DECIZIA nr. 488 din 27 octombrie 2022

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Gabriel Marcel Enciu și alții în Dosarul nr. 6.499/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.169D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 818 din 5 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.499/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Gabriel Marcel Enciu și alții. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în sensul nerespectării condițiilor de previzibilitate, predictibilitate, claritate și precizie. În susținerea acestei critici invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018 și Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitor la standardele privind calitatea legii.  … 6.De asemenea, susțin că este încălcat și principiul imediatei aplicări a legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, în contextul în care în Legea-cadru nr. 153/2017 nu există nicio normă tranzitorie care să se refere la sporuri, iar ceea ce s-a acordat până la intrarea în vigoare a acestei legi reprezintă sume fixe, stabilite în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ abrogat prin Legea-cadru nr. 153/2017.  … 7.Autorii excepției arată că cele două texte de lege criticate sunt edictate prin același act normativ și că, deși, conform principiilor generale de interpretare, au prioritate incontestabilă normele speciale, s-au aplicat cele generale.  … 8.Învederează că lipsa de coerență și precizie a reglementării este evidențiată prin însăși interpretarea diferită dată de autorități în ceea ce privește aplicarea acesteia și practica neunitară existentă.  … 9.În continuare, autorii excepției arată că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul nediscriminării și al egalității în drepturi, deoarece creează o diferență între modalitatea de salarizare a unor categorii de personal cu aceleași atribuții în cadrul funcțiilor pe care le îndeplinesc. Raportarea pe care art. 25 din Legea-cadru nr. 135/2017 o face la fondul de salarii al fiecărui ordonator principal de credite poate determina o eventuală salarizare diferențiată a persoanelor care funcționează în cadrul unor ordonatori diferiți și, în consecință, nu respectă principiul nediscriminării și al egalității în drepturi din perspectiva salariului egal pentru muncă egală. Lipsește orice justificare reală privind reglementarea unei astfel de diferențieri legată de un factor subiectiv și independent de activitatea personală a fiecărui angajat. În susținerea acestei critici invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, respectiv deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 243 din 16 martie 2010 și nr. 755 din 16 decembrie 2014. De asemenea, invocă cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, potrivit cărora personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mic decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație va fi salarizat la nivelul maxim, dacă își desfășoară activitatea în același condiții. În același sens, amintește și dispozițiile art. 1 alin. (2) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În concluzie, consideră că nu este justificată o interpretare diferită, prin care magistrați din incinta unor instanțe sau parchete diferite să primească sporuri diferite.  … 10.Autorii excepției susțin că prin modalitatea de acordare a sporurilor stabilită de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se încalcă principiul protecției dreptului la muncă și dreptul de proprietate, în componenta lor privind dreptul la salariu, și art. 53 din Constituție. În acest sens, arată că nu există nicio justificare obiectivă pentru modificarea lunară a drepturilor salariale aflate în plată. De asemenea, arată că prin procedeul utilizat de recalculare a sporurilor în funcție de modificarea cuantumului salariilor de bază ale fiecărui ordonator se încalcă și principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar, al dreptului la muncă, precum și al securității raporturilor juridice. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens, arată, în esență, că, în ceea ce privește critica raportată la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, aceasta privește interpretarea și aplicarea legii, atribuții ce revin în exclusivitate instanței de judecată, iar legea este clară. Consideră că aplicarea etapizată a legii nu poate fi apreciată ca fiind contrară art. 15 alin. (2) din Constituție. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate prin componenta dreptului la salariu, arată că textele legale criticate reglementează chestiunea sporurilor, iar nu dreptul la salariu și amintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acestea nu sunt drepturi fundamentale. Referitor la încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituție privind dreptul la muncă, corelat cu art. 53 alin. (2) din Constituție privind restrângerea unor drepturi, instanța de judecată consideră că dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate din Legea-cadru nr. 153/2017 nu aduc atingere dreptului la muncă al reclamanților, întrucât nu prevăd nicio condiție restrictivă în ceea ce privește alegerea profesiei, a locului de muncă sau exercitarea profesiei. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) Constituție arată că Legea-cadru nr. 153/2017 prevede, în mod nediscriminatoriu, drepturile salariale, inclusiv sporurile pentru sectorul justiție (procurori și personal asimilat). Norma criticată se aplică, deci, persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei, fără discriminare, iar situația autorilor excepției nu poate fi comparată cu situația salarială a altor categorii profesionale.  … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 24 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conținut:– Art. 24: „Limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII.“; … – Art. 25 alin. (1): „(1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“ …  … 16.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 662 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2021, paragrafele 29 și 30, Curtea, raportându-se la critica vizând încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), a reținut, în esență, că prevederile de lege criticate nu recunosc necondiționat dreptul la acordarea sporurilor la nivelul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea sporurilor, nivelul acestora urmând a fi determinat în raport cu regulile pe care legea le stabilește: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în lege și în anexele sale și, totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, în accepțiunea legii-cadru, sporurile nu sunt stabilite prin raportare la procent fix, ceea ce rezultă din utilizarea sintagmei „spor de până la …%“ (a se vedea, spre exemplu, art. 4 sau 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017). Astfel, regula limitării sumei sporurilor și a stabilirii sporurilor sub forma unei limite maxime, în care fiecare dintre acestea trebuie să se încadreze, și nu ca un procent fix, prestabilit din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice. … 18.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea, prin aceeași decizie, paragrafele 35 și 36, a reținut că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate acționează în domeniul temporal propriu de activitate, instituind reguli privind limitarea sporurilor și aplicarea etapizată a legii, începând cu 1 iulie 2017. Ele nu prevăd reguli pentru o perioadă de timp anterioară intrării în vigoare a legii, ci se aplică pentru viitor tuturor persoanelor care se regăsesc în ipoteza normelor juridice. În consecință, Curtea a constatat că susținerile privind încălcarea principiului neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, sunt neîntemeiate. … 19.Cât privește critica formulată în raport cu art. 16 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 662 din 29 septembrie 2020, precitată, paragrafele 37 și 38, a reținut că, asemănător celor invocate de autorii din prezenta cauză, aceasta se axa pe unele probleme rezultate din aplicarea dispozițiilor legale criticate, evidențierea unor situații particulare, prin natura lor, variabile, spre exemplu, numărul și categoriile de angajați în cadrul unei instituții/autorități publice, care, în opinia autorilor excepției, pot genera diferențe în privința cuantumului sporurilor acordate aceleiași categorii de personal care își desfășoară activitatea în instituții diferite. Curtea a observat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite“, și ale art. 3 alin. (4) din aceeași lege-cadru, potrivit cărora „Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, (…) astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu“. Ca atare, Curtea a constatat că stabilirea în concret a sporurilor și a venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. Curtea a reținut că prevederile legale criticate vizează deopotrivă toate categoriile de personal plătit din fonduri publice și se circumscriu scopului general urmărit de legiuitor, de a regla în timp disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare, fără a încălca dispozițiile art. 16 din Constituție. … 20.Prin aceeași decizie, paragraful 44, Curtea a reținut și că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii fiscale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 662 din 29 septembrie 2020 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Marcel Enciu și alții în Dosarul nr. 6.499/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche și constată că dispozițiile art. 24 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește