DECIZIA nr. 488 din 17 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, excepție ridicată de Alexandra-Cristina Gheorghiu, în Dosarul nr. 291/3/2008* al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 750 D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepției, doamna avocat Monica Livescu, cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției și celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă cu privire la faptul că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat pentru lipsa îndeplinirii procedurii de citare cu intervenienții accesorii, ale căror cereri de intervenție au fost admise ulterior sesizării Curții Constituționale. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia în raport cu prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) și art. 52 din Legea fundamentală, precum și cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, în consecință, pronunțarea unei decizii interpretative. În esență, apărătorul autorului excepției face referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 132 din 7 martie 2013 și nr. 48 din 2 februarie 2017, arătând că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate ridicată în prezenta cauză, raționamentele reținute cu acele prilejuri nu sunt incidente. Totodată, arată că, atunci când Comisia superioară medico-legală este de acord cu avizul primei comisii ce efectuează activitatea de expertiză psihiatrică, aceasta emite un aviz, pe care nu-l motivează niciodată, ceea ce aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 16 februarie 2010 și din 7 iunie 2011, pronunțate în cauzele Eugenia Lazăr împotriva României și Baldovin împotriva României, a analizat emiterea unui aviz nemotivat și a reținut în ultima cauză citată, paragrafele 23-26, că formularea unui asemenea aviz de către autoritatea națională supremă în materie împiedică instituțiile de rang inferior să efectueze expertize noi și să le completeze pe cele pe care le realizaseră. De aceea, susține apărătorul autorului, este obligatoriu ca avizul Comisiei superioare medico-legale să conțină o motivare corespunzătoare unui astfel de punct de vedere. Atunci când se dispune avizarea primei expertize psihiatrice, instanța are în vedere formularea unor obiecțiuni, sesizarea anumitor contradicții pe care partea le supune atenției sale și așteaptă o avizare de la Comisia superioară medico-legală, care să răspundă acestor situații. Atunci când avizul este conform avizelor anterioare, acesta nu se motivează. Aici intervine inegalitatea în fața legii, și anume între situația în care sunt contradicții, iar avizul este motivat, și atunci când nu există contradicții și comisia superioară nu mai motivează avizul. În Cauza Eugenia Lazăr împotriva României, în paragraful 84, Curtea Europeană consideră că obligația de motivare a avizelor stiințifice este cu atât mai importantă cu cât un astfel de aviz împiedică efectuarea unei noi expertize, limitându-se accesul la o probă esențială în desfășurarea unui proces civil. În concluzie, solicită admiterea excepției și pronunțarea unei decizii interpretative, în sensul în care norma este neconstituțională în măsura în care avizarea nu este obligatorie în toate situațiile, inclusiv în caz de confirmare a actului legal. … 5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. În cazul de față nu este vorba de o nouă expertiză, ci de avizarea pozitivă a unei expertize medico-legale, inclusiv cu măsurile care au stat la baza acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 18 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 291/3/2008*, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. Excepția a fost invocată de Alexandra-Cristina Gheorghiu, într-o cauză în care s-a încuviințat proba cu expertiza medico-legală psihiatrică a acesteia, rapoartele întocmite fiind supuse avizării Comisiei superioare medico-legale din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici“, care a formulat un aviz de aprobare, nemotivat.  … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că din modul de formulare a prevederii legale nu rezultă obligativitatea emiterii unui aviz motivat de către Comisia superioară medico-legală pentru situația confirmării/avizării unei expertize medico-legale.  … 8.Se susține că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constituție, creând o discriminare între persoanele supuse expertizei – cu privire la care comisia a verificat și a avizat din punct de vedere științific concluziile diverselor acte medico-legale, fără a motiva avizul – și celelalte persoane, cu privire la care concluziile actelor medico-legale nu au putut fi avizate. În acest ultim caz, Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii. Este necesar ca avizul să fie motivat, adică să răspundă la obiecțiunile formulate de parte, cu privire la actul medico-legal supus avizării, astfel încât să rezulte, pentru părți și instanță, care sunt argumentele pentru care Comisia superioară medico-legală consideră că este cazul să confirme actul pentru care s-a solicitat avizul. … 9.În lipsa motivării avizului, autorul arată că justițiabilul vătămat nu se poate adresa instanței pentru a desființa efectele avizului, în cadrul altei proceduri. Se ajunge astfel la o absolutizare a efectelor unei probe prevăzute de legislația specială în materia expertizelor medico-legale, probă confirmată de avizul nemotivat, care este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil. Dacă o hotărâre judecătorească se întemeiază pe o astfel de probă, trebuie ca aceasta să poată fi motivată inclusiv cu privire la criticile formulate de parte, referitor la întocmirea expertizei, de exemplu, precum și cu privire la criticile aduse confirmării probei, prin avizul comisiei. Pentru a se putea formula critici cu privire la aviz este însă necesar ca acesta să fie motivat. … 10.Autorul arată că este încălcat art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru motive similare celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 7 iunie 2011, pronunțată în Cauza Baldovin împotriva României. … 11.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale; competența Comisiei superioare medico-legale de emitere a avizului nemotivat nu aduce atingere, în principiu, accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și egalității în fața legii. Rațiunea textului de lege criticat este de a da eficiență dispoziției constituționale referitoare la obligația statului de a garanta dreptul la ocrotirea sănătății. Art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, prin obligațiile instituite în sarcina comisiei, garantează dreptul persoanelor la un proces echitabil.  … 12.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 este, în principal, inadmisibilă, și în subsidiar, neîntemeiată. Din examinarea cererii de sesizare se observă că se contestă modul în care Comisia superioară medico-legală și instanța de judecată au interpretat și au aplicat textele de lege criticate și că se urmărește completarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.  … 14.În subsidiar, se apreciază că excepția este neîntemeiată. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, activitatea de medicină legală asigură mijloacele de probă cu caracter științific organelor de urmărire penală, instanțelor judecătorești, precum și la cererea persoanelor interesate, în soluționarea cauzelor penale, civile sau de altă natură, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului. Detaliind condițiile în care se solicită avizele Comisiei superioare medico-legale, Regulamentul de aplicare al Ordonanței Guvernului nr. 1/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2000, prevede, la art. 25, că organele judiciare care solicită avizul comisiei sunt obligate să îi pună la dispoziție toate actele medicale și medico-legale din dosar, precum și întrebările la care trebuie să răspundă în aviz, formulate clar. De asemenea, în ceea ce privește modalitatea în care Comisia răspunde solicitării organelor judiciare, art. 27 din regulament prevede că atunci când îi sunt supuse verificării acte medico-legale cu concluzii contradictorii, aceasta poate aviza, în totalitate sau parțial, concluziile unora dintre ele, formulând, dacă este cazul, anumite precizări sau completări. În situația în care nu le avizează, comisia recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii. Se arată că prevederea legală criticată este clară, în sensul existenței obligației comisiei superioare de a-și motiva avizele, indiferent că este vorba despre confirmarea sau infirmarea actelor medico-legale supuse avizării. Prevederile legale criticate nu sunt discriminatorii, deoarece se aplică în egală măsură tuturor destinatarilor lor, iar atribuțiile comisiei garantează justițiabililor o practică unitară și predictibilă, la nivelul instituțiilor de medicină legală, contribuind la garantarea dreptului la un proces echitabil. … 15.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, punctul său de vedere fiind transmis în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.482D/2012 și reținut în Decizia nr. 132 din 7 martie 2013. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2) și ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie prevederile art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005. … 19.Curtea reține că, în realitate, obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, text asupra căruia urmează să se pronunțe prin prezenta decizie și care are următorul conținut: „Comisia superioară medico-legală verifică și avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale […]“. … 20.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum și celor ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 24 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 reglementează cu privire la două situații distincte. Prima este aceea în care comisia superioară verifică și avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale. În această situație, atunci când este cazul, se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. Cea de-a doua situație este aceea în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, caz în care Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii. … 22.Curtea constată că autorul excepției critică situația în care nu există concluzii contradictorii ale expertizei față de cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale, iar comisia avizează, fără a motiva, concluziile expertizelor, astfel cum s-a întâmplat în cauză. … 23.Curtea reține, în primul rând, că termenul „verifică“ din conținutul textului de lege criticat se referă la controlul obligatoriu al rapoartelor de expertiză medico-legală, efectuat de Comisia superioară medico-legală. Totodată, din analiza art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, Curtea observă că, în această situație specifică, nu există o interdicție cu privire la motivarea avizării. Aceasta este lăsată la aprecierea Comisiei superioare medico-legale, astfel cum s-a întâmplat și în prezenta cauză, în care comisia a formulat avizul în sensul aprobării rapoartelor de expertiză medico-legală, după examinarea acestora. Motivarea de către Comisia superioară medico-legală a avizului în acest caz, în care rapoartele de expertiză sunt concordante, ar reprezenta practic reiterarea celor cuprinse în rapoarte. … 24.Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, din perspectiva unei inegalități între situația persoanelor supuse expertizei psihiatrice, cu privire la care comisia a verificat și a avizat din punct de vedere științific concluziile actelor medico-legale, fără a motiva avizul, și situația celorlalte persoane, cu privire la care concluziile actelor medico-legale nu au putut fi avizate, Curtea observă că aceasta nu poate fi primită. … 25.Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a reținut că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Aplicând cele reținute la cauza de față rezultă că situația persoanelor supuse expertizei psihiatrice, cu privire la care există rapoarte de expertiză concordante, nu este identică cu situația persoanelor cu privire la care s-au formulat concluzii contradictorii între expertiza inițială și noua expertiză sau cu situația persoanelor cu privire la care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, caz în care Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii. Soluțiile adoptate de legiuitor sunt diferite pentru fiecare categorie, datorită situațiilor diferite, fără a se încălca prevederile art. 16 din Legea fundamentală. … 26.Curtea nu poate reține nici încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și nici a art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, formulată din perspectiva celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârile din 16 februarie 2010 și din 7 iunie 2011, pronunțate în cauzele Eugenia Lazăr împotriva României și Baldovin împotriva României.  … 27.Astfel, Curtea observă că în cauzele Eugenia Lazăr împotriva României, paragraful 83, și Baldovin împotriva României, paragraful 23, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că „doar un raport aprofundat dovedit științific, care includea o soluție motivată în raport cu eventualele contradicții între avizele institutelor de rang inferior“, ar fi fost de natură să le inspire justițiabililor încredere în acțiunea justiției și să asiste organele judiciare în exercitarea funcțiilor lor. Situația în care există contradicții între avizele institutelor de rang inferior este reglementată prin art. 24 alin. (1) teza a doua din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, potrivit căruia „Comisia superioară medico-legală verifică și […] se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale“, iar nu prin textul de lege criticat. … 28.Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin Decizia nr. 132 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 16 aprilie 2013, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate reglementează competența Comisiei superioare medico-legale de a verifica și de a aviza din punct de vedere științific concluziile diverselor acte medico-legale și de a se pronunța asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei în raport cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. În acest sens, comisia superioară poate recomanda refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri sau concluzii proprii. Prin urmare, din analiza acestor competențe, rezultă că dispozițiile legale criticate constituie o garanție a dreptului părților la un proces echitabil, instituind o formă de coordonare și control, sub aspect metodologic și științific, a activităților de medicină legală, deoarece acestea se caracterizează printr-un caracter strict specializat. … 29.Curtea a reținut, de asemenea, că activitatea Comisiei superioare medico-legale nu impietează valorificarea de către părți a drepturilor lor, prin formularea de cereri în fața instanțelor judecătorești, deoarece acestea pot solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, serviciile prestate potrivit art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, respectiv constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale, putând fi executate contra cost, nu numai din dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, ci și la cererea persoanelor interesate. … 30.În final, Curtea reține că nu este motivată critica de neconstituționalitate a textului de lege criticat, prin raportare la art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandra-Cristina Gheorghiu în Dosarul nr. 291/3/2008* al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că prevederile art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește