DECIZIA nr. 488 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Loz Itzhak în Dosarul nr. 27.631/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.630D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 3.589D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Ana Pădineanț în Dosarul nr. 5.887/290/2016 al Judecătoriei Reșița. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.589D/2016 la Dosarul nr. 1.630D/2016, care a fost primul înregistrat. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 4 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 27.631/3/2016, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Loz Itzhak într-o cauză ce are ca obiect contestație privind durata procesului. … 7.Prin Încheierea din 19 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.887/290/2016, Judecătoria Reșița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Ana Pădineanț într-o cauză ce are ca obiect contestație privind durata procesului. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate creează un dezechilibru între persoanele care au calitatea de părți în dosarele penale începute înainte de 1 februarie 2014 și persoanele care au calitatea de părți în dosarele penale începute după această dată, în sensul că doar acestea din urmă pot introduce o contestație privind durata rezonabilă a procesului penal. În acest mod, egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție, precum și caracterul justiției de a fi unică, imparțială și egală pentru toți sunt flagrant periclitate. Se creează, astfel, un dezechilibru procesual, persoana acuzată neavând acces liber la justiție și fiind în imposibilitatea de a ataca lipsa de activitate a procurorului de caz. … 9.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că principiul liberului acces la justiție are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social. Cu toate acestea, el poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă, în toate cazurile, accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și procedura sunt stabilite de lege. Împrejurarea că procesele începute sub imperiul legii vechi nu sunt susceptibile de cenzura ce poate fi exercitată pe calea contestației privind durata rezonabilă a procesului penal nu echivalează cu afectarea principiului constituțional referitor la caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal, în condițiile în care art. 8 din Codul de procedură penală prevede că „organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil“. Așadar, instanța de judecată apreciază că, indiferent de regimul juridic sub imperiul căruia au început procesele, organele judiciare sunt obligate să respecte un termen rezonabil de soluționare a cauzelor. … 10.În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 16 din Constituție, instanța judecătorească susține că dispoziția legală contestată nu afectează principiul egalității cetățenilor în fața legii, stabilirea unui regim legal diferit fiind determinat de existența unor situații diferite, deoarece persoanele ale căror procese au început înainte de data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală și cele ale căror procese au început după această dată nu se află în aceeași situație juridică. Astfel, în condițiile în care procesul penal este guvernat de reguli procedurale diferite pentru fiecare categorie în parte, cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferențiat este justificat. … 11.Judecătoria Reșița apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că, potrivit art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală, legea procesual penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispoziții tranzitorii. Astfel, aplicarea normelor procesual penale în timp este guvernată de regula activității, această regulă fiind aplicabilă tuturor normelor juridice, nu numai celor de procedură. Mai mult, legea procesual penală este de imediată aplicare, toate activitățile procesuale desfășurându-se numai în conformitate cu legea în vigoare în momentul efectuării actului sau al îndeplinirii măsurii procesuale ori procedurale. Prin dispozițiile criticate, legiuitorul a instituit o excepție de la această regulă, stabilind că „Dispozițiile art. 488^1-488^6 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010“. În acest context, instanța apreciază că egalitatea în fața legii este încălcată prin excepția reglementată de dispozițiile criticate, întrucât, în cazul de față, procedura remediu, reglementată de dispozițiile art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, vizează atitudinea pasivă a organelor judiciare, și, din această perspectivă, cele două categorii de persoane, respectiv cele ale căror procese au început înaintea datei intrării în vigoare a Codului de procedură penală și cele ale căror procese au început după această dată, se află în situații identice – respectiv lipsa de celeritate a organelor judiciare în desfășurarea procedurilor. Faptul că procesul penal a început înainte sau după data de 1 februarie 2014 nu realizează o diferență semnificativă între cele două categorii, care să fie de natură a interzice primeia dreptul de a apela la o instituție procesual penală al cărei scop a fost tocmai acela de a acoperi lipsa, în sistemul de drept penal român, a unui remediu procesual prin care instanțele să dispună accelerarea procedurilor pendinte și de a armoniza standardele naționale cu exigențele respectării dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul arată că normele de reglementare a competenței instanțelor judecătorești, a gradelor de jurisdicție, precum și a căilor de atac constituie reguli de procedură, a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, se poate face numai prin lege. Sub imperiul vechii legi procesual penale, nu exista o procedură prin care, dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, să se poată face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii. Legiuitorul infraconstituțional, în cadrul amplei reforme a sistemului de drept penal și procesual penal, a optat pentru introducerea unei astfel de proceduri și, dând expresie principiului constituțional potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.“, a prevăzut, în art. 105 din Legea nr. 255/2013, că această procedură referitoare la contestația privind durata procesului penal se aplică numai pentru procesele începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010. În continuare, apreciază că cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 612 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 30 iunie 2012 sunt valabile, mutatis mutandis, și în cazul prezentei excepții, legiuitorul optând pentru un criteriu obiectiv și rezonabil, respectiv data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, dispozițiile acestuia fiind operante pentru toți inculpații aflați în aceeași situație juridică. Apreciază, de asemenea, că dispozițiile legale criticate sunt norme tranzitorii, menite să dea eficiență aplicării în timp a noilor reglementări privind procedura penală. … 14.În final, Guvernul susține că nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 124 din Constituție nu este întemeiată, având în vedere faptul că dispozițiile legale criticate nu afectează unicitatea sau imparțialitatea justiției ori înfăptuirea acesteia în mod egal pentru toți. De asemenea, apreciază că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii și discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. … 15.Avocatul Poporului arată că și-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate în dosarele nr. 135D/2015 și nr. 315D/2014, acesta fiind reținut în Decizia nr. 154 din 17 martie 2015. Cu acel prilej, Avocatul Poporului a apreciat că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 21 și ale art. 53, întrucât reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept procesual nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia. Astfel, textele de lege criticate reprezintă o garanție a aplicării art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind introduse motivat de necesitatea existenței unor remedii care să permită examinarea unei pretinse încălcări a dreptului la un proces echitabil, prin neîndeplinirea într-o durată rezonabilă a activității de urmărire penală sau de judecată. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu următorul conținut: „Dispozițiile art. 488^1-488^6 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010.“ … 19.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 18 alin. (1) referitor la cetățenii străini și apatrizi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și în art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013 din perspectiva unor critici similare, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 589 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 16 ianuarie 2015, paragrafele 15-16, Curtea a statuat că, fiind vorba de norme penale ce aparțin domeniului procedural, acestea sunt guvernate de principiul activității, ceea ce înseamnă că legea se aplică din momentul intrării în vigoare și până la momentul ieșirii sale din vigoare. Astfel, la aplicarea legii procesual penale nu se ia în considerare data săvârșirii infracțiunii, ci data la care se efectuează actul procesual sau procedural, chiar dacă procesul a fost început anterior intrării în vigoare a legii. Totodată, stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reținut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea „sunt prevăzute numai de lege“. … 21.Totodată, Curtea reține că, prin Decizia nr. 154 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, paragraful 22, a statuat că, prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate, legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații diferite. De asemenea, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu stabilește vreo distincție sau discriminare, motiv pentru care nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. Câtă vreme procesul penal este guvernat de alte reguli procedurale pentru fiecare categorie în parte, este evident că, din această perspectivă, cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferențiat este pe deplin justificat. Prin urmare, în cauză nu poate fi reținută încălcarea principiului egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 din Constituție. … 22.Referitor la invocarea prevederilor art. 21 din Constituție, Curtea a constatat că principiul liberului acces la justiție are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social. Cu toate acestea, el poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și procedura sunt stabilite de lege. Este îndeobște admis că procesul penal se desfășoară sub autoritatea ordinii normative de drept care capătă caracter efectiv prin constrângere și conformare, sens în care, dimpotrivă, tocmai în realizarea dreptului la un proces echitabil, situația nou- reglementată, dacă s-ar aplica retroactiv, adică proceselor începute sub imperiul legii vechi, ar duce la afectarea previzibilității legii ce guvernează procesul. Mai mult, împrejurarea că procesele începute sub imperiul legii vechi nu sunt susceptibile de cenzura ce poate fi exercitată pe calea contestației privind durata rezonabilă a procesului nu echivalează cu afectarea principiului constituțional consacrat de art. 21, deoarece, în acord cu art. 8 referitor la caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal din Codul de procedură penală, „Organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât […] orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil“. Prin urmare, indiferent de regimul juridic sub autoritatea căruia au fost începute procesele, organele judiciare, în deplin acord cu principiul legalității procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, sunt obligate să respecte un termen rezonabil de soluționare a cauzelor. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 24.În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea apreciază că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Loz Itzhak în Dosarul nr. 27.631/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală și de Ana Pădineanț în Dosarul nr. 5.887/290/2016 al Judecătoriei Reșița și constată că dispozițiile art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și Judecătoriei Reșița și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește