DECIZIA nr. 485 din 28 septembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București în Dosarul nr. 7.201/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 275D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 521D/2020, nr. 2.102D/2020, nr. 979D/2021 și nr. 1.030D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Novartis Europharm LTD, Novartis Pharma GMBH și Orion Corporation, reprezentate de Deloitte Tax – S.R.L. din București, în Dosarul nr. 7.348/2/2012*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București în dosarele nr. 8.062/2/2015/a1, nr. 9.834/2/2017/a1 și nr. 5.811/2/2017/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în dosarele nr. 275D/2020, nr. 2.102D/2020, nr. 979D/2021 și nr. 1.030D/2021, Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited a transmis câte o adresă prin care pune în vedere calitatea sa de succesoare în drepturi litigioase a autoarei excepției Societatea Torrent Pharma – S.R.L., înlocuirea fiind operată atât din punct de vedere administrativ, cât și în fața instanței de fond. În această calitate, solicită Curții comunicarea tuturor actelor de procedură la o nouă adresă, precum și judecarea cauzei și în lipsă. De asemenea, în Dosarul nr. 521D/2020, autoarele excepției au depus note scrise prin care comunică faptul că nu mai susțin motivele de neconstituționalitate cuprinse în cererea de sesizare a Curții Constituționale și solicită soluționarea dosarului în lipsă. … 6.Luând act de cele învederate, cu privire la cererea de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea acesteia, întrucât Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cuprinde dispoziții derogatorii de la prevederile Codului de procedură civilă. În temeiul dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune respingerea cererii de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate. … 7.Curtea pune în discuție, din oficiu, măsura conexării cauzelor, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 521D/2020, nr. 2.102D/2020, nr. 979D/2021 și nr. 1.030D/2021 la Dosarul nr. 275D/2020, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca necunoașterea întinderii contribuțiilor trimestriale, având în vedere că în aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit modul de calcul al prețurilor la medicamente, atât cota maximă de distribuție, cât și cota maximă a adaosului de farmacie. În acest sens, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014 și Decizia nr. 89 din 2 martie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 3 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.201/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect o acțiune în anularea unui act administrativ. … 10.Prin Încheierea din 27 noiembrie 2019 și Încheierea din 14 iulie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 noiembrie 2020, precum și prin încheierile din 9 martie 2021 și 11 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 7.348/2/2012*/a1, nr. 8.062/2/2015/a1, nr. 9.834/2/2017/a1 și nr. 5.811/2/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011. Excepția a fost ridicată de Novartis Europharm LTD, Novartis Pharma GMBH și Orion Corporation, reprezentate de Deloitte Tax – S.R.L. din București, și de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București în calea de atac a recursului formulat în cauze având ca obiect acțiuni în anularea unor acte administrative. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin, în esență, că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor au obligația de a plăti, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011, o contribuție trimestrială, fără însă ca modalitatea de calcul să fie una transparentă și previzibilă, deoarece se bazează pe informațiile centralizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), bazate, la rândul lor, pe raportările primite de la casele de asigurări de sănătate. Prin urmare, elementele de calcul al acestei obligații de plată se bazează pe anumite date comunicate în rețeaua caselor de asigurări de sănătate spre CNAS, fără a exista nicio posibilitate reală de verificare a validității acestor date, cu excepția contestării în justiție a adreselor CNAS, litigii ce ocupă o mare parte din activitatea instanțelor de contencios administrativ și care sunt pierdute, în procent covârșitor, de CNAS. Prin urmare, prin emiterea ordinelor președintelui CNAS de stabilire a valorii consumului total trimestrial (CTt) și a procentului „p“, această instituție își arogă atribuția de reglementare „prin lege“ a unei taxe parafiscale, contrar dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 61 alin. (1) și ale art. 139 alin. (1). … 12.Se mai susține, în esență, că prevederile legale criticate contravin și unor norme legale referitoare la reglementarea atribuțiilor de administrare și stabilire a creanțelor fiscale [cum ar fi art. 1 și art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 281 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății], dar și unor principii ale fiscalității consacrate în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, cum sunt principiul certitudinii impunerii, principiul eficienței impunerii și principiul predictibilității impunerii. … 13.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 268 din 7 mai 2014, nr. 484 din 25 septembrie 2014 și nr. 668 din 12 noiembrie 2014.  … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate au făcut obiectul unei bogate jurisprudențe a Secției de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme, jurisprudență în care s-a reținut dezlegarea dată de Curtea Constituțională printr-o serie de decizii. Astfel, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, a statuat că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, „Ministerul Sănătății Publice stabilește, avizează și aprobă, prin ordin al ministrului sănătății publice, prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România, cu excepția medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală (OTC)“. În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție care nu va fi raportată doar la prețul de producător. În acest cadru legal, este la aprecierea deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, documentele depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: – Art. 3 alin. (2) și (3):(2)Procentul «p» se calculează astfel:p = [(CTt – BAt)/CTt] x 100,unde:CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății,unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.(3)Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).; … – Art. 5 alin. (7): „Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“ …  … 19.Autoarele excepției apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor și a altor contribuții. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023, Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2019, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, și Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 21.Astfel, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuție trimestrială ce revine deținătorilor autorizației de punere pe piață a medicamentelor (taxa de clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități). Curtea Constituțională a definit așa-numita taxă de clawback ca taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituție, în virtutea cărora „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 19, și Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 17). … 22.Curtea a mai reținut că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora (Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 23). Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc faptul că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, astfel că nu se poate susține încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 31 din Constituție (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 20, și Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 22). … 23.Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătății stabilește, avizează și aprobă, prin ordin al ministrului sănătății, prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizație de punere pe piață în România, cu excepția medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală (OTC). În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție care nu va fi raportată doar la prețul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 21, și Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, precitată). … 24.Cât privește susținerea potrivit căreia a fost nesocotit rolul Parlamentului, iar CNAS s-a situat mai presus de lege, aceasta fiind cea care stabilește, în realitate, contribuția trimestrială ce revine deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 22, Curtea nu a putut reține aceste critici, întrucât, așa cum s-a arătat și în jurisprudența sa în materie, la care s-a făcut referire mai sus, contribuția este instituită prin lege, inclusiv formula de calcul al cuantumului acesteia. Fără a avea vreo competență legală de reglementare, nici în drept și nici în fapt, CNAS este instituția cu atribuții de aplicare a prevederilor legii, sens în care efectuează operațiuni de gestionare a unor date necesare aplicării în concret a formulei de calcul al cuantumului contribuției, stabilită prin lege. Aceste date sunt fluctuante de la un trimestru la altul, se publică pe site-ul instituției și se comunică destinatarilor obligației de plată, prin adrese care sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care CNAS le emite în aplicarea prevederilor legale. Prin urmare, nu se poate susține un conflict pozitiv de competență în privința legiferării între, pe de o parte, legiuitorul primar sau delegat, în acest caz, și, pe de altă parte, CNAS, care este o instituție publică, autonomă, de interes național, printre principalele sale atribuții numărându-se gestionarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, sens în care are obligația asigurării logisticii funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București (actualmente Torrent Pharmaceuticals Limited) în Dosarul nr. 7.201/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și în dosarele nr. 8.062/2/2015/a1, nr. 9.834/2/2017/a1 și nr. 5.811/2/2017/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și de Novartis Europharm LTD, Novartis Pharma GMBH și Orion Corporation în Dosarul nr. 7.348/2/2012*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește