DECIZIA nr. 486 din 13 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 și 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Cornel Nistor în Dosarul nr. 10.717/1.748/2017 al Curții de Apel București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.179D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, prezent personal. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care arată că susține excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența constantă a Curții Constituționale, fiind invocată Decizia nr. 176 din 16 martie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia penală nr. 835/A din 5 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.717/1.748/2017, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 și 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Cornel Nistor într-o cauză având ca obiect soluționarea unor apeluri formulate de autorul excepției, în calitate de inculpat, și de părțile civile împotriva unei sentințe penale prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nicio persoană nu poate fi obligată să contribuie la constituirea unei baze de date ce urmează a fi folosită ulterior în scopuri care nu îi sunt comunicate și cu o frecvență care nu poate fi anterior stabilită. Se susține, de asemenea, că sancțiunile ce pot fi aplicate inculpatului în cadrul procesului penal trebuie să aibă natură penală și să fie prevăzute de legea penală. Se susține, de asemenea, că în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă nu se justifică necesitatea recoltării probelor biologice, respectiv obligarea inculpatului de a se supune unor proceduri medicale și de a accepta arhivarea, cu posibilitatea accesării oricând a informațiilor astfel obținute. Se arată că noțiunea de „culpă“ implică, mai degrabă, o eroare de judecată a unei persoane, ea neavând semnificația voinței inculpatului de a săvârși o infracțiune. Pentru aceste motive, se susține că nu se justifică includerea infracțiunilor de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă la pct. 3 și 7 din anexa la Legea nr. 76/2008, aceste infracțiuni nefiind săvârșite cu forma de vinovăție care ar putea atrage restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 7.Curtea de Apel București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că exercițiul dreptului la integritate fizică și psihică, prevăzut la art. 22 din Constituție, invocat de autorul excepției, poate fi supus unor restrângeri, cum sunt cele prevăzute în cuprinsul Legii nr. 76/2008, cu respectarea exigențelor art. 53 din Legea fundamentală. Se mai susține că instanța de judecată are rolul suveran de a aprecia dacă, raportat la împrejurările concrete ale fiecărei cauze, aplicarea măsurii reglementate prin dispozițiile legale criticate corespunde scopului prevăzut la art. 1 din Legea nr. 76/2008, dacă este proporțională și dacă este necesară prin raportare la acest scop. Se arată că forma de vinovăție cu care este săvârșită o infracțiune nu este relevantă din perspectiva aplicării măsurii criticate, câtă vreme fapta constituie, inclusiv sub aspect subiectiv, o infracțiune apreciată de legiuitor ca fiind gravă, iar măsura prelevării de probe biologice este socotită de către instanță ca fiind necesară și proporțională cu scopurile legitime anterior menționate. Se arată, totodată, că dispozițiile art. 10 și ale art. 12 din Legea nr. 76/2008 prevăd suficiente garanții ale drepturilor fundamentale ale inculpatului, în vederea aplicării măsurii recoltării probelor genetice. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile art. 7 și ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 și 7 din anexa nr. 1 la Legea nr. 76/2008. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul critică, în realitate, prevederile art. 7 și ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 și 7 din anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul cuprins: – Art. 4 alin. (1) lit. b): „(1) S.N.D.G.J. conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: […] b) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei […]“  … – Art. 7:(1)Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei.(2)Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea adăugării profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază și în prezența unui polițist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanței de judecată.(3)Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de către personalul Poliției Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive de condamnare, respectiv a hotărârii prin care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.“ … – Pct. 3 și 7 din anexă: Infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. […]3.Infracțiunea de ucidere din culpă […] … 7.Infracțiunea de vătămare corporală din culpă […]“ …  …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 7 și ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 176 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 30 iunie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.  … 14.Prin decizia anterior menționată, Curtea a constatat că Legea nr. 76/2008 reglementează constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, ce are ca scop prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism, astfel cum este prevăzut la art. 1 alin. (1) al acestei legi.  … 15.Curtea a reținut că, pentru asigurarea acestei finalități, art. 2 din Legea nr. 76/2008 stabilește condițiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracțiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum și condițiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. De asemenea, art. 3 al aceleiași legi prevede că infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare sunt enumerate în anexa care face parte integrantă din lege. Totodată, dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 prevăd categoriile de persoane și ipoteze în privința cărora sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, printre acestea numărându-se: suspecții, pe care îi definește ca fiind persoanele despre care există date și informații că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracțiunilor cuprinse în anexă [art. 4 alin. (1) lit. a)]; persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni dintre cele prevăzute în anexa la lege, la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei [art. 4 alin. (1) lit. b)]; persoanele înscrise potrivit legii în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor [art. 4 alin. (1) lit. b^1)]; urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la fața locului [art. 4 alin. (1) lit. c)]; cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism [art. 4 alin. (1) lit. d)].  … 16.Curtea a constatat că, în continuare, legea reglementează procedura de prelucrare a datelor cu caracter personal și a profilelor genetice introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, precum și păstrarea, distrugerea probelor biologice și ștergerea datelor personale din Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.  … 17.Așadar, Legea nr. 76/2008 reglementează, în mod expres, atât categoriile de infracțiuni, categoriile de persoane și ipotezele în care se realizează prelevarea datelor genetice, cât și procedura aplicabilă în vederea prelevării.  … 18.Totodată, Curtea a reținut că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, care face trimitere la art. 4 alin. (1) lit. b) din același act normativ prevede că această măsură – a prelevării datelor genetice – este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei. De asemenea, alin. (2) al aceluiași art. 7 prevede că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, în vederea adăugării profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază și în prezența unui polițist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanței de judecată, iar, conform art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, se realizează de către personalul Poliției Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive prin care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei. … 19.Având în vedere aceste considerente, Curtea a reținut că textele criticate sunt clare, precise și previzibile, permițând destinatarilor legii să își adapteze conduita la cerințele lor, motiv pentru care acestea sunt în acord cu standardele de calitate a legii impuse de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție.  … 20.În ceea ce privește pretinsa încălcare prin dispozițiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 a prevederilor constituționale ale art. 22 referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Curtea a constatat că, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice dispusă în condițiile legii analizate se face prin metode noninvazive, respectiv prin recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situațiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feței. Prin urmare, măsura supusă controlului de constituționalitate nu afectează nici viața, nici integritatea fizică sau psihică a persoanelor cărora le este aplicată, fiind în acord cu prevederile art. 22 din Legea fundamentală.  … 21.Curtea a reținut, totodată, că restrângerea prin dispozițiile legale criticate a dreptului la viața intimă, familială și privată este realizată, prin prevederile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, adică prin lege, în vederea realizării scopului acestui act normativ, prevăzut la art. 1 alin. (1) din cuprinsul său, scop ce este subsumat apărării ordinii publice. Totodată, reglementarea analizată este necesară în vederea asigurării acestei finalități, este nediscriminatorie și este proporțională cu situația care a determinat-o, inventarierea caracteristicilor genetice ale persoanelor enumerate nefiind posibilă, având în vedere natura acestora, în lipsa unei proceduri de prelevare ce implică o examinare fizică a persoanei vizate. De altfel, referitor la necesitatea măsurii analizate, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 14 iulie 2011, Curtea a statuat că este de necontestat faptul că toți participanții la înfăptuirea actului de justiție au obligația de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfășurării instrucției penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracțiunii, alături de probele de referință recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecți, este o măsură necesară într-o societate democratică. Nu în ultimul rând, Curtea reține că prelevarea de probe biologice, în temeiul Legii nr. 76/2008, este o facultate, iar nu o obligație a instanței de judecată, caracterul facultativ al acestei măsuri rezultând din terminologia folosită în cuprinsul legii analizate. Astfel, art. 3 prevede că „infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“. Sintagma „pot fi prelevate“ din cuprinsul acestor dispoziții legale denotă caracterul facultativ al unei astfel de măsuri, instanța fiind cea care apreciază dacă prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare este necesară în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, invocată anterior, Curtea reținând că judecătorul are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane. Or, toate considerentele anterior menționate sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința restrângerii dreptului fundamental prevăzut la art. 22 din Constituție.  … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor precitate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.În ceea ce privește critica referitoare la prevederea infracțiunilor de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă la pct. 3 și 7 din anexa la Legea nr. 76/2008, Curtea reține că criteriul reglementării infracțiunilor pentru care sunt aplicabile dispozițiile legii analizate este cel prevăzut la art. 1 din același act normativ, iar acesta are în vedere atingerile grave aduse drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prin comiterea unor astfel de infracțiuni, legiuitorul nedistingând în privința formei de vinovăție cu care sunt săvârșite. Reglementarea sferei infracțiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 constituie însă opțiunea legiuitorului, exprimată în acord cu politica penală a statului, conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornel Nistor în Dosarul nr. 10.717/1.748/2017 al Curții de Apel București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 7 și ale art. 4 alin. (1) lit. b) raportate la pct. 3 și 7 din anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește