DECIZIA nr. 487 din 17 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco în Dosarul nr. 224/43/2017 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie – Judecătorul de cameră preliminară și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.629D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.679D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Caraș în Dosarul nr. 382/229/2017 al Judecătoriei Fetești – Judecătorul de cameră preliminară.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 5.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.697D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nelu Galeș în Dosarul nr. 431/259/2017 al Tribunalului Prahova – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. … 6.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 7.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.719D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. a) și alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Constantin Tara în Dosarul nr. 6.627/2/2017 (2.723/2017) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară. … 8.La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 9.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.739D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iosif Puiu și Constanța Puiu în Dosarul nr. 3.157/2/2017 (1.301/2017) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară. … 10.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 11.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.842D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco în Dosarul nr. 2.335/289/2017 al Judecătoriei Reghin – Judecătorul de cameră preliminară. … 12.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 13.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 112D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare în Dosarul nr. 6.573/296/2017 al Tribunalului Satu Mare – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. … 14.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 15.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 140D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Miere în Dosarul nr. 2.164/62/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. … 16.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 17.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea lor. Gheorghe Constantin Tara și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.679D/2017, nr. 2.697D/2017, nr. 2.719D/2017, nr. 2.739D/2017, nr. 2.842D/2017, nr. 112D/2018 și nr. 140D/2018 la Dosarul nr. 2.629D/2017, care a fost primul înregistrat. … 18.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 2.719D/2017, care susține că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. a) și alin. (8) din Codul de procedură penală prin care judecătorul de cameră preliminară poate respinge, în mod definitiv, plângerea formulată în cauza în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale încalcă principiul liberului acces la justiție, consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că lipsa căii de atac nu contravine prevederilor constituționale, întrucât în această procedură nu există o acuzație în materie penală, ci doar un control pe care judecătorul de cameră preliminară îl exercită cu privire la soluția procurorului prin care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale. Prevederile criticate sunt expresia principiului soluționării cu celeritate a cauzei și nu justifică dublul grad de jurisdicție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:20.Prin Încheierea din 3 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 224/43/2017, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco, petenți într-o cauză care are ca obiect plângerea împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța din 29 mai 2017 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș în Dosarul nr. 216/P/2017. … 21.Prin Încheierea din 20 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 382/229/2017, Judecătoria Fetești – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Constantin Caraș, petent într-o cauză care are ca obiect plângerea împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanțele nr. 597/VIII//2016 și nr. 2/II/2/2017 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Fetești în Dosarul nr. 1.356/P/2015. … 22.Prin Încheierea nr. 394 din 18 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 431/259/2017, Tribunalul Prahova – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Nelu Galeș într-o cauză având ca obiect contestația formulată de autor împotriva Încheierii din 19 aprilie 2017, pronunțată de Judecătoria Mizil în Dosarul nr. 431/259/2017, prin care, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală, sa respins plângerea formulată de autor împotriva Ordonanței din 21 decembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil, ordonanță menținută prin Ordonanța nr. 5/II/2/2017 din 25 ianuarie 2017 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil. … 23.Prin Încheierea din 23 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.627/2/2017 (2.723/2017), Curtea de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. a) și alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Constantin Tara, petent într-o cauză care are ca obiect plângerea împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 850/P/2016 din 25 mai 2017, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de urmărire penală, menținută prin Ordonanța nr. 289/II-2/2017 din 26 iulie 2017 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. … 24.Prin Încheierea din 12 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.157/2/2017 (1.301/2017), Curtea de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Iosif Puiu și Constanța Puiu, petenți într-o cauză care are ca obiect plângerea împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 1.560/P/2015 din 7 februarie 2017, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, menținută prin Ordonanța nr. 96/II-2/2017 din 3 aprilie 2017 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. … 25.Prin Încheierea din 30 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.335/289/2017, Judecătoria Reghin – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco, petenți într-o cauză care are ca obiect plângerea împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța din 28 aprilie 2017, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin, menținută prin Ordonanța din 27 iunie 2017 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș prin care s-a respins plângerea formulată împotriva primei ordonanțe. … 26.Prin Încheierea penală nr. 61/Cjcp din 6 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.573/296/2017, Tribunalul Satu Mare – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare într-o cauză care are ca obiect contestația împotriva Încheierii penale nr. 2.204 din 5 octombrie 2017, pronunțată de Judecătoria Satu Mare prin care s-a desființat soluția de clasare dispusă prin Ordonanța din 20 aprilie 2017 în Dosarul nr. 3.388/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare. … 27.Prin Încheierea penală nr. 59/CCP din 16 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.164/62/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Miere într-o cauză care are ca obiect plângerea împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța din 31 ianuarie 2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov în Dosarul nr. 152/P/2015, menținută prin Ordonanța nr. 25/II-2/2017 din 17 martie 2017 a procurorului șef de serviciu în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov. … 28.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile procedurale penale sunt neconstituționale pentru că, în afară de încheierea prevăzută la art. 341 alin. (7) lit. c), toate celelalte încheieri sunt definitive și astfel este încălcat dreptul părților la o cale de atac. Dispozițiile procedurale penale încalcă publicitatea și contradictorialitatea procedurilor, precum și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât, pe de o parte, cauza nu este judecată pe fond și, pe de altă parte, lipsesc petentul de exercițiul unei căi de atac împotriva hotărârii judecătorești prin care este respinsă plângerea ca tardivă sau inadmisibilă. Mai mult, este încălcat liberul acces la justiție al părților sau al subiecților procesuali principali, în ipoteza în care, prin pronunțarea unei soluții de admitere a plângerii împotriva ordonanței de clasare dispuse de procurorul de caz care este vădit nelegală, nici părțile sau subiecții procesuali principali și nici procurorul nu poate formula o cale de atac prin care să contribuie la restabilirea legalității. De asemenea consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție privind rolul Ministerului Public, întrucât procurorul este lipsit de instrumentele legale pentru a-și îndeplini acest rol, neputând astfel apăra ordinea de drept și drepturile cetățenilor prin atacarea hotărârilor vădit nelegale. … 29.Cu privire la dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, autorii excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, potrivit cărora fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea dispozițiilor unor acte normative care nu sunt de reglementare primară, emise de o autoritate publică și prin aceasta cauzează o pagubă ori vătămare a drepturilor și a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice nu mai reprezintă abuz în serviciu, astfel încât neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea sa cu încălcarea unui ordin de ministru, a unui ordin al directorului general al Autorității Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (A.N.C.P.I.) nu constituie abuz în serviciu, deși a produs o vătămare a dreptului de proprietate a autorilor excepției de neconstituționalitate. … 30.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie – Judecătorul de cameră preliminară arată că, în mod abstract, aprecierea petenților că prin dispozițiile legale criticate este restrâns dreptul persoanei vătămate prin infracțiune la un control judiciar al soluției date plângerii de către judecătorul de cameră preliminară este corectă. Însă plângerea exprimă, de fapt, nemulțumirea petenților privind modul de soluționare a acțiunilor procesuale întreprinse. Ca urmare, petenții au avut în mod suficient garantat dreptul la soluționarea în instanță a pretențiilor lor civile, cu respectarea garanțiilor procesului echitabil. Invocă jurisprudența constantă a Curții Constituționale. … 31.Judecătoria Fetești – Judecătorul de cameră preliminară invocă jurisprudența constantă a Curții Constituționale și apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 32.Tribunalul Prahova – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dreptul la un proces echitabil nefiind încălcat prin existența unui singur grad de jurisdicție, căile de atac putând fi exercitate în condițiile legii. … 33.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară, în Dosarul nr. 2.719D/2017, apreciază că dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală sunt constituționale, având în vedere că stabilirea căilor de atac, a termenelor și a condițiilor de exercitare a acestora este atributul exclusiv al Parlamentului. Modalitatea de reglementare a normelor procesuale nu încalcă accesul liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție. În Dosarul nr. 2.739D/2017 invocă Decizia Curții Constituționale nr. 384 din 7 iunie 2016 și susține netemeinicia criticilor formulate. … 34.Judecătoria Reghin – Judecătorul de cameră preliminară, în ceea ce privește critica referitoare la art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, apreciază că, „dată fiind natura acuzației și imposibilitatea petenților de a combate acuzația în materie penală în fața unei instanțe, se încalcă dreptul persoanei la un proces echitabil. În acest caz probele au fost administrate doar în faza de urmărire penală, fiind încălcate regulile derivate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind proporționalitatea și egalitatea armelor“. Cu privire la art. 297 alin. (1) din Codul penal, instanța arată că, în materie penală, principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, astfel că sintagma „prin încălcarea legii“ nu este neclară sau imprevizibilă. … 35.Tribunalul Satu Mare – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că încheierea pronunțată în condițiile art. 341 alin. (7) lit. b) din Codul de procedură penală, care are caracter definitiv, nu contravine niciunui text constituțional. … 36.Curtea de Apel Brașov – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară invocă Decizia Curții Constituționale nr. 200 din 23 martie 2017 și susține netemeinicia criticilor formulate. … 37.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 38.Guvernul, în dosarele nr. 2.629D/2017, nr. 2.679D/2017 și nr. 2.719D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, instanța de contencios constituțional pronunțând în acest sens, mai multe decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, se reține Decizia nr. 58 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, Decizia nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, și Decizia nr. 446 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 august 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 39.În Dosarul nr. 2.842D/2017, în ceea ce privește excepția care are ca obiect dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, Guvernul reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a instanței constituționale, astfel că excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 40.Avocatul Poporului, în dosarele nr. 2.629D/2017, nr. 2.679D/2017, nr. 2.697D/2017, nr. 2.719D/2017, nr. 2.739D/2017, nr. 2.842D/2017, nr. 112D/2018 și nr. 140D/2018, arată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, punctul de vedere în sensul că prevederile criticate sunt constituționale fiind reținut în deciziile nr. 58 din 24 februarie 2015, nr. 139 din 12 martie 2015 și nr. 326 din 17 mai 2016, prin care Curtea Constituțională a constatat că textul de lege criticat este constituțional. Acesta nu aduce atingere accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Legea fundamentală și art. 6 din Convenție, întrucât nu prevăd obligativitatea regulii posibilității de exercitare a căilor de atac în orice fel de cauză, iar, conform art. 129 din Constituție, căile de atac se exercită în condițiile legii. Totodată, eliminarea de către legiuitor a căilor de atac, potrivit textului criticat, este determinată de nevoia de a asigura celeritatea procesului penal. Face trimitere la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei. … 41.În plus, în punctul de vedere formulat în Dosarul nr. 2.842D/2017, Avocatul Poporului arată că prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. Curtea a reținut că sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ nu întrunește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Astfel, Curtea a reținut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu. Având în vedere că argumentele autorilor excepției sunt invocate din perspectiva lipsei de claritate a sintagmei „îndeplinește prin încălcarea legii“ din cuprinsul art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă. … 42.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:43.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 44.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. a), alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins:– Art. 341 alin. (6) lit. a), alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală: (6)În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții:a)respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; […] … (7)În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […]b)admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; […] … (8)Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.; … – Art. 297 alin. (1) din Codul penal: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.“ …  … 45.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2), coroborate cu art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 129 privind exercitarea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privitor la garanțiile unui proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție. … 46.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 341 alin. (6) lit. a), alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, fiind pronunțate în acest sens Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, Decizia nr. 58 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, Decizia nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, și Decizia nr. 446 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 august 2015, Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, și Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate. … 47.Astfel, prin Decizia nr. 58 din 24 februarie 2015, paragrafele 18-23, Curtea a reținut că prevederile art. 341 alin. (6)-(8) din Codul de procedură penală reglementează soluțiile pe care judecătorul de cameră preliminară le poate dispune cu privire la admisibilitatea plângerii formulate împotriva soluției de neurmărire sau de netrimitere în judecată, soluții dispuse de către procuror, după cum în cauză a fost sau nu pusă în mișcare acțiunea penală și, totodată, dispun cu privire la împrejurarea că încheierea astfel pronunțată, cu excepția situației referitoare la cazul în care se dispune începerea judecății, este definitivă. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că, potrivit alin. (8) al art. 341 supus analizei, încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) ale aceluiași articol este definitivă, împrejurare ce nu este de natură a afecta constituționalitatea dispozițiilor criticate, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, s-a reținut că atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“. … 48.Prin urmare, Curtea a conchis că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea părților interesate de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. S-a precizat că nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative europene invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză și că, astfel, așa cum a fost arătat mai sus, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. … 49.Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, Curtea a constatat că prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile în cauză. … 50.De asemenea s-a reținut că prevederile art. 13 din Convenție nu au aplicabilitate în cauză, întrucât dreptul la un recurs efectiv este distinct de dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Totodată, Curtea a constatat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului. … 51.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, Curtea constată că atât soluția, cât și considerentele deciziei anterior arătate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 52.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, Curtea reține că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din data de 8 iulie 2016, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. … 53.Curtea observă că Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 reprezintă o decizie interpretativă, astfel încât excepția de neconstituționalitate, care vizează înțelesul normei juridice care nu a fost exclus cadrului constituțional prin decizia antereferită, poate face obiectul controlului de constituționalitate. Raportat la aceste considerente, Curtea constată că, într-adevăr, autorii prezentei excepții de neconstituționalitate formulează critici care vizează textul de lege în forma ulterioară constatării neconstituționalității sale, respectiv critică sintagma „prin încălcarea legii“ susținând neclaritatea și imprevizibilitatea sa. Or, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea a statuat în mod expres că „având în vedere consecința pe care reglementarea unei atribuții de serviciu o are în materia incriminării penale a acestei fapte (n.r. abuzul în serviciu), Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă“ (paragraful 60). Curtea a mai constatat că, în cazul în care neîndeplinirea ori defectuozitatea îndeplinirii unui act nu sar „raporta la atribuții de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege, s-ar ajunge la situația ca în cazul infracțiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât și de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fișei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal“ (paragraful 64). În concluzie, Curtea a statuat că „în materie penală, principiul legalității incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceștia supunându-se sancțiunii penale“. Pentru aceste argumente, Curtea a constatat că „dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlamentul – prin adoptarea legii, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituție -, sau Guvernul, prin adoptarea de ordonanțe și ordonanțe de urgență, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție“. … 54.Or, examinând criticile de neconstituționalitate formulate în cauză, Curtea reține că autorii excepției susțin neconstituționalitatea textului de lege, astfel cum acesta urmează să fie interpretat și aplicat ca urmare a Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, solicitând, de fapt, instanței constituționale ca prin decizia pe care o pronunță în prezenta cauză să invalideze soluția anterioară, respectiv să extindă sfera actelor normative încălcate prin conduita funcționarului public și cu privire la actele emise de o autoritate publică, acte care nu sunt de reglementare primară. Cu alte cuvinte, autorii excepției susțin revenirea la soluția legislativă anterioară, care a fost constatată neconstituțională prin actul jurisdicțional al Curții. Or, critica cu o atare finalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora „De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, întrucât tinde la înfrângerea efectului general obligatoriu al actului instanței constituționale. Având în vedere aceste argumente, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. … 55.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco în Dosarul nr. 224/43/2017 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie – Judecătorul de cameră preliminară, de Constantin Caraș în Dosarul nr. 382/229/2017 al Judecătoriei Fetești – Judecătorul de cameră preliminară, de Nelu Galeș în Dosarul nr. 431/259/2017 al Tribunalului Prahova – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară, de Gheorghe Constantin Tara în Dosarul nr. 6.627/2/2017 (2.723/2017) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară, de Iosif Puiu și Constanța Puiu în Dosarul nr. 3.157/2/2017 (1.301/2017) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară, de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco în Dosarul nr. 2.335/289/2017 al Judecătoriei Reghin – Judecătorul de cameră preliminară, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare în Dosarul nr. 6.573/296/2017 al Tribunalului Satu Mare – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Miere în Dosarul nr. 2.164/62/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. a), alin. (7) lit. b) și alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Corneliu Alexandru Tanco și Elena Tanco în Dosarul nr. 2.335/289/2017 al Judecătoriei Reghin – Judecătorul de cameră preliminară. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie – Judecătorul de cameră preliminară, Judecătoriei Fetești – Judecătorul de cameră preliminară, Tribunalului Prahova – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară, Curții de Apel București – Secția a II-a penală – Judecătorul de cameră preliminară, Judecătoriei Reghin – Judecătorul de cameră preliminară, Tribunalului Satu Mare – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și Curții de Apel Brașov – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește