DECIZIA nr. 49 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 238 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Trans Mondo Curier – S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 2.490/176/2019 al Judecătoriei Alba Iulia. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.137D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.490/176/2019, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 238 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Excepția a fost invocată de Societatea Trans Mondo Curier – S.R.L. din Alba Iulia cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect o contestație la executare – sechestru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că persoana juridică este supusă unui tratament diferențiat și discriminatoriu față de persoana fizică în materia executării silite, întrucât, conform dispozițiilor art. 238 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015, în cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite bunurile care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională și nici cele necesare exercitării profesiei, dispoziție care nu se regăsește în cazul persoanelor juridice. Pentru acest motiv apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât creează o discriminare între tratamentul fiscal, cu privire la executarea silită între patrimoniul persoanei fizice și patrimoniul persoanei juridice, fiind cunoscut faptul că o persoană juridică se înființează și funcționează tocmai în vederea dobândirii unui profit și a exercitării activității pentru care aceasta a fost constituită. … 6.Judecătoria Alba Iulia opinează în sensul caracterului întemeiat al excepției de neconstituționalitate, în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, învederează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit principiile de bază ale aplicării principiului egalității și a statuat că principiul constituțional al egalității în drepturi se traduce prin reglementarea și aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situații juridice similare (Decizia nr. 866 din 28 noiembrie 2006), menționând totodată că egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv (Decizia nr. 249 din 7 aprilie 2015 și Decizia nr. 191 din 31 martie 2005).  … 7.În acest context, susține că o reglementare similară cu dispozițiile art. 238 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 nu se regăsește și în cazul persoanelor juridice, doar persoanele fizice beneficiind astfel de o protecție a patrimoniului lor în cazul executării silite. Așa fiind, instanța apreciază că nu se justifică crearea unor diferențe din punct de vedere obiectiv între situația patrimonială a debitorului persoană fizică și cea a debitorului persoană juridică în contextul în care aceasta din urmă funcționează cu scopul de a desfășura o activitate lucrativă, în vederea obținerii unui profit, iar executarea silită în bloc a întregului său patrimoniu activ, chiar și a bunurilor destinate exercitării profesiei poate fi de natură să îi afecteze activitatea sau chiar existența juridică. Arată că scopul principal al executării silite este îndestularea creditorului prin valorificarea bunurilor debitorului acestuia în vederea reparării prejudiciului cauzat și neexecutat benevol. Or, crearea unui tratament juridic diferit între debitori, în situații similare, doar pe baza diferenței debitor persoană fizică – persoană juridică este apreciată ca fiind nejustificată de către instanța de judecată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 238 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, potrivit cărora: „În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieții și muncii debitorului, precum și familiei sale: a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională, precum și cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole, cum sunt uneltele, semințele, îngrășămintele, furajele și animalele de producție și de lucru;“. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) potrivit cărora „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 238 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală prezintă o serie de modificări față de art. 151 din vechiul Cod de procedură fiscală, și anume Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, legiuitorul realizând o corelare cu viziunea reglementării civile, sens în care a abandonat noțiunea „faptelor de comerț“ și a adoptat, astfel, distincția dintre profesioniști și neprofesioniști.  … 14.Curtea reține că art. 238 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală reglementează executarea silită a bunurilor mobile, iar alin. (1) al acestui articol prevede că „sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepțiile prevăzute de lege“. Astfel, alin. (2) al art. 238 prevede că în cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieții și muncii debitorului, precum și familiei sale: bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională, precum și cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole, cum sunt uneltele, semințele, îngrășămintele, furajele și animalele de producție și de lucru; bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel; alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă; combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă; obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave; bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziții legale. … 15.Referitor la sintagma „excepțiile prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 238 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în privința executării silite a bunurilor mobile ale debitorului, acestea sunt: sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale ori internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte; sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială, care sunt supuse urmăririi numai în condițiile prevăzute de art. 236 alin. (2) și (4) din Codul de procedură fiscală.  … 16.Curtea are în vedere, totodată, și dispozițiile art. 729 din Codul de procedură civilă, ce instituie limitele urmăririi veniturilor bănești ale persoanelor fizice, care privesc salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în sistemul asigurărilor sociale și alte sume ce se plătesc periodic debitorului în vederea asigurării mijloacelor sale de existență, acestea putând fi urmărite numai până la o treime din venitul lunar net astfel obținut. Totuși, dacă se efectuează mai multe urmăriri asupra acestor venituri, această limită va fi de jumătate din venitul lunar net, chiar dacă printre creanțele în concurs se regăsește și o creanță bugetară. De asemenea, nu vor fi supuse executării silite nici alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, indemnizațiile de maternitate, ajutoarele de deces, bursele de studii, diurnele și orice alte astfel de indemnizații cu destinație specială, stabilită de lege. … 17.În speță, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că soluția legislativă din Codul de procedură fiscală, potrivit căreia în cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite bunurile strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, contravine art. 16 din Constituție, întrucât în cazul persoanelor juridice nu există o derogare asemănătoare celei existente pentru debitorii persoane fizice. În contextul criticilor formulate, Curtea observă, pe de o parte, că alin. (3) al art. 238 statuează că „bunurile debitorului persoană fizică necesare desfășurării activității în calitate de profesionist nu sunt exceptate de la executare silită“. Pe de altă parte, Curtea reține că reglementarea criticată din Codul de procedură fiscală constituie o veritabilă normă de protecție socială a debitorului, care să îi permită acestuia asigurarea mijloacelor de existență, implicit fiind asigurată și protecția creditorului, în vederea recuperării creanței. … 18.În acest sens, executarea silită a bunurilor mobile trebuie să ia în considerare, pe lângă dispozițiile Codului de procedură fiscală, și dispozițiile art. 727 din Codul de procedură civilă, care enumeră bunurile care nu sunt supuse urmăririi silite. Având în vedere scopul normei criticate din Codul de procedură fiscală, în mod similar celor cuprinse în Codul de procedură civilă, și anume art. 726 și 727, prin care legiuitorul a indicat categoriile de bunuri insesizabile necondiționat sau condiționat, precum și art. 728, în cuprinsul căruia sunt instituite limitele în care pot fi urmărite anumite categorii de venituri, potrivit specificului lor, Curtea apreciază că legiuitorul a procedat la edictarea unor exceptări de la executarea silită a creanțelor fiscale în considerarea asigurării unor norme de protecție socială a persoanei fizice/debitor care, deși datoare, într-o societate democrată și evoluată, nu poate fi anihilată până la limita subzistenței. … 19.În acest sens este și jurisprudența instanței de contencios constituțional, care, prin Decizia nr. 68 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 2 iulie 2020, paragraful 13, a statuat că veniturile cu caracter periodic ale debitorului, care sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot face obiect al urmăririi silite, până la jumătate din venitul lunar net (pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii), respectiv până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii. De asemenea, în cazul în care veniturile destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum. Așadar, prevederea legală criticată nu instituie o interdicție absolută de urmărire a veniturilor, ci numai o limitare de urmărire a veniturilor al căror cuantum este mai mic decât salariul minim net pe economie, creditorii putând urmări acea parte a salariului ce depășește jumătate din salariul minim pe economie. Prin poprire, pot fi urmărite orice sume care constituie un venit al debitorului, cu condiția de a fi plătite cu caracter de durată și periodic, iar pentru a se urmări în limita prevăzută de art. 729 alin. (3) din Codul de procedură civilă, trebuie să aibă destinația de a asigura existența zilnică a debitorului. … 20.În fine, în jurisprudența sa, referitor la principiul egalității, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui (Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, sau Decizia nr. 182 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016). Așa fiind, referitor la pretinsa discriminare invocată de autoarea excepției, Curtea constată că reglementarea criticată nu conține nicio dispoziție discriminatorie, în măsura în care se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normativă, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situații juridice între persoanele fizice și cele juridice, care impune soluții legislative diferite. … 21.Așa fiind, de vreme ce lipsa unei reglementări în sensul dorit de autoarea excepției nu este de natură să contravină art. 16 din Constituție, iar prin critica formulată se tinde, în mod indirect, la completarea reglementării criticate, Curtea învederează că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Rămâne, așadar, la latitudinea legiuitorului o eventuală modificare a concepției legislative actuale. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Trans Mondo Curier – S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 2.490/176/2019 al Judecătoriei Alba Iulia și constată că dispozițiile art. 238 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește