DECIZIA nr. 481 din 25 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, precum și ale art. 8, art. 29 alin. (1) și (4) și ale art. 31 din Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice, excepție ridicată de Halil Ibrahim Muftuoglu în Dosarul nr. 3.708/103/2016 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.566D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, context în care arată că în materie există precedent constituțional și nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.708/103/2016, Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, precum și ale art. 8, art. 29 alin. (1) și (4) și ale art. 31 din Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Halil Ibrahim Muftuoglu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită anularea unor decizii emise în temeiul Legii nr. 295/2004. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și astfel nu prezintă garanțiile adecvate pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanei vizate, mai ales în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităților de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și de asigurare a ordinii publice de către structurile/unitățile Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, se apreciază că acestea nu prevăd în concret natura datelor și informațiilor existente la organele competente care pot determina calificarea unei persoane ca fiind un pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor și nici cu privire la calitatea și calificarea profesională a persoanelor care prelucrează aceste date, ceea ce este contrar dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii și ale art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată. În contextul criticilor de neconstituționalitate, se face trimitere la legislația europeană și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie. Totodată, se prezintă situația particulară a speței și se arată că datele pe baza cărora s-a stabilit că nu este respectată cerința de a nu prezenta pericol în contextul dat nu corespund realității, iar eventualele sancțiuni cu caracter administrativ reținute în cazierul judiciar sunt date ce nu pot determina decăderi, interdicții sau incapacități. … 6.Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, precum și ale art. 8, art. 29 alin. (1) și (4) și ale art. 31 din Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 12 iulie 2012. … 13.Ulterior încheierii de sesizare, prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 au fost modificate prin art. I pct. 18 din Legea nr. 196/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 1 noiembrie 2019, iar dispozițiile Legii nr. 238/2009 au fost abrogate prin art. 64 din Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 7 ianuarie 2019. Având în vedere însă Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate astfel cum au produs efecte în cauză. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004:(1)(1) Autorizația de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: […]f)nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente; …  … – Art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004:(4)Autorizația de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C din anexă se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: […]d)nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente; …  … – Art. 8 din Legea nr. 238/2009:Structurile/Unitățile M.A.I. prelucrează suplimentar date cu caracter personal, într-un alt scop decât cel pentru care datele au fost colectate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a)prelucrarea este compatibilă cu scopul în care au fost colectate datele; … b)scopul în care urmează a fi prelucrate suplimentar datele cu caracter personal de către structurile/unitățile M.A.I. sau entitățile cărora urmează să le fie comunicate datele se încadrează în atribuțiile sau, după caz, obligațiile ce le revin potrivit legii; … c)prelucrarea este necesară și proporțională în raport cu noul scop. …  … – Art. 29 alin. (1) și (4) din Legea nr. 238/2009:(1)Datele cu caracter personal stocate în îndeplinirea activităților prevăzute la art. 1 alin. (1) se șterg sau se transformă în date anonime atunci când nu mai sunt necesare scopurilor pentru care au fost colectate ori, după caz, se blochează, în condițiile legii. În situații justificate, datele pot fi trecute în evidență pasivă și stocate, pentru o perioadă care nu poate fi mai mare decât termenul de stocare stabilit inițial potrivit scopului în care au fost colectate. […](4)Prin excepție de la prevederile alin. (1), datele cu caracter personal pot fi stocate și după îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate, dacă este necesară păstrarea acestora. Evaluarea necesității stocării datelor după îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate se realizează, în special, în următoarele situații:a)datele sunt necesare în vederea terminării urmăririi penale într-un caz determinat; … b)nu există o hotărâre judecătorească definitivă; … c)nu a intervenit reabilitarea; … d)nu a intervenit prescripția executării pedepsei; … e)nu a intervenit amnistia; … f)datele fac parte din categorii speciale de date, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare. …  … – Art. 31 din Legea nr. 238/2009:(1)Structurile/Unitățile M.A.I. care desfășoară activitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligația de a elabora reguli, dacă acestea nu sunt stabilite prin prevederi legale exprese, cu privire la:a)termenele de stocare a datelor cu caracter personal pe care le prelucrează; … b)verificările periodice asupra datelor cu caracter personal pentru ca acestea să fie exacte, actuale și complete; … c)ștergerea datelor cu caracter personal. … (2)În lipsa unor prevederi legale exprese care să stabilească regulile prevăzute la alin. (1), structurile/unitățile M.A.I. care desfășoară activitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligația ca, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să stabilească aceste reguli, cu avizul Autorității naționale de supraveghere acordat în condițiile legii. …  … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii și art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, prin raportare la art. 8 alin. (1) referitor la protecția datelor cu caracter personal din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la art. 16 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia consideră, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece nu stabilesc în concret ce înseamnă ca o persoană să reprezinte un pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor și nici nu este prezentată natura datelor și informațiilor pe baza cărora o persoană poate fi calificată astfel sau perioada în care pot fi prelucrate datele cu caracter personal în vederea stabilirii dacă o persoană prezintă pericolul antereferit, ceea ce, în opinia acestuia, este contrar normelor constituționale privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, și celor privind viața intimă, familială și privată. … 16.Curtea reține că Legea nr. 295/2004 a fost adoptată ca urmare a armonizării legislației interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv transpunerea Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 256 din 13 septembrie 1991. Potrivit art. 3 din Directiva 91/477/CEE, „statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislații, măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă (…)“. Astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege, la adoptarea acestuia s-a ținut cont de prevederile Convenției europene cu privire la controlul achiziționării și deținerii armelor de foc de către particulari, adoptată la Strasbourg la 28 iunie 1978, ratificată prin Legea nr. 116/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 iulie 1997, și de prevederile Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegal de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2004 (a se vedea Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013). … 17.De asemenea, Legea nr. 238/2009 transpune în legislația națională Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 350 din 30 decembrie 2008, și creează cadrul juridic necesar aplicării art. 24-32 din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 210 din 6 august 2008. Astfel cum reiese din Legea nr. 238/2009, obiectul de reglementare al acestui act normativ îl constituie unele aspecte legate de prelucrarea datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice. … 18.Pentru realizarea activităților prevăzute de această lege, structurile/unitățile Ministerului Afacerilor Interne constituie, organizează și dețin, potrivit atribuțiilor legale, sisteme de evidență și utilizează mijloace automate și neautomate de prelucrare a datelor cu caracter personal, care sunt utilizate în condițiile legii, cu respectarea drepturilor omului și aplicarea principiilor legalității, necesității, confidențialității, proporționalității și numai dacă, prin utilizarea acestora, este asigurată protecția datelor prelucrate. … 19.În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a normelor criticate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Referitor la criteriile privind calitatea legii, Curtea în jurisprudența sa a reținut că actele normative trebuie să respecte principiul legalității care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. Astfel, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Așadar, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Astfel, sunt respectate cerințele de precizie și previzibilitate când destinatarul normei juridice este capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia. … 20.Or, cu privire la noțiunea de pericol pentru ordinea publică, prin Decizia nr. 99 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 22 mai 2020, paragraful 20, Curtea a reținut că aceasta desemnează o stare de fapt, și nu un fapt, ce ar putea periclita în viitor relațiile sociale referitoare la suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, la persoană, drepturile și libertățile acesteia, la proprietate (detenția și posesia bunurilor mobile și imobile), precum și întreaga ordine de drept. … 21.Astfel, referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii, prin Decizia nr. 567 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.016 din 19 decembrie 2016, paragraful 22, Curtea a constatat că prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) și cele ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 sunt îndeajuns de clare, noțiunea de pericol/pericol social neputând fi reglementată cu o precizie absolută, măsurile luate de autoritățile administrative fiind supuse cenzurii instanței de contencios administrativ. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care a statuat că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 22.Raportând considerentele de principiu mai sus enunțate la prevederile criticate, Curtea observă că acestea sunt clare, precise și previzibile, stabilind că, pentru acordarea autorizației de procurare a armelor letale, precum și a autorizației de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C, persoanele care solicită asemenea autorizații trebuie să îndeplinească anumite condiții, cumulativ, printre care se regăsește și aceea de a nu prezenta pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente, potrivit prevederilor legale în materie. … 23.Cu privire la menționarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor referitoare la viața intimă, familială și privată, Curtea observă că, potrivit art. 26 alin. (2) din Constituție, „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri“. În acest context, Curtea reține că Legea fundamentală nu definește noțiunea de viață intimă, familială și privată, aceasta fiind protejată de lege în condițiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice și a bunelor moravuri. În acest sens, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale stabilește prin art. 8 paragraful 2 că dreptul la respectarea vieții private poate face obiectul unor restricții, dacă sunt prevăzute de lege și dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora (a se vedea Decizia nr. 239 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2005, și Decizia nr. 1.282 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010). … 24.Totodată, Curtea observă că în dezvoltarea prevederilor constituționale ale art. 26 instanța de contencios constituțional s-a raportat la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care prin Hotărârea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Cauza Magyar Helsinki Bizottság împotriva Ungariei, paragraful 192, în contextul analizei problematicii cu privire la datele personale, a avut în vedere Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, al cărei scop este să asigure pentru orice particular respectul pentru drepturile și libertățile sale fundamentale și, în particular, dreptul său la viață privată referitor la procesarea automată a datelor personale care îl privesc. În noțiunea de „orice informație referitoare la un particular identificat sau identificabil“ Curtea de la Strasbourg a prezentat exemple de date personale referitoare la cele mai intime și personale aspecte ale unui particular, cum sunt situația sănătății, atitudinea referitoare la religie și orientarea sexuală, și a stabilit că astfel de categorii de date constituie componente particulare ale vieții private care se bucură de întinderea protecției articolului 8 din Convenție. … 25.Cu privire la categoriile speciale de date cu caracter personal (date sensibile), precum și cu privire la instituirea unor principii de analiză a protecției acestor date, prin Hotărârea din 22 decembrie 2015, pronunțată în Cauza G.S.B împotriva Elveției, paragrafele 89-90, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază rolul esențial jucat de protecția datelor cu caracter personal în protejarea respectului față de viața privată așa cum este garantată de art. 8 din Convenție. Dreptul intern trebuie să prevadă garanții potrivite în vederea prevenirii oricărei comunicări sau dezvăluiri a datelor personale medicale în măsura în care acestea pot să fie inconsistente cu garanțiile oferite de art. 8 din Convenție și recunoaște că o marjă de apreciere trebuie lăsată autorităților naționale competente cu referire la menținerea unui just echilibru între, pe de o parte, interesul publicității procedurilor judiciare și, pe de altă parte, interesele părții sau ale unui terț în menținerea confidențialității unor astfel de date. Astfel, art. 8 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale admite ingerința unei autorități publice în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și de familie și a domiciliului dacă aceasta este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora. … 26.La nivel național, garantarea și protejarea dreptului la viața intimă, familială și privată, prin prisma prelucrării datelor cu caracter personal la momentul la care prevederile criticate au produs efecte juridice, este realizată prin Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001. În virtutea art. 8 alin. (1) lit. b) din această lege este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal având funcție de identificare cu aplicabilitate generală atunci când prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală. … 27.Față de această împrejurare, Curtea constată că este obligația legiuitorului să adopte reglementări privind gestionarea de către autoritățile publice îndrituite a aspectelor care să contribuie la evaluarea unei persoane, cum ar fi deținerea unor informații de către organele competente în legătură cu anumite fapte săvârșite, pentru a putea aprecia dacă persoana în discuție prezintă sau nu pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor și, în consecință, raportat la speța de față, dacă i se poate acorda autorizația de procurare a armelor letale sau neletale. Or, această evaluare poate fi efectuată numai conform datelor și informațiilor existente la organele competente. … 28.Având în vedere că societățile democratice sunt amenințate de un fenomen infracțional din ce în ce mai amplu și cu ramificații transfrontaliere, context în care regimul armelor și munițiilor necesită o reglementare specială din partea statului, inclusiv în ceea ce privește condițiile ce trebuie să le îndeplinească persoanele pentru a putea procura, deține, purta și folosi arme letale și arme neletale, precum și muniția corespunzătoare acestora, asemenea dispoziții legislative precum cele criticate în prezenta cauză devin necesare într-o societate democratică, în vederea asigurării securității naționale, apărării ordinii publice ori prevenirii săvârșirii de infracțiuni (ad similis, a se vedea Decizia nr. 97 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 15 mai 2020, paragraful 15). … 29.În acest context, Curtea observă că pentru protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, legiuitorul a adoptat mai multe acte normative, care în dinamica legislativă au fost modificate sau abrogate, fiind instituite norme noi, cadru legislativ din care fac parte și dispozițiile criticate în prezenta cauză, și a căror interpretare și aplicare nu trebuie realizată în mod singular, ci ținându-se seama de întreg cadrul legislativ cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. … 30.Astfel, Legea nr. 238/2009, în capitolul VI – Drepturile persoanei vizate, prevede că structurile/unitățile Ministerului Afacerilor Interne asigură condițiile de exercitare a drepturilor conferite de lege persoanei vizate, cu respectarea Legii nr. 677/2001 și a celorlalte norme legale incidente în materie prevăzute de legea în discuție. … 31.Curtea observă că prevederile Legii nr. 677/2001, la care fac trimitere dispozițiile antereferite, au ca domeniu de aplicare, potrivit art. 2 alin. (5) din această lege, și prelucrările și transferul de date cu caracter personal efectuate în cadrul activităților de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor și de menținere a ordinii publice, precum și al altor activități desfășurate în domeniul dreptului penal, iar prin art. 12 și 13 din această lege se reglementează drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, respectiv atât dreptul la informare al persoanei vizate, cât și dreptul de acces al acesteia la datele prelucrate. Astfel, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, în cazul în care datele nu sunt obținute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenționa dezvăluirea acestora către terți, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puțin informațiile enumerate la lit. a)-d), cu excepția cazului în care persoana vizată poseda deja informațiile respective. De asemenea, potrivit art. 13 alin. (1) din aceeași lege, orice persoană vizată are dreptul de a obține de la operator, la cerere și în mod gratuit pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului că datele care o privesc au fost sau nu prelucrate de acesta. Operatorul este obligat, în situația în care prelucrează date cu caracter personal care privesc solicitantul, să comunice acestuia, împreună cu confirmarea, cel puțin informațiile enumerate la lit. a)-e), în termen de 15 zile de la data primirii cererii. În același timp, art. 16 alin. (1)-(3) din Legea nr. 677/2001 reglementează și cazurile de excepție de la art. 12 și 13 din lege, stabilind că prevederile art. 12, 13, ale art. 14 alin. (3) și ale art. 15 nu se aplică în cazul activităților prevăzute la art. 2 alin. (5) dacă, prin aplicarea acestora, este prejudiciată eficiența acțiunii sau obiectivul urmărit în îndeplinirea atribuțiilor legale ale autorității publice, excepție care este valabilă strict pentru perioada necesară atingerii obiectivului urmărit prin desfășurarea activităților menționate la art. 2 alin. (5). Însă, după încetarea situației care justifică aplicarea acestor excepții de la regula generală ce reglementează drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, respectiv atât dreptul la informare al persoanei vizate, cât și dreptul de acces al acesteia la datele prelucrate, operatorii care desfășoară activitățile prevăzute la art. 2 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 vor lua măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor vizate. … 32.În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd că orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc, Parlamentul European și Consiliul stabilind normele privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și de către statele membre în exercitarea activităților care fac parte din domeniul de aplicare a dreptului Uniunii, precum și normele privind libera circulație a acestor date, iar respectarea acestor norme face obiectul controlului unor autorități independente. … 33.Curtea observă că Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, prevede la considerentul 60 din preambul că, potrivit principiilor prelucrării echitabile și transparente, persoana vizată este informată cu privire la existența unei operațiuni de prelucrare și la scopurile acesteia. În acest context, Curtea observă faptul că Legea nr. 677/2001, la care fac trimitere dispozițiile criticate, a fost abrogată prin art. V din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018, iar toate trimiterile la Legea nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare, din actele normative se interpretează ca trimiteri la Regulamentul general privind protecția datelor și la legislația de punere în aplicare a acestuia. … 34.De asemenea, Curtea constată că art. 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc, iar asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege, aceasta având dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora. … 35.Cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, din evaluarea cadrului legislativ în materie, Curtea constată că normele naționale asigură protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, prin instituirea dreptului la informare și a dreptului de acces ale persoanelor vizate, și, în același timp, reglementează condițiile în care exercițiul acestor drepturi poate fi restrâns, potrivit Legii fundamentale (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 737 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2019, paragraful 59), precum și remediile legale pentru protecția acestor date. … 36.Față de această împrejurare, Curtea reține că textele criticate nu încalcă dreptul la viața intimă, familială și privată, ci instituie o măsură, cu caracter temporar și preventiv, ce este justificată pe deplin în contextul dat, circumscriindu-se în cadrul general al opțiunii legiuitorului în ceea privește politica contravențională sau penală a statului, inclusiv cu privire la criteriile de acordare a autorizației de procurare a armelor letale sau neletale, în funcție de valorile sociale ocrotite și care pot fi lezate prin săvârșirea unor contravenții sau a unor infracțiuni, ceea ce impune o astfel de reglementare în domeniul dreptului de deținere, port și folosire a armelor și munițiilor, legiuitorul fiind îndreptățit să instituie măsuri de ocrotire a interesului general al societății. … 37.Totodată, Curtea învederează faptul că, prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragrafele 99 și 101, instanța de contencios constituțional a reținut că libertatea, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor morale și presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care să garanteze tuturor persoanelor să se manifeste potrivit propriilor opțiuni în relațiile cu ceilalți membri ai colectivității. O atare concepție decurge din latura activă a liberei dezvoltări a personalității umane, fiind expresia libertății de acțiune a persoanei fizice. Totuși, libertatea de acțiune a acesteia în privința vieții sale intime, familiale și private nu poate fi și nu este absolută, ea trebuie să se integreze și să respecte valorile societății, ale colectivității; de aceea, persoana fizică nu poate folosi abuziv și antisocial dreptul său de a dispune de ea însăși, ceea ce justifică stabilirea anumitor limite în privința acestui drept. De principiu, dreptul de a dispune de sine însuși cuprinde două elemente inerente, respectiv un element activ vizând dreptul persoanei de a se manifesta, prin acțiunile sale, în mod liber, precum și un element pasiv referitor la dreptul persoanei de a fi ocrotită de ingerințele altor subiecte de drept. Libertatea de acțiune a unei persoane este în mod necesar limitată de dreptul celorlalte persoane de a li se respecta drepturile și libertățile fundamentale sau valorile morale. De aceea, Constituția trebuie să acorde același nivel de protecție ambelor aspecte ale dreptului persoanei de a dispune de sine însăși și să consacre un just echilibru între acestea. … 38.Prin urmare, Curtea constată că prevederile constituționale mai sus menționate își găsesc eficiența prin prisma transpunerii lor în cuprinsul unor norme legale, iar, în contextul dat, aceste norme sunt reprezentate de prevederile criticate în prezenta cauză, respectiv de cele ce fac obiectul Legii nr. 295/2004 și ale Legii nr. 238/2009, coroborate cu cele privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, acestea nefiind de natură a contraveni normelor constituționale cu privire la principiul legalității în componenta privind calitatea legii sau ale celor cu privire la viața intimă, familială și privată. … 39.Distinct de acestea, în ceea ce privește celelalte critici ale autorului excepției de neconstituționalitate cu privire la datele reținute în cazierul judiciar, Curtea observă că acestea privesc aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a textelor legale criticate, deduse din coroborarea acestora de către autoritățile îndrituite cu acordarea autorizațiilor de procurare, deținere, port și folosire a armelor și muniției. În măsura în care datele în discuție nu corespund realității sau nu sunt de natură a determina decăderi, interdicții sau incapacități, persoanele interesate în obținerea acestor autorizații se pot adresa instanțelor de judecată pentru stabilirea concretă a situației persoanei interesate, inclusiv cu privire la aspecte ce țin de consemnările efectuate în cazierul judiciar. … 40.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Halil Ibrahim Muftuoglu în Dosarul nr. 3.708/103/2016 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, precum și ale art. 8, art. 29 alin. (1) și (4) și ale art. 31 din Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește