DECIZIA nr. 485 din 25 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992] din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Csaba-Istvan Szekely în Dosarul nr. 917/96/2016 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.693D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 27 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 917/96/2016, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992] din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Csaba-Istvan Szekely într-o cauză având ca obiect soluționarea, pe de o parte, a unei contestații prin care a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei anticipate parțiale, și, pe de altă parte, a unei cereri prin care se solicită emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei anticipate parțiale, cu luarea în considerare a dispozițiilor legii speciale ce reglementează aspecte legate de auditorii publici externi ai Curții de Conturi a României. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile cuprinse în art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992, astfel cum acestea au fost reglementate prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi reglementează situațiile în care persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern beneficiază de pensie de serviciu, iar una dintre cerințe fiind îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii. Or, prin impunerea obligativității îndeplinirii condiției privind împlinirea vârstei standard de pensionare (pentru bărbați de 65 de ani), în vederea obținerii dreptului la pensia de serviciu, este încălcat principiul egalității în drepturi cu referire la dreptul la pensie. În contextul criticilor formulate expune situația particulară a speței, raportându-se la anumite acte normative care reglementează măsuri în domeniul pensiilor, cu privire la statutul magistraților, la statutul funcționarului public parlamentar, prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, se menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 7.Tribunalul Harghita – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. I pct. 2 [cu referire la art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992] din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2016. Însă, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile corespunzătoare din actul de bază, în care se integrează dispozițiile modificatoare, respectiv ale art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992, care au următorul cuprins:(2)Persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică de 50% și nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câștigate în instanță.(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază și persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani. […](8)Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime în specialitate în cadrul Curții de Conturi, prevăzute la alin. (2), beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de auditorii publici externi aflați în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă unde și-a desfășurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcția de auditor public extern. […](11)De pensie de serviciu beneficiază și auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă.“ … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai cu referire la dreptul la pensie. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, sens în care este Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2020. … 15.Cu acel prilej, Curtea a reținut că, potrivit art. 51 alin. (8) din Legea nr. 94/1992, auditorii publici externi sunt persoane care efectuează activități specifice Curții de Conturi, cele care îndeplinesc și alte atribuții legate strict de funcția de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum și persoanele care dețin funcțiile de conducere de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit. De asemenea auditorii publici externi sunt supuși incompatibilităților prevăzute de Codul etic al profesiei [art. 51 alin. (1)]. … 16.Având în vedere cadrul legislativ în materie cu privire la pensiile de serviciu, în general, și în mod concret, cu privire la pensiile de serviciu ale auditorilor publici externi ai Curții de Conturi, instanța de contencios constituțional a observat că, în dinamica legislativă, acesta a fost supus unor modificări, completări, abrogări, și ulterior reintroducerea acestor pensii de serviciu în Legea nr. 94/1992, operațiune care a avut loc prin Legea nr. 7/2016, fiind reintroduse la art. 51 din Legea nr. 94/1992 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016 [la art. 51, după alin. (1) se introduc 17 noi alineate, alin. (2)-(18)].  … 17.Prin noua configurație legislativă s-a prevăzut, ca regulă generală, că persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (veniturile care constituie baza de calcul a pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică de 50% și nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câștigate în instanță) [alin. (2)].  … 18.Totodată, prin același cadru legislativ, s-au prevăzut, cu titlu de excepție, și alte situații în care persoanele ce au îndeplinit funcția de auditor public extern la Curtea de Conturi, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, pot beneficia de pensia de serviciu.  … 19.Curtea a observat că în succesiunea în timp a legislației în materia pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi ai Curții de Conturi s-au creat diferite ipoteze prin care această categorie a beneficiat și beneficiază, după caz, de un asemenea sistem de pensie de serviciu, desigur cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin normele legale de către legiuitor. Prin urmare, în ceea ce privește aspectele referitoare la persoanele ce intră sub incidența Legii nr. 94/1992, în general, precum și cele care beneficiază de pensia de serviciu în virtutea acestei legi, Curtea a reținut că acestea sunt chestiuni ce țin de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în decursul timpului, fiecare având particularitatea sa, iar interpretarea și aplicarea acestor norme în spețe concrete este de competența celor îndrituiți cu verificarea îndeplinirii condițiilor necesare în vederea stabilirii în concret a situațiilor ce se circumscriu normelor legale în materie, desigur având în vedere întreg cadrul legislativ.  … 20.În ceea ce privește critica formulată în prezenta cauză, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de condițiile prevăzute de lege necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu, printre acestea regăsindu-se și îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, ceea ce, în opinia sa, conduce la o discriminare a auditorului public extern în raport de alte categorii de personal beneficiare al pensiei de serviciu, cum ar fi, spre exemplu magistrații.  … 21.În acest context, Curtea observă că potrivit art. 51 alin. (13) din Legea nr. 94/1992, pensia prevăzută la acest articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă, iar din întreg conținutul acestui articol reiese că una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite de către auditorii externi ai Curții de Conturi, indiferent dacă este vorba de normele generale sau de cele cu titlu de excepție, pentru a putea beneficia de pensia de serviciu este îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii.  … 22.Față de această împrejurare, Curtea observă că principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, este respectat doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și, deci, instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (Decizia Curții Constituționale nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). Ar fi contrar principiului egalității în fața legii să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia Curții Constituționale nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Atât prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituție, respectiv de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.  … 23.Totodată, Curtea reține că respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia Curții Constituționale nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia Curții Constituționale nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, sau Decizia Curții Constituționale nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013).  … 24.Față de această împrejurare, cu privire la critica referitoare la principiul egalității și la o pretinsă discriminare prin prisma unor situații create ca urmare a dinamicii legislative în materie, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 583 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 3 noiembrie 2016, paragraful 22).  … 25.În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, respectiv a unei discriminări, formulată în raport cu alte categorii de persoane care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii speciale cum ar fi magistrații, militarii etc., având în vedere considerentele de principiu mai sus prezentate, Curtea observă că nici această critică nu poate fi reținută, întrucât discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. Or, în cazul de față, situațiile prezentate sunt diferite, întrucât fiecare dintre categoriile de persoane beneficiare ale unei pensii de serviciu sau unei pensii speciale are conturat un statut și un regim juridic special propriu, aspect ce se regăsește și în cazul persoanelor ce intră sub incidența Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (a se vedea Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, paragraful 27).  … 26.Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și la nediscriminare, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.  … 27.Cu privire la art. 47 alin. (2) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că obligația statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conținut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcție de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea Decizia nr. 366 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Prevederile constituționale referitoare la nivelul de trai nu instituie o obligație de a ieși la pensie, ci un drept al cetățenilor de a obține pensia la împlinirea condițiilor de vârstă și stagiu prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 1.211 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 10 decembrie 2010).  … 28.Față de această împrejurare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992 din Legea nr. 94/1992, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai cu referire la dreptul la pensie urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Csaba-Istvan Szekely în Dosarul nr. 917/96/2016 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 51 alin. (2), (3), (8) și (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește