesc că instanța judecătorească a fost în eroare atunci când a stabilit respectivul cuantum. Așadar, analiza Curții nu va viza ipoteza solicitării pe cale separată/distinctă a cheltuielilor de judecată. … 15.Deși, în principiu, se admite că respectivele cheltuieli de judecată pot fi cerute pe cale principală în cadrul unui alt proces, având în vedere prevederile art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în situația de față, partea care a pierdut procesul nu mai are posibilitatea de a contesta cuantumul cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației în anulare. Aceasta este consecința logică a faptului că acest cuantum a fost discutat în cadrul acțiunii „principale“, respectiv contestația în anulare. … 16.Practic, autoarea excepției de neconstituționalitate solicită calificarea cheltuielilor de judecată ca fiind obiectul unor cereri cu caracter principal, precum și recunoașterea căii de atac a revizuirii care să fie deschisă împotriva unei hotărâri judecătorești de respingere a unei contestații în anulare, în ceea ce privește cheltuielile de judecată, acest lucru echivalând cu o solicitare de modificare și completare a legii. În aceste condiții, se constată că autoarea excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 664/45/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește