DECIZIA nr. 487 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială RCS RDS – S.A. în Dosarul nr. 3.340/111/2015/a1 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.392D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Mihnea Săraru, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent care, reiterând cele expuse pe larg în notele scrise prin care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, solicită admiterea acesteia. În esență, susține că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care permit doar reclamantului să formuleze cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru, sunt neconstituționale, întrucât această reglementare lipsește pârâtul de orice cale de atac efectivă împotriva modului în care instanța de judecată stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru și creează o situație de inegalitate nejustificată între participanții la procesul civil, recunoscând reclamantului drepturi mai extinse decât pârâtului. În susținerea argumentelor de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, depune note scrise la dosar. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 22 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.340/111/2015/a1, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială RCS RDS – S.A. cu ocazia soluționării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit doar reclamantului să formuleze cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru sau în măsura în care pot tinde doar la diminuarea cuantumului sumei datorate de reclamant cu titlul de taxă de timbru. … 7.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale și aduc atingere dreptului la un proces echitabil și accesului liber la justiție, deoarece recunosc doar reclamantului, nu și pârâtului, dreptul de a contesta modul de stabilire a taxei de timbru. Totodată, apreciază că limitarea dreptului pârâtului afectează negativ exercitarea drepturilor sale procesuale și a mijloacelor de apărare. Arată, astfel, că netimbrarea sau insuficienta timbrare a acțiunii atrage anularea acesteia, potrivit prevederilor art. 197 din Codul de procedură civilă. Însă, dacă taxa de timbru este stabilită incorect (insuficient) la fond, pârâtul nu mai poate obține anularea cererii în calea de atac, deoarece, potrivit art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, „în situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu“. Prin urmare, pârâtul dintr-un proces civil nu poate invoca excepția nulității cererii pentru insuficienta timbrare, în cazul în care această insuficiență rezultă din modul eronat de stabilire a taxei de timbru. Așa fiind, în aprecierea instanței sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1),art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1) și cele ale art. 129. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014 sau Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, prin care Curtea a statuat că normele privind plata taxelor de timbru sunt constituționale și nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiție. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările ulterioare, prevederi potrivit cărora „(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. […] (3) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.“ … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și celor ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. Apreciază, de asemenea, că reglementarea criticată contravine și art. 6 și celor ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens, fiind, Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, precum și Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității prevederilor criticate. … 15.Raportat la speța de față, Curtea reține faptul că, anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, soluția legislativă criticată se regăsea în cuprinsul art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care prevedea la alin. (2) că „împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.“ … 16.Asupra constituționalității acestor prevederi de lege, Curtea s-a pronunțat în numeroase rânduri, exemplu fiind, în acest sens, Decizia nr. 1.075 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013, sau Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, reținând că art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competența și procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituție și, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu își găsesc aplicare mijloacele și garanțiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituție. Așa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerității și prin aceasta derogă de la dreptul comun, procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru fiind o procedură incidentă în desfășurarea unui proces. … 17.Curtea reține că, o consecință a redactării impersonale a acestui text de lege, care nu făcea referire expresă la titularul cererii de reexaminare, a fost crearea unei doctrine controversate, precum și a unei jurisprudențe neunitare. În acest context, Curtea observă că, abrogând Legea nr. 146/1997, legiuitorul a preluat soluția legislativă existentă din vechea reglementare în cuprinsul art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, însă a clarificat ambiguitatea anterioară în ceea ce privește sfera subiectelor care pot introduce cererea de reexaminare și a prevăzut, în mod expres, că „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“ Așa fiind, Curtea constată că, în noua reglementare, art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stipulează, în mod neechivoc, faptul că numai reclamantul poate să facă o cerere de reexaminare a modului de determinare a taxei judiciare de timbru, față de vechea reglementare cuprinsă în art. 18 din Legea nr. 146/1997, care nu distingea, în niciun fel, care dintre părțile în litigiu este în drept să adreseze o astfel de cerere. … 18.Curtea reține că, potrivit noii reglementări procesual civile, pârâtul nici nu va lua la cunoștință despre cererea de chemare în judecată decât după ce aceasta este verificată în prealabil de către instanță și după ce instanța s-a pronunțat cu privire la îndeplinirea tuturor cerințelor legale referitoare la cererea de chemare în judecată, inclusiv cu privire la îndeplinirea cerinței timbrării (art. 200 – Verificarea cererii de chemare în judecată și regularizarea acesteia). De altfel, inclusiv Codul de procedură civilă prevede, în art. 200 alin. (5), că „împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare (…)“. Așa fiind, Curtea observă că, sub aspectul subiectului activ al dreptului procesual de a ataca modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, atât Codul de procedură civilă, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt în concordanță, recunoscând acest drept numai reclamantului. … 19.De altfel, interes în utilizarea căii de atac a reexaminării o au doar persoanele fizice sau juridice care au obligația de a timbra. Chiar dacă toate părțile implicate într-un proces urmăresc rezolvarea litigiului într-un cadru legal, exercitarea unei cereri (indiferent că este o cerere de chemare în judecată sau o cale de atac) trebuie să aibă la bază interesul. Interesul trebuie să fie juridic și legitim, să fie născut și actual, să fie direct și personal și să fie pozitiv și concret. Interesul trebuie să fie justificat de partea care formulează cereri în procesul civil, deoarece, printr-un demers în justiție, trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese. Prin urmare, calea de atac intitulată „cerere de reexaminare“ se află numai la dispoziția titularului cererii taxabile, acesta fiind „reclamantul-debitor“ față de stat. … 20.Așa cum este prevăzut de art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Totodată, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite, la cererea petiționarului, în condițiile și situațiile prevăzute de art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 21.Curtea reține totodată faptul că cererea de reexaminare este instrumentul juridic pe care legiuitorul l-a pus la îndemână reclamantului din cadrul unei acțiuni aflate pe rolul instanței, prin care acesta poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare, iar nu pârâtului, care poate contesta suma doar ca apărare, pe cale de excepție. Obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală și este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiție. Între beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată se stabilește un raport de drept fiscal, caracterizat prin relația de subordonare a părților. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanța de judecată, separat și distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă și care este, de regulă, unul de drept privat, procesul civil sau comercial debutând numai în măsura în care obligația de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată. Calitatea procesuală activă, ca și condiție de exercitare a acțiunii, presupune existența unei identități între cel care formulează cererea și subiectul activ al raportului juridic dedus judecății în acea cerere. Întrucât în cadrul cererii de reexaminare se pune în discuție raportul juridic născut din obligația de a achita taxa judiciară de timbru, între reclamant și unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, calitate procesual activă în astfel de cereri are doar destinatarul obligației de plată a taxei judiciare de timbru, respectiv reclamantul. Pe cale de consecință, pârâtul nu are calitate procesual activă în cadrul cererii de reexaminare față de modul de calcul al taxei judiciare de timbru. Lipsa calității procesuale active rezultă din împrejurarea că în cadrul cererii de reexaminare se pune în discuție raportul juridic născut din obligația de a achita taxa judiciară de timbru, statornicit între reclamant și unitatea administrativ-teritorială. Distinct de raporturile juridice stabilite în procesul în care s-a formulat cererea de reexaminare, plata taxei judiciare de timbru impune stabilirea unui raport juridic între plătitorul ei și unitatea administrativ-teritorială. Cum cererea de reexaminare se grefează pe acest din urmă raport juridic, în care pârâtul nu este „parte“, el (pârâtul) nu putea dobândi calitate procesuală activă în formularea căii speciale de atac. … 22.Concluzionând, Curtea reține cele statuate prin Decizia nr. 757 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15, și anume că „mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale“. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială RCS RDS – S.A. în Dosarul nr. 3.340/111/2015/a1 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 39 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește