DECIZIA nr. 489 din 17 septembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 17 ianuarie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 622 17/10/2017
ART. 4REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
ART. 5REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
ART. 6REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 24
ART. 12REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 12REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 24
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 750 22/11/2018
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 179 01/04/2014
ART. 15REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 15REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 622 17/10/2017
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 179 01/04/2014
ART. 16REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 16REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 41
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 179 01/04/2014
ART. 17REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 5
ART. 18REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
ART. 20REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
ART. 21REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 621 13/10/2016
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 712 27/10/2015
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 465 23/09/2014
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 438 08/07/2014
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Racz Ida și Debelka Iren în Dosarul nr. 4.254/271/2017 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.686D/2017.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, în opinia sa, își menține valabilitatea bogata jurisprudență a Curții Constituționale în materie, menționând, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 622 din 17 octombrie 2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.254/271/2017, Judecătoria Oradea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Racz Ida și Debelka Iren într-o cauză civilă având ca obiect anularea unei hotărâri a Comisiei județene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care s-a invalidat decizia Comisiei locale de fond funciar Oradea de atribuire în natură a unui teren pe un alt amplasament, în compensare pentru un teren solicitat în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, și s-a decis acordarea de despăgubiri.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că se aplică și acelor situații juridice în care dreptul titularului la reconstituirea dreptului de proprietate a fost consfințit prin hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Astfel, precizează că, în anul 2011, cele două comisii pârâte au fost obligate prin hotărâre judecătorească definitivă să emită titlul de proprietate pentru un teren cu privire la care reclamantele au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au amânat însă punerea în executare a acesteia, pentru ca, în anul 2017, să emită o dispoziție de invalidare a suprafeței obținute deja prin hotărâre judecătorească definitivă. Ca atare, se susține că există un conflict între puterea judecătorească, aceasta soluționând litigiul irevocabil, și puterea executivă, care ignoră dispozițiile unei hotărâri judecătorești, lucru inadmisibil într-un stat de drept. Se mai arată că, în virtutea principiului neretroactivității legii, legea nouă, invocată de către comisiile locale, nu se poate aplica asupra efectelor juridice tranșate printr-o hotărâre judecătorească. Cele dispuse printr-o hotărâre judecătorească nu mai pot fi contrazise prin acte normative ulterioare. Se susține că, în interpretarea criticată, textul de lege supus controlului de constituționalitate lezează principiul stabilității raporturilor juridice reglementate prin hotărâri judecătorești anterioare intrării în vigoare a acestuia. Mai arată că, întrucât noua lege nu distinge, titularul dreptului consfințit printr-o hotărâre judecătorească se vede pus în situația în care aceasta nu are niciun efect juridic, în dezacord cu principiul procesului echitabil.6.Judecătoria Oradea – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 nu aduc atingere principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. Arată că, în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia au înstrăinat drepturile care li se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, aceștia nu mai sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii, titulari ai acestor măsuri fiind dobânditorii drepturilor, prin acordarea de puncte. Precizează că prevederea legală criticată are rolul de a descuraja operațiunile speculative.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nepunând în discuție posibila imixtiune a legiuitorului în procesul de realizare a justiției. Totodată, acestea nu nesocotesc principiul neretroactivității legii și nici pe cel al separației puterilor în stat, ci reprezintă o problemă de politică legislativă.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut normativ: „(3) În situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) și (4).“12.Prevederile art. 24 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 165/2013, la care face referire textul criticat, stabilesc că, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6), adică prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Numărul de puncte acordat nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7). În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).13.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii și în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, în situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte, numărul acestora urmând să fie egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, stabilită potrivit grilei notariale în vigoare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.15.În jurisprudența sa, ca, de exemplu, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 45, sau Decizia nr. 750 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 26 martie 2019, paragraful 18, Curtea a observat că dispozițiile Legii nr. 165/2013 nu se rezumă la stabilirea unui cuantum al despăgubirilor egal cu prețul plătit de cesionar cedentului, ci prevede că despăgubirile acordate cesionarilor se constituie din prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate la care se adaugă un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6) din lege. Prin urmare, există un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit, și anume reglementarea unor măsuri reparatorii în interesul foștilor proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. Din dispozițiile de lege criticate reiese că intenția legiuitorului a fost aceea de a limita operațiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea plăților către cesionari, adică limitarea veniturilor încasate de aceștia. Scopul măsurilor reparatorii adoptate de către legiuitor a fost acela de atenuare a consecințelor încălcărilor masive ale drepturilor de proprietate din trecut, și nicidecum crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terțe persoane, plafonarea cuantumului despăgubirilor acordate cesionarilor apărând ca fiind în concordanță atât cu Legea fundamentală, cât și cu jurisprudența instanței europene.16.În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), Curtea, în considerarea art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, a mai observat că dispozițiile criticate referitoare la plafonarea despăgubirilor acordate cesionarilor nu se aplică celor cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate și li s-a emis titlul de despăgubire anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. De altfel, prin reiterarea jurisprudenței sale în materie, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragrafele 39 și 40, sau Decizia nr. 622 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 20 februarie 2018, paragraful 22).17.Totodată, analizând natura juridică a contractelor de cesiune încheiate de titularii dreptului la reparații pentru pierderile suferite în perioada 1947-1989, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, paragraful 33, că acestea sunt contracte aleatorii și că, prin definiție, aceste înstrăinări nu puteau avea loc decât între momentul depunerii notificării și momentul emiterii titlului de despăgubire, având în vedere dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente potrivit cărora „drepturile stabilite prin titlurile de despăgubire nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanție sau transferate în orice alt mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepția dobândirii acestora ca efect al succesiunii; actele de înstrăinare a acestor drepturi, cu excepția transmiterii ca efect al succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută“. Or, contractele aleatorii sunt contracte cu titlu oneros în care întinderea sau chiar existența obligației pentru una dintre părți ori pentru ambele părți contractante nu se cunoaște în momentul încheierii contractului, deoarece depinde de un eveniment viitor și incert, în cazul de față, stabilirea dreptului de proprietate al cedentului. Așadar, la încheierea contractului, nici cedentul – persoana care se consideră îndreptățită la restituire -, nici cesionarul – terțul raportului între stat și persoana care se consideră îndreptățită – nu poate stabili cu certitudine existența unui drept de proprietate al celui dintâi, care să determine un drept la despăgubire al celui de-al doilea, astfel încât nu se poate stabili cuantumul câștigului ori al pierderii, nici existența acestora. Este evident faptul că atât persoanele care se consideră îndreptățite la măsurile reparatorii, cât și cesionarii drepturilor de creanță izvorâte din legile de restituire au dobândit doar vocația obținerii unor măsuri reparatorii, calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunului preluat abuziv urmând a fi stabilită după epuizarea procedurilor prevăzute de legile privind restituirea.18.În cauza de față, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un proces având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei hotărâri a Comisiei județene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, s-a invalidat decizia Comisiei locale de fond funciar Oradea de atribuire în natură a unui teren pe un alt amplasament, în compensare pentru un teren solicitat în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, și s-a decis acordarea de despăgubiri prin puncte.19.Din documentele aflate la dosar se constată că la data de 25 ianuarie 2011 a devenit definitivă, prin respingerea de către Tribunalul Bihor a recursului introdus împotriva acesteia, sentința prin care Judecătoria Oradea a obligat Comisia locală Oradea și Comisia județeană Bihor să reconstituie în favoarea reclamantelor, autoare ale prezentei excepții de neconstituționalitate, dreptul de proprietate asupra unei anumite suprafețe de teren prin compensare pe un alt amplasament liber aflat la dispoziția comisiei, echivalent valoric cu terenul acestora.20.Din întâmpinarea depusă de Comisia locală a municipiului Oradea de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 rezultă că la data de 26 aprilie 2011, reclamantele autoare ale excepției au încheiat un contract de vânzare prin care au înstrăinat altor două persoane dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren menționate. De asemenea, în aceeași întâmpinare se precizează că, după inventarierea terenurilor libere, cele două reclamante autoare ale excepției au fost invitate la sediul comisiei locale în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești prin reconstituirea dreptului de proprietate în natură, la data de 15 octombrie 2015, deci ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În locul acestora s-a prezentat însă una dintre cumpărătoare, prezentând comisiei contractul de vânzare-cumpărare.21.Cu toate acestea, la data de 9 februarie 2017, Comisia municipală Oradea pentru aplicarea legilor fondului funciar a emis o înștiințare către cele două reclamante autoare ale excepției în sensul că în favoarea acestora a fost validată respectiva suprafață în vederea acordării de măsuri compensatorii prin puncte ca urmare a aplicării prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, în conformitate cu Hotărârea din 11 ianuarie 2017 a Comisiei județene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cursul soluționării contestației formulate împotriva acestei din urmă hotărâri.22.În acest context factual și procesual, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția legăturii cu cauza, impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Textul de lege supus controlului de constituționalitate reglementează situația despăgubirilor ce se pot acorda persoanelor către care au fost înstrăinate drepturile care se cuveneau persoanelor îndreptățite potrivit legilor de restituire a proprietății, or procesul în cursul soluționării căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a fost declanșat la cererea foștilor proprietari, care și-au cedat, anterior momentului declanșării procesului, dreptul litigios referitor la obținerea de despăgubiri pentru imobilul preluat în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945-21 decembrie 1989. Prin urmare, interes în ceea ce privește verificarea constituționalității textului de lege în discuție ar putea justifica în cauza de față doar cesionarele dreptului, care ar putea să formuleze în cadrul procesului aflat pe rolul Judecătoriei Oradea o cerere de intervenție în interes propriu și, dobândind calitatea de părți în proces, să solicite instanței să sesizeze Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013.23.În ceea ce privește incidența, din această perspectivă, a cauzei de inadmisibilitate care privește lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, consacrată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, Curtea a amintit, în jurisprudența sa, condițiile pe care le-a desprins din interpretarea acestui text legal (a se vedea în acest sens Decizia nr. 621 din 13 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 5 decembrie 2016, paragraful 25). Astfel, Curtea a statuat că existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19).24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Racz Ida și Debelka Iren în Dosarul nr. 4.254/271/2017 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Oradea – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x