DECIZIA nr. 490 din 13 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. (5) și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Mircea Nica în Dosarul nr. 9.263/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.361D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, se susține că este inadmisibilă, întrucât critica de neconstituționalitate nu raportează dispozițiile legale criticate la prevederile Constituției, ci are în vedere modalitatea de aplicare a acestora. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 716 din 6 decembrie 2016. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că este inadmisibilă, neavând legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată, întrucât aceasta a fost invocată în cadrul procedurii soluționării plângerii în fond, și nu în cadrul unei căi de atac cu privire la care să se fi pus problema admisibilității.  … 4.În subsidiar, cu privire la prevederile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, pe fond, se arată că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate în cauză. În acest sens, se arată că acestea sunt clare, precise și previzibile și că nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât ordonanța procurorului emisă conform art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală este supusă controlului judecătoresc. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, pe fond, se arată că aceasta este neîntemeiată, în privința persoanei vătămate, împotriva căreia nu este formulată o acuzație în materie penală, legiuitorul nefiind obligat să asigure un dublu grad de jurisdicție, în ipoteza reglementată prin dispozițiile legale criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.263/299/2018, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 315 alin. (5) și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Mircea Nica într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate de autorul excepției împotriva unei soluții de clasare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală lasă soluționarea cauzelor penale, în etapa urmăririi penale, la latitudinea unor persoane care nu au calitatea de magistrați, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5),art. 11 alin. (1) și (2), art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În privința dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se susține că, prin reglementarea caracterului definitiv al încheierii pronunțate conform art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1,pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) din Codul de procedură penală, acestea încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al persoanei vătămate, precum și dreptul acesteia la dublul grad de jurisdicție în materie penală. … 7.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, se arată că ordonanța de clasare este emisă de procuror, care are calitatea de magistrat, iar împotriva acesteia poate fi formulată plângere, conform art. 340 din Codul de procedură penală, fiind astfel asigurate drepturile fundamentale invocate de autorul excepției. Cu privire la art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că, prin plângerea formulată potrivit art. 340 anterior menționat, nu este soluționată acțiunea penală, motiv pentru care procedura astfel reglementată nu obligă la asigurarea dublului grad de jurisdicție în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 315 alin. (5) și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 315 alin. (5): „Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.“ … – Art. 341 alin. (8): „Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1,pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.“ …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) și (2) cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție referitoare la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică ipoteza în care procurorul dispune soluția de clasare, însușinduși argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, ipoteză în care menționarea motivelor de fapt și de drept care stau la baza acestei soluții nu este obligatorie. … 14.Astfel cum rezultă din interpretarea textului criticat, motivarea de către procuror a ordonanței de clasare pe baza argumentelor formulate de către organul de cercetare penală în propunerea referitoare la soluția de clasare, și, prin urmare, lipsa menționării exprese de către procuror a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția anterior menționată, este posibilă doar în ipotezele în care procurorul nu are alte motive de fapt și de drept de invocat și dacă nu există un suspect în cauză. Or, această operațiune implică evaluarea critică de către procuror a respectivelor argumente, raționament logic în urma căruia acesta apreciază că soluția de clasare pe care o pronunță este temeinic motivată de către organul de cercetare penală. În această ipoteză, este inutil ca argumentele la care face trimitere textul criticat să fie reiterate de procuror, astfel că soluția legală criticată nu face decât să realizeze un just echilibru între formalism și principiul celerității, cu prilejul pronunțării soluției de clasare. … 15.Pe de altă parte, dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală permit procurorului să își întemeieze soluția de clasare pe alte argumente decât cele formulate de organul de cercetare penală, ipoteză în care menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie. … 16.Astfel, verificările efectuate de procuror la primirea referatului cu propunerea de clasare vizează îndeplinirea condițiilor legale pentru a se putea dispune această soluție. În acest sens, se verifică dacă situația de fapt, așa cum este descrisă în actul de sesizare (clasarea propusă ca soluție de neurmărire) sau așa cum a fost stabilită pe baza datelor și probelor strânse după începerea urmăririi penale (clasarea ca soluție de netrimitere în judecată), se încadrează în cazul de clasare propus de organul de cercetare penală (sau în alt caz prevăzut la art. 16 din Codul de procedură penală). În aceste condiții, propunerea organului de cercetare penală poate fi apreciată ca integral întemeiată și admisă în sensul dispunerii clasării, iar procurorul își poate însuși integral sau parțial argumentele furnizate de organul de urmărire penală în referat sau poate dispune clasarea cu alte argumente sau chiar cu un alt temei de drept invocat. În acest caz, al unor motive noi sau suplimentare, ordonanța de clasare emisă de procuror va trebui să cuprindă motivele noi, diferite de cele invocate în referatul înaintat de organele de cercetare penală. Dacă își însușește integral motivele organului de cercetare penală, procurorul nu va mai fi obligat să motiveze ordonanța de clasare, făcând trimitere doar la cuprinsul referatului. … 17.Această din urmă procedură de pronunțare și motivare a soluției de clasare nu este echivalentă cu motivarea soluției de clasare de către organul de cercetare penală, adică de către persoane care nu dețin funcția de magistrat, astfel cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor art. 1 alin. (5),art. 11 alin. (1) și (2), art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 din Convenție. … 18.Cu privire la dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea reține că prin Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată, motivat de faptul că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală – care vizează lipsa unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1,pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) ale art. 341 din Codul de procedură penală – nu au legătură cu soluționarea unei cauze care privește judecarea pe fond a unei plângeri formulate împotriva unei soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. … 19.Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, potrivit jurisprudenței sale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13, Decizia nr. 533 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 27 noiembrie 2019, paragraful 15, și Decizia nr. 822 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 15). … 20.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. … 21.Întrucât obiectul cauzei în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate constă în soluționarea unei plângeri formulate de autorul excepției împotriva unei soluții de clasare, atât soluția, cât și considerentele reținute de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 196 din 28 mai 2020 sunt aplicabile și în prezenta cauză.  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Mircea Nica în Dosarul nr. 9.263/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Mircea Nica în Dosarul nr. 9.263/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și constată că dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.  … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește