DECIZIA nr. 481 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, excepție ridicată de Marian Viorel Gheorghe, Dorin Cosmin Marinescu și Alexandru Răzvan Marinescu în Dosarul nr. 602/221/2013 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.290D/2016. … 2.La apelul nominal se prezentă personal Cosmin Dorin Marinescu, precum și, pentru toți autorii excepției, doamna avocat Ioan Viorica Mateș din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care menționează că depune concluzii scrise și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în esență, susține că dispozițiile legale criticate nu întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, întrucât Legea nr. 194/2011 nu conține o listă-anexă în care să fie enumerate substanțele psihoactive. În acest sens, face trimitere la Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 17 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 602/221/2013, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, excepție ridicată de Marian Viorel Gheorghe, Dorin Cosmin Marinescu și Alexandru Răzvan Marinescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale în apel în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt discriminatorii prin raportare la conținutul normativ al dispozițiilor art. 42 alin. (1)-(3), art. 52 alin. (1), art. 43, art. 48 din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope și consideră că este inechitabil ca o persoană care deține o autorizație valabil emisă de către Ministerul Sănătății în condițiile art. 7 din Legea nr. 339/2005 și care efectuează operațiuni ilegale cu astfel de substanțe să fie sancționată contravențional, în timp ce, sub imperiul Legii nr. 194/2011, efectuarea acelorași operațiuni este sancționată penal. … 7.Totodată, se mai susține că prevederile legale criticate încalcă și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legii, precum și dispozițiile art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece modul în care sunt definite „produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive“ este lipsit de claritate și precizie, iar susceptibilitatea de a avea efecte psihoactive poate fi prezumată prin „aprecieri rezonabile“. În susținerea neclarității prevederilor legale criticate se mai face trimitere la dispozițiile art. 3 dinDecizia 2005/387/JAI din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor si controlul noilor substanțe psihoactive a Consiliului Uniunii Europene care definesc ce se înțelege prin „substanță psihoactivă nouă“, „stupefiant nou“ și „drog psihotrop nou“. … 8.În acest sens, se arată că, potrivit art. 241 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „Prin substanțe psihoactive se înțelege substanțele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătății“, iar, potrivit art. 249 alin. (2) lit. b) din aceeași lege, în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege privind substanțe psihoactive, în condițiile prevăzute la art. 241. Cu toate acestea, nici până în prezent nu a fost adoptată o lege care să cuprindă o listă anexă în care să fie enumerate substanțele psihoactive, astfel cum este prevăzut în legătură cu substanțele stupefiante sau psihotrope. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României și Hotărârea din 25 ianuarie 2007 pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României). … 9.Tribunalul Alba – Secția penală opinează că prevederile legale contestate, în absența stabilirii prin lege a substanțelor psihoactive sau a trimiterii exprese la o dispoziție legală europeană cu același conținut, pot crea premisele unei susceptibilități a calității actului normativ în sensul clarității și previzibilității. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 134 din 7 martie 2013. … 12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 588 din 1 octombrie 2015. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului ales al autorilor excepției, concluziile scrise depuse de acesta, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din data de 26 februarie 2014, care au următorul conținut:– Art. 3 alin. (3) și (4): (3)Se consideră că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive dacă se poate aprecia în mod rezonabil că ar produce asemenea efecte, dacă nu este folosit sau nu putea fi folosit în scopul pentru care a fost produs.(4)La aprecierea caracterului rezonabil se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele criterii:a)lipsa ori insuficiența elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului; … b)caracteristicile produsului, în principal compoziția, sau lipsa indicării acestora; … c)consumul, ca destinație previzibilă a produsului; … d)prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucțiuni pentru utilizarea lui, precum și orice altă indicație ori informație referitoare la acestea sau chiar lipsa lor. …  … – Art. 16 alin. (1): „(1) Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.“ …  … 16.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor, art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (11) și (12) referitor la prezumția de nevinovăție și la principiul legalității pedepsei și art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției, precum și dispozițiile art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia toate persoanele sunt egale în fața legii. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 16 din Legea nr. 194/2011 dispun cu privire la fapta persoanei care, fără a deține autorizație, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive. Prin urmare, caracterul prohibit avut în vedere de legiuitor constă, în acord cu art. 2 lit. b) din lege, în operațiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracții, condiționare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piață, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare – depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanțele aflate sub control național, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare. Aceste substanțe se pot găsi, în acord cu art. 1 din lege, în preparate, substanțe, plante, ciuperci sau combinații ale acestora, motiv pentru care s-a impus instituirea unor măsuri de prevenire, control și combatere a consumului acestora, în vederea protejării sănătății populației de acțiunile negative care le pot genera. De aceea orice operațiuni cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt interzise până la obținerea autorizării de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.). Prin urmare, potrivit art. 9 din lege, dacă în urma evaluării se constată că produsul pentru care se solicită autorizarea este substitut, A.N.S.V.S.A. va comunica solicitantului refuzul de eliberare a autorizației și va notifica Ministerului Sănătății efectuarea demersurilor necesare pentru înscrierea substitutului în unul dintre tabelele din anexa la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.095 din 5 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, A.N.S.V.S.A. ține și actualizează un registru special în care se înscriu operațiunile și produsele pentru care se emite autorizație, precum și operatorii autorizați, datele din registru făcându-se publice prin afișare pe pagina de internet a instituției (a se vedea Decizia nr. 134 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 17 aprilie 2013). … 18.În plus, prin aceeași decizie, Curtea, interpretând sistematic Legea nr. 194/2011, a statuat că aceasta întrunește exigențele de claritate și previzibilitate, întrucât conținutul său este clar, inteligibil și lipsit de generalizări excesive. Totodată, și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune aceste exigențe, motiv pentru care potrivit art. 8 alin. (4), art. 25 și art. 36 alin. (1) și alin. (4) teza finală: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce.[…] Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“; „În cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite.“; „Actele normative trebuie redactate întrun limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie.“; „Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.“ … 19.Or, legea criticată este suficient de clară, stabilind, în art. 3 alin. (3) și (4), că, la aprecierea rezonabilă a caracterului de produs susceptibil de a avea efecte psihoactive, se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, lipsa ori insuficiența elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului, caracteristicile produsului, în principal compoziția, sau lipsa indicării acestora, consumul, ca destinație previzibilă a produsului, și prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucțiuni pentru utilizarea lui, precum și orice altă indicație ori informație referitoare la acestea sau chiar lipsa lor. … 20.De aceea, instanța de contencios constituțional a statuat că autorii excepției, deși au comercializat substanțe ale căror regim juridic, conținut, caracteristici, compoziție chimică nu le erau cunoscute, pornesc, în absența oricăror elemente certe, de la premisa că acestea nu puteau fi substitut în sensul art. 2 lit. a) din Legea nr. 194/2011. Acest raționament contrazice tocmai faptele comise, pentru că, dacă nu se cunosc caracteristicile unui produs, nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puțin rațiunile pentru care este pus în vânzare. Este adevărat că substanțe precum alcoolul, cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau ciocolata pot fi apreciate ab initio ca fiind susceptibile de stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică, dar, fiecare în parte are un regim juridic bine definit, care le-a scos din categoria substanțelor ce pot fi catalogate drept substitut în sensul Legii nr. 194/2011. … 21.De asemenea, Curtea Constituțională a mai reținut că, în ce privește accesibilitatea și previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, că „nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să-și regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat“. … 22.Noțiunea de „lege“ utilizată în materie penală de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale înglobează dreptul de origine legislativă, precum și jurisprudențială și implică unele condiții calitative, între altele cele ale accesibilității și previzibilității (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, și Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51). … 23.În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea a reamintit că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției, paragraful 68). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunțată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniștii, obișnuiți să facă dovada unei mari prudențe în exercitarea meseriei lor. De asemenea, se poate aștepta de la ei să acorde o atenție deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 35). … 24.Deoarece, până în prezent, nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția Deciziei nr. 134 din 7 martie 2013 își păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea și în cauza de față, inclusiv asupra dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 194/2011. … 25.Prin urmare, dispozițiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 îndeplinesc condiția clarității, preciziei și previzibilității, nelăsând loc de arbitrariu ori echivoc, iar susținerea autorilor excepției potrivit căreia, neavând studii de specialitate în domeniu, nu aveau cum să cunoască efectul produselor cu care au efectuat operațiuni, nu poate fi primită, deoarece, dacă nu se cunosc caracteristicile unui produs, nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puțin rațiunile pentru care este pus în vânzare. … 26.Referitor la critica formulată din perspectiva încălcării art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, Curtea constată că o astfel de vătămare constituțională este contrasă din compararea dispozițiilor contestate cu prevederi din Legea nr. 339/2005. Asemenea critici nu pot fi reținute, deoarece Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, sar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. … 27.De altfel, nu poate fi reținută nicio contradicție între textele de lege criticate și dreptul fundamental invocat, întrucât aceste texte, dimpotrivă, dau expresie principiului egalității în fața legii, prin asigurarea unui tratament juridic identic tuturor persoanelor care se află în ipoteza normei. Împrejurarea că potrivit Legii nr. 339/2005 nerespectarea dispozițiilor privitoare la cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerțul, distribuția, transportul, deținerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziționarea, utilizarea și tranzitul pe teritoriul național ale plantelor spontane sau cultivate, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope se sancționează numai cu contravenție, nu înseamnă că fapta prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 are același grad de pericol social. Dimpotrivă, Legea nr. 194/2011 are în vedere cadrul legal aplicabil preparatelor, substanțelor, plantelor, ciupercilor sau combinațiilor acestora, denumite produse, susceptibile să aibă efecte psihoactive care duc la stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică. … 28.În sfârșit, dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției nu sunt incidente în cauză. … 29.Curtea mai constată că, așa cum rezultă și din expunerea de motive a Legii nr. 194/2011, aceasta s-a impus ca urmare a unui fenomen care se amplifica exponențial legat de dezvoltarea comercializării unor produse denumite generic „plante etnobotanice“ și care, sub aspectul denumirii comerciale manipulatoare, induc o percepție pozitivă din partea societății și ascund, în realitate, substanțe echivalente sau similare drogurilor de risc și de mare risc. Inițial au apărut site-uri de vânzare on-line și, ulterior, „magazine de vise“, care promovau amestecuri de plante sugestiv ambalate, ce aveau inscripționate frunze de canabis, garantând o „satisfacție“ ilegală într-un cadru legal. Eforturile depuse pentru combaterea acestui fenomen au fost zădărnicite de ușurința cu care se poate modifica formula chimică a substanțelor nocive, astfel încât, la scurt timp după modificarea cadrului legislativ, au apărut pe piață alte substanțe cu o structură chimică diferită, care nu sunt introduse sub control și care pot fi comercializate liber, identificarea lor fiind deosebit de dificilă. Cu toate că listele au fost actualizate în cursul anului 2010 de două ori, apariția de noi substanțe pe piață a făcut ca măsurile întreprinse de către autorități să fie eficiente doar parțial. Comercianții specializați continuau să își desfășoare activitatea cu astfel de substanțe, oferind spre vânzare în permanență produse noi, potențial extrem de periculoase pentru sănătatea persoanelor. … 30.De aceea, a devenit evidentă necesitatea adoptării Legii nr. 194/2011, întrucât simpla elaborare a unor liste cu aceste noi substanțe psihoactive (care devin cu ușurință desuete din cauza rapidității cu care se pot crea noi substanțe) nu este suficientă pentru combaterea acestui fenomen și, prin urmare, au fost necesare eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor și autorităților publice locale, care să abordeze diferitele fațete ale acestei probleme extrem de complicate. … 31.Prin urmare, așa cum s-a arătat, Legea nr. 194/2011, definind în art. 2 lit. e) înțelesul noțiunii de „efecte psihoactive“, a instituit în art. 3 criterii concrete pentru aprecierea caracterului rezonabil de produs susceptibil de a avea efecte psihoactive, sens în care, dispozițiile art. 16 din lege incriminând fapta persoanei care, fără a deține autorizație, eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse, știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive sau despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt suficient de clare, în așa fel încât să permită destinatarilor săi adoptarea unui comportament corespunzător, iar împrejurarea că nu există încă o anexă care să cuprindă o listă exhaustivă a substanțelor ce intră sub incidența legii nu este de natură a conduce la concluzia imprevizibilității normelor contestate. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Viorel Gheorghe, Dorin Cosmin Marinescu și Alexandru Răzvan Marinescu în Dosarul nr. 602/221/2013 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și constată că dispozițiile art. 3 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește