DECIZIA nr. 489 din 13 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Claudiu Cristian Micu în Dosarul nr. 2.621/221/2018/a1 al Tribunalului Hunedoara – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.291D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014. Se susține că faptul că legiuitorul nu a pus dispozițiile legale criticate în acord cu prevederile constituționale, potrivit deciziei anterior menționate, nu dă loc la o nouă critică de neconstituționalitate a prevederilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.621/221/2018/a1, Tribunalul Hunedoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Claudiu Cristian Micu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției, în calitate de inculpat, împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât, prin Decizia nr. 14 din 4 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, a hotărât că termenul în care inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală este un termen de recomandare. Or, se susține că, ulterior pronunțării acestei decizii, există de plano obligația judecătorului de cameră preliminară ca, în ipoteza prevăzută la art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, să citeze părțile și procurorul. Aceasta întrucât termenul anterior menționat nefiind unul de decădere, oricare dintre părțile procesului penal poate ridica excepții sau poate formula cereri referitoare la legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor sau a efectuării urmăririi penale, în orice moment, chiar și în cel la care judecătorul de cameră preliminară statuează asupra aspectelor anterior enumerate. Se susține că, în aceste condiții, inculpatul poate fi lipsit de accesul la justiție și de dreptul la apărare. … 6.Tribunalul Hunedoara – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 521 din 6 iulie 2017. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și arată că își menține punctul de vedere care a fost reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 521 din 6 iulie 2017, nr. 691 din 7 noiembrie 2017 și nr. 803 din 5 decembrie 2017. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Dacă nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.“  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, instanța de contencios constituțional pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 673 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 5 februarie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 14.Prin Decizia nr. 673 din 29 octombrie 2019, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiată critica potrivit căreia dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt redactate cu încălcarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, și critica potrivit căreia textul criticat ar contraveni dispozițiilor art. 21 și 24 din Constituție. … 15.Curtea a reținut că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită – etapa măsurilor premergătoare (art. 344 din Codul de procedură penală), etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate („Procedura în camera preliminară“ – art. 345 din Codul de procedură penală) și etapa soluționării camerei preliminare („Soluțiile“ – art. 346 din Codul de procedură penală). Prin excepție de la regula precitată, legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerității procedurii în camera preliminară, ca, atunci când nu se invocă cereri sau excepții de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepții de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, judecătorul să treacă direct la etapa soluționării camerei preliminare și să dispună, prin încheiere, începerea judecății, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului. Aceasta întrucât părțile și persoana vătămată nu au formulat nicio obiecție (cerere/excepție) cu privire la aspectele menționate ce ar rezulta din actul de sesizare și nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepție, astfel încât să fie necesar a se dezbate în fața judecătorului, în contradictoriu, pretenții, apărări, susțineri. Curtea a reținut însă că încheierea prin care se dispune începerea judecății va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală (în acest sens fiind soluția și considerentele Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017), pentru asigurarea unui control de legalitate a acesteia. Așadar, Curtea a reținut că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează atât prezența, în procedura de fond a camerei preliminare, în fața judecătorului, a părților și persoanei vătămate, cât și participarea procurorului de conduita procesuală manifestată în etapa măsurilor premergătoare de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată sau de judecătorul de cameră preliminară. … 16.Curtea a observat că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Totodată, alin. (3) al art. 344 din Codul de procedură penală stabilește că, în cazurile prevăzute la art. 90 din cod, referitoare la asistența juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile. … 17.În aceste condiții, Curtea a constatat că, drept urmare a comunicării actului de sesizare, așadar având posibilitatea de a analiza acest act și, eventual, studiind dosarul de urmărire la arhiva instanței, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii de cameră preliminară și în funcție de care se va declanșa ori nu etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate, așadar „procedura în camera preliminară“, reglementată de art. 345 din Codul de procedură penală, care la alin. (1) prevede că „La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului“. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. … 18.Curtea a reținut că un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil îl reprezintă contradictorialitatea. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, ce presupune ca fiecărei părți să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarul său (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95). Dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un caz penal, că atât procurorului, cât și inculpatului trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea cunoștință și de a putea aduce observații referitoare la toate probele prezentate sau la observațiile depuse de către cealaltă parte în vederea influențării deciziei instanței (Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Rowe și Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Legislația națională poate îndeplini această exigență în diverse maniere, dar metoda adoptată de către aceasta trebuie să garanteze ca partea adversă să fie la curent cu depunerea observațiilor și să aibă posibilitatea veritabilă de a le comenta (Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei). … 19.Astfel, Curtea a constatat că – în condițiile în care părților și persoanei vătămate li se comunică actul de sesizare a instanței, acestea având posibilitatea reală de a formula cereri și de a invoca excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar, în măsura în care acestea sunt formulate, de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar, în cadrul unor dezbateri desfășurate oral, în procedura de fond a camerei preliminare, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală – norma procesual penală criticată nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, Curtea nu a putut reține vreo restrângere a exercițiului dreptului la apărare prin prevederile legale supuse controlului de constituționalitate. Dreptul la apărare, reglementat la art. 24 din Constituție, conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepțiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror alte drepturi procesual penale și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. … 20.De asemenea, Curtea a constatat că soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară a cererilor și excepțiilor formulate ori a excepțiilor ridicate din oficiu, în camera de consiliu, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, ori dispunerea începerii judecății, în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, de asemenea, în camera de consiliu, în situația în care nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) din același act normativ și nici nu s-au ridicat din oficiu excepții, este în deplină concordanță cu prevederile art. 127 din Legea fundamentală, potrivit cărora „Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege“, și nu aduce atingere, în niciun mod, dispozițiilor constituționale invocate. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit argumentelor dezvoltate în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, Curtea Constituțională a cenzurat absența contradictorialității și oralității procedurii instituite în fața judecătorului de cameră preliminară. Totodată, pronunțându-se cu privire la lipsa oralității și contradictorialității în procedura reglementată în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, paragrafele 14-23, că aceste dispoziții sunt constituționale, în condițiile în care legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile precitate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudiu Cristian Micu în Dosarul nr. 2.621/221/2018/a1 al Tribunalului Hunedoara – Secția penală și constată că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește