DECIZIA nr. 486 din 12 iulie 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, excepție ridicată de Daro Forest – S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, județul Suceava, și Elena Ghețău în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și de către Societatea Comercială ABC Val – S.R.L. cu sediul în Constanța, în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, excepție care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.396D/2017 și nr. 1.634D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21 iunie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea Dosarului nr. 1.634D/2017 la Dosarul nr. 1.396D/2017, care este primul înregistrat. Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 5 iulie 2018. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, dezbaterile au fost amânate pentru data de 12 iulie 2018, dată la care Curtea a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Daro Forest – S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, județul Suceava, și Elena Ghețău cu ocazia soluționării unei acțiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ. … 4.Prin Încheierea din 26 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială ABC Val – S.R.L. cu sediul în Constanța, cu ocazia soluționării unei acțiuni în contencios administrativ având ca obiect o contestație a unui act administrativ fiscal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că reglementarea criticată este neconstituțională, iar sintagma „un grup de persoane fizice care acționează de comun acord“ nu respectă cerințele de claritate și de previzibilitate prescrise de normele constituționale și de reglementările Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiind de natură a genera incertitudine, întrucât „este o reprezentare subiectivă, fără repere cuantificabile ori calitative în baza cărora destinatarul normei să își poată aprecia conduita socială“. Învederează, de asemenea, faptul că sintagma „acționează de comun acord“ din cuprinsul art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 reprezintă, în sine, un indiciu privind lipsa de claritate și previzibilitate a textului, de vreme ce sintagma „comun acord“ reprezintă un pleonasm. Autorii excepției susțin că, prin compararea textului de lege criticat cu corespondentul acestuia din Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE, se remarcă o neconcordanță ce decurge din împrejurarea că textul legii folosește sintagma „acționează de comun acord“, în vreme ce textul Recomandării folosește sintagma „acționează concertat“, diferență considerată a fi esențială și de natură să conducă la neclaritatea textului criticat. … 6.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate sunt neconstituționale și din prisma modalității de definire a noțiunii de piață adiacentă, întrucât aceasta nu este clară, fiind imprecisă și ambiguă, destinatarul normei aflându-se în imposibilitatea să înțeleagă definiția de produs sau serviciu situat direct în amonte ori în aval de piață în cauză. În acest sens fac referire la jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative. Așa fiind, susțin că prevederile art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 nu respectă condiția de accesibilitate a legii, întrucât conțin o definiție imprecisă și ambiguă a noțiunii de piață adiacentă, fiind imposibil de înțeles și aplicat de către destinatarul normei. … 7.Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 este clar, în speță urmând a se stabili existența/inexistența situației de „întreprinderi legate“, în condițiile enumerate de textul de lege precitat, astfel încât se pune problema interpretării unor dispoziții legale, atribut ce nu aparține, însă, instanței de contencios constituțional. … 8.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale în cauză sunt constituționale, acestea fiind redactate în concordanță cu cerințele art. 8 alin. (4) teza întâi și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, fiind formulate clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru și precis, care să excludă orice echivoc. Termenii utilizați, respectiv piață adiacentă, piață a unui produs sau a unui serviciu, piață situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză, sunt termeni comuni care nu determină dificultăți de înțelegere și aplicare, iar calificarea unei întreprinderi ca fiind legată se poate realiza, în caz de dificultate, nu numai prin aplicarea criteriilor oferite de art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004, dar și prin excluderea calificării acesteia ca fiind autonomă sau parteneră. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.396D/2017, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, totodată, că sintagma „grup de persoane care acționează de comun acord“ nu poate fi apreciată ca fiind neclară și imprevizibilă, aceasta, în sine, fiind esența consensualismului în cadrul raporturilor juridice de drept privat. Consideră, astfel, că motivele reale ale autorilor excepției rezidă, în fapt, în interpretarea acestei sintagme, împrejurare ceea ce nu poate face, însă, obiectul controlului Curții Constituționale, conform art. 146 lit. d) din Constituție. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susținerile avocatului prezent, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 4^4:(…)(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.(5)O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.“  …  … 14.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și celor ale art. 142 alin. (1) potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 789 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale. În esență, prin această decizie, Curtea a reținut că prevederile Legii nr. 346/2004 reprezintă măsuri strategice de reformă economică menite a accelera procesul de privatizare prin stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, statul având obligația, în virtutea art. 135 din Constituție, să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, protecția concurenței loiale, precum și protejarea intereselor naționale în activitatea economică. … 16.Referitor la susținerile privind lipsa de claritate a reglementării criticate, generată de definirea insuficientă și imprecisă a noțiunii de piață adiacentă, precum și de faptul că noțiunea de piață relevantă nu este deloc definită, Curtea a reținut că, în accepțiunea Legii nr. 346/2004, o piață adiacentă este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză (relevantă). Piața relevantă reprezintă un instrument de evaluare a puterii de piață a întreprinderilor, iar prin Instrucțiunile privind definirea pieței relevante, aprobate prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010, s-a menționat faptul că aceste instrucțiuni urmăresc o abordare similară cu cea din Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 372 din 9 decembrie 1997, și oferă un cadru conceptual privind definirea pieței relevante. Cu privire la noțiunea de piață relevantă, s-a reținut că aceasta este un instrument de identificare și de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită concurența între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieței relevante este acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurențiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză. Definirea pieței relevante, atât la nivelul produsului, cât și la nivel geografic, trebuie să permită identificarea concurenților reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt capabili să influențeze comportamentul respectivelor întreprinderi și să le împiedice să acționeze independent de presiunile unei concurențe efective, piața relevantă având o influență decisivă asupra evaluării unui caz de concurență. Prin elaborarea acestor instrucțiuni, Consiliul Concurenței a urmărit să indice elementele pe care se bazează în procesul de definire a pieței relevante, în vederea creșterii calității informațiilor prezentate de către părți și a nivelului de transparență a politicii sale în domeniul concurenței. Curtea a reținut, totodată că, în domeniul economic, termenii „amonte“ și „aval“ sunt utilizați cu scopul de a defini un lanț de producție și de comercializare a bunurilor de larg consum. Astfel, partea de producție este situată „în amonte“, iar partea de comercializare „în aval“. Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea a apreciat că cele două noțiuni (piață adiacentă/relevantă) sunt suficient de clare, iar aplicarea lor corespunde criteriului de previzibilitate în raport cu subiecții cărora li se adresează. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția pronunțată în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Referitor la înțelesul sintagmei „persoane fizice sau grup de persoane fizice care acționează de comun acord“, Curtea reține că, în sensul art. 3.3 din Anexa la Recomandarea CE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, se consideră că acționează de comun acord acele persoane fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiții depinde de împrejurările cauzei și nu este în mod necesar subordonată existenței unor relații contractuale între aceste persoane și nici chiar constatării intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul Recomandării C.E. Noțiunea de „persoană fizică“ include persoana fizică ce are calitate de asociat, acționar, administrator. … 19.Totodată, referitor la noțiunea/sintagma de „persoane care acționează în mod concertat“, Curtea observă că, în dreptul financiar fiscal se precizează că o acțiune concertată este atunci când doi sau mai mulți investitori acționează în baza unei înțelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun, iar, în art. 2 pct. 30 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, stabilind semnificația unor termeni și expresii din cuprinsul acestui act normativ, legiuitorul definește persoanele care acționează în mod concertat ca fiind acele persoane fizice sau entități legale care cooperează pe baza unui acord formal sau tacit, verbal sau scris, pentru a înfăptui o politică comună în legătură cu un emitent. … 20.În fine, referitor la solicitarea autoarelor excepției de neconstituționalitate privind „calificarea subscrisei, în temeiul prevederilor art. 4^4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, ca fiind o întreprindere autonomă sau legată“, aceasta reprezentând o „chestiune esențială în soluționarea acțiunii sale, întrucât această calificare determină eligibilitatea sau neeligibilitatea cererii de finanțare în întregimea ei“, Curtea precizează că asemenea aspecte nu pot face obiectul controlului Curții Constituționale, fiind, mai degrabă, o problemă de interpretare și aplicare a reglementării legale criticate de către instanța de judecată. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daro Forest – S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, județul Suceava, și Elena Ghețău în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și de către Societatea Comercială ABC Val – S.R.L. cu sediul în Constanța, în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, și constată că prevederile art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Constanța – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește