DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. a), ale art. 45 și ale art. 65 lit. j), k) și l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Asociația Academia Memoriei de la Timișoara în Dosarul nr. 1.508/2/2021/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.696D/2021. … 

2.La apelul nominal se prezintă domnul avocat SeverAlexandru Sbârnă, în calitate de președinte al Asociației Academia Memoriei de la Timișoara. Lipsesc părțile Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele ședinței acordă cuvântul președintelui Asociației Academia Memoriei de la Timișoara, care susține că, potrivit prevederilor constituționale, libertatea credințelor religioase, ca o componentă a libertății de conștiință, nu poate fi limitată sub nicio formă, nici la nivel intern, nici la nivel extern al actelor de manifestare a credinței. Libertatea de conștiință face parte din acele drepturi care nu pot fi supuse niciunei limitări, așa cum este interdicția de a fi supus unui act de tortură. Invocă art. 29 alin. (1) teza întâi din Constituție care prevede că libertatea credințelor religioase, alături de alte drepturi care constituie libertatea de conștiință, nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Această expresie „nu pot fi îngrădite sub nicio formă“ reprezintă o manifestarea a experienței românești a limitării credințelor religioase în perioada comunistă. Arată și că, potrivit art. 9 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenței Curții Constituționale și doctrinei, libertatea religioasă implică totodată și manifestarea credințelor. Astfel, având în vedere că legea nu distinge, aplicând principiul de interpretarea ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, rezultă că nu poate fi îngrădită nici manifestarea credințelor religioase. În continuare, susține că este neconstituțională modalitatea în care s-a făcut limitarea credințelor religioase. În acest sens, arată că nu legiuitorul a limitat credințele religioase, ci doar a creat cadrul ca, în viitor, executivul să instituie aceste măsuri, în condițiile pe care le va aprecia. Se realizează în acest fel o delegare a prerogativei legiferării în mod neconstituțional, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 115 alin. (6) și a jurisprudenței Curții Constituționale în care s-a reținut că sursa limitărilor drepturilor și libertăților fundamentale nu poate fi decât o lege. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că prevederile constituționale invocate de autoarea excepției nu sunt încălcate, fiind vorba de o situație de excepție, justificată de pandemia de COVID-19, care a impus luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Măsurile impuse sunt proporționale cu situația avută în vedere. … 5.Având cuvântul în replică, președintele Asociației Academia Memoriei de la Timișoara arată că dispozițiile de lege criticate ar putea avea drept consecință forțarea persoanelor să renunțe la credințele religioase prin interzicerea de a participa la diverse ceremonii religioase, de a oficia nunți sau de a boteza copiii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 31 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.508/2/2021/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. a), ale art. 45 și ale art. 65 lit. j), k) și l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Asociația Academia Memoriei de la Timișoara în cadrul recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 417 din 19 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de autoarea excepției în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne prin care a solicitat anularea în parte a Ordinului șefului Departamentului pentru Situații de Urgență nr. 6.578 din 6 martie 2021, respectiv art. 4 pct. 12 din cuprinsul acestuia, precum și, în paralel, a tuturor actelor administrative pe care s-a fundamentat acest act normativ. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 29 alin. (1) care nu permit limitarea exercitării credințelor religioase sub nicio formă. Învederează că libertatea credințelor religioase consacrată în Constituție implică și exercitarea cultului, deoarece cultul este o manifestare exterioară a libertății credințelor religioase, iar lipsa sau limitarea acestei manifestări ar însemna că s-ar admite cenzura credințelor religioase din partea statului. În acest sens invocă atât art. 9 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2017 și Decizia nr. 485 din 6 mai 2008. … 8.Autoarea excepției consideră că prin textele de lege criticate se solicită cetățenilor României să adere la o altă credință religioasă decât cea specifică fiecărui cetățean. … 9.De asemenea, arată că nu sunt respectate prevederile art. 29 alin. (2) din Constituție, întrucât se încalcă standardul de garantare a libertății de conștiință, și nici prevederile alin. (3) ale aceluiași articol constituțional, deoarece limitările contestate încalcă standardul de libertate în organizarea proprie de către cultele religioase recunoscute din România. Astfel, odată ce au fost recunoscute „în condițiile legii“, organizarea și desfășurarea activității acestora nu pot fi constrânse/reglementate în niciun alt fel de către stat. … 10.Totodată, autoarea excepției susține că nu sunt respectate prevederile art. 29 alin. (5) din Constituție, deoarece se încalcă principiul autonomiei cultelor religioase față de stat. Statul, prin toate îngrădirile contestate, încalcă obligația sa de a oferi sprijin cultelor religioase, întrucât creează temeiul legal pentru limitarea (și nu pentru înlesnirea) asistenței religioase în armată, spitale, penitenciare, azile și orfelinate. … 11.În sfârșit, autoarea excepției susține că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), deoarece sunt lipsite de claritate. În acest sens, autoarea excepției arată că legiuitorul nu a definit cu claritate ce înseamnă „întruniri de natura activităților […] religioase […] în spații închise.“ … 12.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu încalcă dispozițiile art. 29 alin. (1), (2), (3) și (5) și ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât restrângerea unor drepturi constituționale este admisă atunci când răspunde nevoii de a asigura securitatea juridică a drepturilor și libertăților celorlalți atât din perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public, fiind și o modalitate de salvgardare a unor drepturi, în contextul pandemiei generate de COVID-19, subsumată obligației statului de ocrotire a sănătății publice. … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a), ale art. 45 și ale art. 65 lit. j), k) și l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, care au următorul conținut:– Art. 5 alin. (3) lit. a): „(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:(3)Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:a)restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise; …  … – Art. 45: (1)Pe durata stării de alertă, activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de protecție sanitară stabilite, la propunerea CNSSU și cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.(2)Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcașele de cult, distanța minimă de siguranță. … – Art. 65 lit. j), k) și l): Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: […]j)nerespectarea interdicțiilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a) de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise; … k)participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a); … l)desfășurarea de către organizatori a unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a). …  …  … 17.Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 29 alin. (1), (2), (3) și (5) privind libertatea conștiinței. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autoarei excepției vizează, în esență, încălcarea libertății credinței religioase prin faptul că textele de lege supuse controlului de constituționalitate prevăd posibilitatea restrângerii sau interzicerii întrunirilor religioase în spații închise și condiționează exercitarea activității cultelor religioase de respectarea regulilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne. Autoarea excepției consideră că libertatea manifestării credințelor religioase nu poate fi restrânsă sub nicio formă. … 19.Față de aceste critici, Curtea reține că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Constituție prevăd că „libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.“ Conținutul textului constituțional relevă caracterul absolut al drepturilor pe care le consacră, interzicând orice formă de limitare a acestora. Astfel, în ceea ce privește dimensiunea internă a credințelor, convingerilor sau opiniilor pe care o ființă umană le poate avea, textul constituțional interzice orice formă sau metodă prin care o persoană ar putea fi supusă constrângerilor în scopul modificării propriei concepții despre lumea înconjurătoare ori pentru a o împiedica să gândească și să-și formeze, în mod liber, propriile opinii. Protecția absolută a libertății de conștiință este o expresie a demnității umane, ca valoare supremă a statului român, potrivit prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3). … 20.Libertatea de gândire, de conștiință și de religie este consacrată, cu un conținut asemănător, și în unele documente internaționale, așa cum este art. 18 din Pactul internațional relativ la drepturile civile și politice la nivel internațional ori art. 9 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Prevederile art. 29 alin. (1) din Constituție, consacrând libertatea fiecărei persoane de a-și forma propriile convingeri și opinii despre lumea înconjurătoare și de a îmbrățișa sau nu o credință religioasă, au în vedere totodată și posibilitatea manifestării și exprimării libere a acestor credințe și opinii. Astfel libertatea conștiinței relevă un conținut complex, ce cuprinde totodată posibilitatea persoanei fizice de a avea și de a-și exprima în particular sau în public o anumită concepție despre lumea înconjurătoare, de a împărtăși sau nu o credință religioasă, de a aparține sau nu unui cult religios, de a îndeplini sau nu ritualul cerut de acea credință. … 22.Dimensiunea externă a libertății de conștiință, depășind forul intern al psihicului persoanei, implică, în mod inevitabil, acte și fapte ce pot avea impact asupra lumii înconjurătoare, inclusiv asupra drepturilor și libertăților altor persoane. De aceea, în privința sa, devin incidente prevederile constituționale ale art. 57, potrivit cărora „cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți“. Prin urmare, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 845 din 3 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 10 iulie 2009, „dacă sub aspectul laturii interne, intime, aceste drepturi au caracter absolut, este recunoscut caracterul lor relativ din perspectiva componentei externe.“ Consecința este aceea că exercițiul libertății de conștiință, în dimensiunea sa externă, este compatibil cu restrângeri în condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție. … 23.Dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 vizează restrângerea, pe durata stării de alertă cauzate de pandemia de COVID-19, a exercițiului libertății religioase în ceea ce privește manifestarea acestuia sub forma întrunirilor religioase, în timp ce dispozițiile art. 45 din aceeași lege garantează exercitarea liberă a activității cultelor religioase, cu respectarea regulilor de protecție sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne. … 24.Așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, pentru a restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile prevederilor constituționale ale art. 53 este necesar ca: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, și nu orice drepturi subiective de natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune și doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituție; restrângerea să fie proporțională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanța dreptului (spre exemplu, Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015). … 25.Cât privește dispozițiile de lege criticate, Curtea constată că acestea privesc restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, astfel că intră sub incidența art. 53 din Constituție. … 26.De asemenea, Curtea constată că măsurile impuse sunt prevăzute prin lege și sunt justificate, așa cum se arată în chiar primul articol al Legii nr. 55/2020, de necesitatea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății. … 27.Curtea apreciază că limitarea temporară a exercițiului dreptului de manifestarea a libertății religioase sub forma întrunirilor religioase, precum și condițiile impuse referitoare la respectarea unor reguli de protecție sanitară sunt măsuri adecvate în raport cu obiectivul propus de legiuitor, de vreme ce limitarea contactului fizic dintre persoane și stricta respectarea a măsurilor sanitare constituie unele dintre modalitățile cele mai eficiente de combatere a transmiterii intercomunitare a virusului SARS-CoV-2, caracterizat de o contagiozitate ridicată și efecte deosebit de grave asupra sănătății și chiar a vieții persoanelor. … 28.Cât privește caracterul proporțional al măsurilor prevăzute de textele de lege criticate, Curtea constată că limitarea manifestării libertății religioase, în temeiul art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020, deși este consacrată în lege, urmează a fi reglementată, în mod periodic, în funcție de evoluția concretă a pandemiei de COVID-19, prin hotărârile Guvernului de declarare sau menținere a stării de alertă. În acest sens, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Curtea a reținut, în esență, că Legea nr. 55/2020 consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri care sunt reglementate la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc. În acest sens, dispozițiile art. 3 alin. (4) și ale art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 55/2020 dispun că starea de alertă se instituie și se prelungește, după caz, de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, avându-se în vedere: amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național, intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate, insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns, densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc, existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. Dispozițiile art. 6 din același act normativ prevăd că „Hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind: a) baza legală; b) perioada stării de alertă; c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz“. … 29.De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 45 din Legea nr. 55/2020, Curtea constată că aceste sunt stabilite, de asemenea, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, la propunerea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și cu avizul secretarului de stat pentru culte. … 30.Prin urmare, proporționalitatea măsurilor prevăzute de art. 5 alin. (3) lit. a) și art. 45 din Legea nr. 55/2020 trebuie apreciată, de la caz la caz, în funcție de actele administrative emise în aplicarea legii care trebuie să răspundă adecvat evoluției concrete și fluctuante a pandemiei de COVID-19 și nu poate fi analizată, în mod abstract, prin simpla raportare la textele de lege supuse controlului de constituționalitate, care consacră posibilitatea executivului de a institui anumite măsuri atunci când situația concretă o justifică, măsuri ce sunt însă condiționate de respectarea cerințelor art. 3 alin. (4) din aceeași lege, mai sus amintite. … 31.Cât privește aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor de lege criticate, Curtea constată că textele de lege supuse controlului de constituționalitate nu stabilesc niciun fel de deosebiri între persoane în ceea ce privește instituirea măsurilor restrictive dispuse, astfel că nu se poate reține încălcarea principiului egalității în drepturi. … 32.În sfârșit, Curtea observă că dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a) și ale art. 45 din Legea nr. 55/2020 nu aduc atingere înseși substanței dreptului persoanei de a-și manifesta credința religioasă, ci doar restrâng exercițiul acestui drept sub forma întrunirilor în spații închise și condiționează exercitarea activității cultelor religioase de respectarea regulilor de protecție sanitară. … 33.Cât privește susținerile autoarei excepției referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 29 alin. (3) și (5), Curtea apreciază că textele de lege criticate nu aduc atingere libertății cultelor religioase de a se organiza potrivit propriilor statute, respectiv autonomiei cultelor religioase față de stat, ci doar stabilesc restrângeri temporare ale exercițiului manifestărilor religioase în condițiile permise de art. 53 din Constituție. … 34.În continuare, Curtea reține că autoarea excepției critică dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a acestora, susținând că, din conținutul art. 5 alin. (3) lit. a) și al art. 65 lit. j) din Legea nr. 55/2020, nu reiese în mod clar ce înseamnă „întruniri de natura activităților […] religioase […] în spații închise.“ … 35.Față de aceste critici, Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii. … 36.Cât privește dispozițiile de lege criticate, Curtea apreciază că acestea au un conținut suficient de clar astfel încât consecințele pe care le determină să poată fi prevăzute. Astfel, folosind înțelesul comun al termenilor, se poate deduce cu ușurință faptul că legiuitorul are în vedere reuniuni sau adunări de oameni constituite în scopul săvârșirii unor acte de cult religios. Având în vedere că aceste acte se săvârșesc, de regulă, în lăcașuri de cult sau în exteriorul acestora, este evident că reglementarea criticată se referă la interiorul spațiilor de cult. De altfel, prevederile hotărârilor Guvernului de prelungire a stării de alertă, în care sunt menționate măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc aplicate în mod periodic pe parcursul pandemiei de COVID-19, se referă, în mod clar, la acte de cult religios săvârșite „în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult“. Spre exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 11 martie 2021, în vigoare la data sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, preciza în art. 1 pct. 9 din anexa nr. 3 că „activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult, cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare“. … 37.Prin urmare, Curtea apreciază că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 38.Curtea mai reține și faptul că, în susținerile orale făcute în ședința de judecată, președintele Asociației Academia Memoriei de la Timișoara a invocat și alte prevederi constituționale și critici ce nu au fost cuprinse în cadrul încheierii prin care Curtea Constituțională a fost sesizată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal cu privire la prezenta excepție de neconstituționalitate. Întrucât, însă, Curtea Constituțională nu se poate pronunța decât în limitele sesizării formulate în fața instanței de judecată, aceste critici de neconstituționalitate nu pot fi analizate. … 39.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Academia Memoriei de la Timișoara în Dosarul nr. 1.508/2/2021/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a), ale art. 45 și ale art. 65 lit. j),k) și l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 februarie 2022.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește