DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 16 ianuarie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ActulREFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ActulREFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 3REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 3REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 3REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 3REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ANEXA 0
ART. 3RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 3REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 3REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 3REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 3REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 22
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 294 17/05/2022
ART. 6REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 7REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 8REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 9REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 10REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 13REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 13REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 14REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 14REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 14REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 14REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 14REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 15REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 15REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 15REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 16REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 17REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 18REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 19REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 19REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 19REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 23REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 23REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 23REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 24REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 28REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 28REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 29REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 29REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 29REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 31REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 23
ART. 32REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 33REFERIRE LAORD DE URGENTA 53 28/06/2018
ART. 33REFERIRE LAOG 38 30/01/2003
ART. 33REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 33REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 318 21/05/2019
ART. 36REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 14
ART. 36REFERIRE LAOG 38 30/01/2003
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 7
ART. 38REFERIRE LAOUG 104 27/06/2001 ART. 7
ART. 40REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 40REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 14
ART. 40REFERIRE LAOG 38 30/01/2003
ART. 41REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 44REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 45REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ANEXA 0
ART. 55REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 55REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 55REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 56REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 58REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 61REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 62REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 62REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 62REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 62REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 62REFERIRE LAOUG 1 25/01/2010
ART. 62REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 62REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 63REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 63REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 63REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 48
ART. 63REFERIRE LAOG 38 30/01/2003
ART. 63REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 64REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 64REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 64REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 64REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 65REFERIRE LADECIZIE 429 29/09/2022
ART. 65REFERIRE LADECIZIE 294 17/05/2022
ART. 65REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 65REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 67REFERIRE LADECIZIE 728 24/10/2006
ART. 67REFERIRE LAOG 8 22/01/2004 ART. 1
ART. 67REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 68REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 68REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 16
ART. 68REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ANEXA 0
ART. 68REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 69REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 69REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 14
ART. 69REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 70REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 70REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 70REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 72REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ART. 16
ART. 73REFERIRE LAOG 38 30/01/2003 ART. 21
ART. 74REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 76REFERIRE LADECIZIE 429 29/09/2022
ART. 76REFERIRE LADECIZIE 294 17/05/2022
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 79REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 318 21/05/2019
ART. 81REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 14
ART. 82REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 3
ART. 83REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 14
ART. 83REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 14
ART. 83REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 84REFERIRE LADECIZIE 294 17/05/2022
ART. 84REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 85REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 85REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 511
ART. 86REFERIRE LADECIZIE 624 07/10/2021
ART. 86REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 1
ART. 87REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 89REFERIRE LADECIZIE 654 17/10/2017
ART. 90REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 90REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 90REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 90REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 184 26/03/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 208 09/04/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 157 21/03/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 273 28/05/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 733 14/12/2023





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Florentina Săcui, în Dosarul nr. 749/88/2020 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 850D/2021.2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 856D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Bogdan Ionuț Stoica și Alina Marinela Tofan în Dosarul nr. 1.049/3/2020 al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 906D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat George Valentin Iacob și Costin Florin Oglavie, în Dosarul nr. 15.635/3/2019 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 923D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și alin. (5) și a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Dumitru Drăghici și Ștefan Manea, în Dosarul nr. 5.587/118/2019* al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă, în Dosarul nr. 938D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și alin. (5) din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Gheorghe Birta și alții în Dosarul nr. 409/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.066D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Dragoș Ovedenie, în Dosarul nr. 16.206/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.252D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, a prevederilor art. 23 și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Alina-Florina Coman în Dosarul nr. 4.406/30/2020 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.285D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege din Legea nr. 285/2010, a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Ionuț-Gheorghe Popa și Doina-Alina Durgheu în Dosarul nr. 1.056/3/2020 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.464D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Iulian Tudoran și alții, în Dosarul nr. 3.185/118/2020* al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.526D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ionuț Purcărea, în Dosarul nr. 953/63/2020 al Curții de Apel București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.380D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Valentina-Mirela Radu în Dosarul nr. 5.884/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.526D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Constantin-Cătălin Săndulescu și alții, în Dosarul nr. 36.846/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.674D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Viorel-Cătălin Cazacu și alții în Dosarul nr. 5.588/118/2019 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.275D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Bogdan-Laurențiu Manolache în Dosarul nr. 29.372/3/2020 al Curții de Apel București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.304D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Aurelian Gîta, în Dosarul nr. 10.518/3/2019 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.335D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Vasile-Eugen Lazăr în Dosarul nr. 4.201/97/2020* al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.498D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Cristina Caramaliu, în Dosarul nr. 2.151/63/2020* al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.613D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Radu-Marian Lupulescu în Dosarul nr. 2.919/97/2020* al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.859D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Sandu Teudor, în Dosarul nr. 11.736/3/2020* al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.019D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Cristian Zaharia, în Dosarul nr. 14.677/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.036D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Mihai-Aurelian Besu, în Dosarul nr. 16.376/3/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.083D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Ali Sever și alții, în Dosarul nr. 1.506/90/2019* al Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 634D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ionuț Soare, în Dosarul nr. 24.756/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 1.683D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ion Coman, în Dosarul nr. 27.973/3/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.4.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 856D/2021, nr. 906D/2021, nr. 923D/2021, nr. 938D/2021, nr. 1.066D/2021, nr. 1.252D/2021, nr. 1.285D/2021, nr. 1.464D/ 2021, nr. 1.526D/2021, nr. 3.380D/2021, nr. 3.526D/2021, nr. 3.674D/2021, nr. 1.275D/2022, nr. 1.304D/2022, nr. 1.335D/2022, nr. 1.498D/2022, nr. 1.613D/2022, nr. 1.859D/ 2022, nr. 2.019D/2022, nr. 2.036D/2022, nr. 2.083D/2022, nr. 634D/2023 și nr. 1.683D/2023 la Dosarul nr. 850D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 856D/2021, nr. 906D/2021, nr. 923D/2021, nr. 938D/2021, nr. 1.066D/2021, nr. 1.252D/2021, nr. 1.285D/2021, nr. 1.464D/2021, nr. 1.526D/ 2021, nr. 3.380D/2021, nr. 3.526D/2021, nr. 3.674D/2021, nr. 1.275D/2022, nr. 1.304D/2022, nr. 1.335D/2022, nr. 1.498D/ 2022, nr. 1.613D/2022, nr. 1.859D/2022, nr. 2.019D/2022, nr. 2.036D/2022, nr. 2.083D/2022, nr. 634D/2023 și nr. 1.683D/2023 la Dosarul nr. 850D/2021, care a fost primul înregistrat.6.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Susține că excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie respinsă ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 294/2022. Cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, arată că excepția care le privește ar trebui respinsă ca inadmisibilă, din cauza lipsei de legătură a acestora cu cauzele în care a fost invocată, precum și faptul că au ieșit din vigoare cu mult înainte de derularea litigiilor în care a fost invocată excepția. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este neîntemeiată, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate a art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât se invocă o omisiune legislativă, care nu poate fi remediată pe calea unei excepții de neconstituționalitate, ar trebui respinsă ca inadmisibilă. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este inadmisibilă, deoarece este pusă în discuție o chestiune de interpretare a legii care ține de atribuțiile instanțelor judecătorești.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 18 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 749/88/2020, Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Florentina Săcui, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 850D/2021.8.Prin Încheierea din 16 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.049/3/2020, Curtea de Apel Bacău – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Bogdan Ionuț Stoica și Alina Marinela Tofan, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 856D/2021.9.Prin Încheierea din 12 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.635/3/2019, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat George Valentin Iacob și Costin-Florin Oglavie, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 906D/2021.10.Prin Încheierea din 15 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.587/118/2019*, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și alin. (5) și a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Dumitru Drăghici și Ștefan Manea, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 923D/2021.11.Prin Încheierea din 26 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 409/111/2020, Tribunalul Bihor – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Gheorghe Birta și alții, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 938D/2021.12.Prin Decizia civilă nr. 389 din 24 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.206/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Dragoș Ovedenie, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.066D/2021.13.Prin Încheierea din 29 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.406/30/2020, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, a prevederilor art. 23 și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1), a dispozițiilor alin. (5) și a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Alina-Florina Coman, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.252D/2021.14.Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.056/3/2020, Tribunalul Bihor – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Ionuț-Gheorghe Popa și Doina-Alina Durgheu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.285D/2021.15.Prin Încheierea din 12 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.185/118/2020*, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma până la și a dispozițiilor alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale dispozițiilor art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Iulian Tudoran și alții, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.464D/2021.16.Prin Decizia civilă nr. 488 din 2 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 953/63/2020, Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ionuț Purcărea, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.526D/2021.17.Prin Decizia civilă nr. 1.409 din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.884/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Valentina-Mirela Radu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.380D/2021.18.Prin Decizia nr. 1.922 din 14 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36.846/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Constantin-Cătălin Săndulescu și alții, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.526D/2021.19.Prin Încheierea din 1 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.588/118/2019, Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Viorel-Cătălin Cazacu și alții, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.674D/2021.20.Prin Decizia civilă nr. 970 din 4 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 29.372/3/2020, Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Bogdan-Laurențiu Manolache, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții nr. 1.275D/2022.21.Prin Încheierea din 15 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 10.518/3/2019, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Aurelian Gîta, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.304D/2022.22.Prin Încheierea din 16 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.201/97/2020*, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Vasile-Eugen Lazăr, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.335D/2022.23.Prin Încheierea din 7 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.151/63/2020*, Curtea de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Cristina Caramaliu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.498D/2022.24.Prin Încheierea din 25 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.919/97/2020*, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Radu-Marian Lupulescu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.613D/2022.25.Prin Decizia civilă nr. 378 din 14 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 11.736/3/2020*, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Sandu Teudor, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.859D/2022.26.Prin Decizia civilă nr. 502 din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 14.677/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Cristian Zaharia, întrun litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.019D/2022.27.Prin Decizia civilă nr. 1041 din 20 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.376/3/2020, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Mihai-Aurelian Besu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.036D/2022.28.Prin Decizia civilă nr. 257/CA din 3 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.506/90/2019*, Curtea de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Ali Sever și alții, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.083D/2022.29.Prin Decizia civilă nr. 635 din 14 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 24.756/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) referitor la sintagma fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) și ale art. 23 referitor la sintagma structurile centrale ale instituțiilor din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ionuț Soare, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 634D/2023.30.Prin Decizia civilă nr. 817 din 30 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 27.973/3/2020, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ion Coman, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale, și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.683D/2023.31.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informare și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul funcționarilor publici, precum și celor ale art. 23 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului.32.Autorii critică sintagma de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, arătând că nu reglementează diferențiat categoria polițiștilor care îndeplinesc condițiile prevăzute în alin. (1) al art. 21. Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării între funcționari publici aflați în situații identice pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri.33.În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a art. 21alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 se arată, în prealabil, că nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului țin de statutul acestei profesii, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, trebuie să fie reglementat prin lege organică. De asemenea, art. 28 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, prevedea că drepturile salariale ale polițistului, inclusiv sporurile, se stabilesc prin lege. Prin ordinul ministrului de interne, act normativ cu putere inferioară legii organice, ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003, ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele stabilite prin lege pentru acordarea compensației. Ordonatorul principal de credite a delegat această competență ordonatorilor secundari de credite, cuantumurile sporurilor, la nivelul structurilor Ministerul Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se astfel art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale.34.Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin lege.35.Autorii mai susțin că puterea acordată ministrului de interne, de a stabili noi criterii, nu poate fi justificată nici prin raportare la o eventuală diferențiere obiectivă între diversele niveluri de risc sau pericol pe care le implică munca desfășurată de beneficiarii sporurilor. Aceasta pentru că însuși art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 stabilește sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației.36.Prevederile art. 14 alin. (1), în ceea ce privește sintagma de până la, și cele ale art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale pentru aceleași motive pentru care sunt contrare Constituției și prevederile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Autorii consideră că, începând cu Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, toate reglementările legale care au statuat cu privire la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, autorii prezentei excepții solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. 37.Cu referire la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 arată, mai întâi, că sintagma structurile centrale ale instituțiilor din introduce o limitare cu privire la destinatarii articolului, care este imprecisă. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de angajații din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau al inspectoratelor de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă, se stabilesc salarii diferențiate. 38.Prevederile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii, pentru următoarele motive: acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Dar, potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Din cauza neclarității acestui text, a fost posibilă excluderea din câmpul său de aplicare a angajaților celor două instituții publice anterior evocate. Cu toate acestea, apreciază autorii excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unei criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate după eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere.39.Prevederile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, întrucât nu conțin în enumerare și funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Criteriul temporal al unor legi care nu s-au aplicat decât parțial, limitând unele drepturi salariale, sau acela al unor reglementări diferite în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienții mai mici.40.În legătură cu art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 se arată că aceste prevederi legale nu fac nicio referire cu privire la ceea ce se întâmplă cu sporurile, compensațiile și alte drepturi care apar/sunt introduse de noua lege (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice). Este cazul compensației de pericol deosebit, prevăzută pentru polițiști, care ar fi trebuit aplicată la salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, întrucât nu exista nicio prevedere legală care să blocheze aplicarea acesteia. Compensația de pericol deosebit nu fusese prevăzută de legislația de salarizare aplicabilă în 2010 și nu trebuie să se confunde cu suma compensatorie reprezentând foste sporuri, introduse în salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, între care sporul de pericol deosebit prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, cu compensația de pericol deosebit introdusă prin art. 14 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Aceasta, într-adevăr, face parte din salariul de funcție tocmai ca acesta să aibă un nivel minim corespunzător salariului minim brut pe țară.41.Așadar, construcția salariului de funcție și înghețarea acestuia în perioada de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu se confundă cu sporurile/compensațiile prevăzute de acest act normativ și care ar fi trebuit aplicate începând cu 1 ianuarie 2011. 42.Or, în filosofia dreptului, previzibilitatea normativă este baza securității juridice, definită, la rândul ei, ca principiu și exigență a ordinii juridice, condiție a stabilității economice și sociale. Atât soluțiile judiciare pronunțate de instanțe, cât și administrația publică efectivă se încadrează conceptual în principiul determinat al previzibilității.43.Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. 44.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu își motivează, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, opinia cu privire la temeinicia excepției. 45.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile criticate din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, restul prevederilor criticate fiind constituționale. 46.Tribunalul Bihor – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 938D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În Dosarul Curții nr. 1.285D/2021 apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și ale art. 14 alin. (1) referitor la sintagma de până la și alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este întemeiată, restul prevederilor normative criticate fiind constituționale. 47.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. 48.Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. 49.Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 1.275D/2022, apreciază că excepția este neîntemeiată.50.Tribunalul Sălaj – Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. 51.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.52.Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.53.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.54.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.55.Curtea de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate a sintagmei de până la din cuprinsul art. 21 alin. (1) și a prevederilor art. 21alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, a sintagmei de până la din cuprinsul art. 14 alin. (1) și prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 este întemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a sintagmei structurile centrale ale instituțiilor din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și cea referitoare la art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 este neîntemeiată.56.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este întemeiată, restul prevederilor legale criticate fiind constituționale. 57.Curtea de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. 58.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 59.Guvernul, în Dosarul nr. 3.526D/2021, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 60.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepțiile de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:61.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.62.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale art. 14 alin. (1) și alin. (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și cele ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul conținut:– Art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003: „(1) Polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază.(2) Unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.“;– Art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează modul de aplicare în timp, respectiv 1 iulie 2017-31 decembrie 2018, a acesteia; – Art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: „Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/ documentelor/actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. (…)(5) Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.“;– Art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: „Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“;– Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010: „(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.“63.Majoritatea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 [printre care se află și dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) ale acesteia] au fost abrogate la 1 ianuarie 2010 prin art. 48 alin. (1) pct. 9 din partea a III-a din capitolul VI din Legea-cadru nr. 330/2009 . De asemenea, prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 au fost abrogate, începând cu 1 iulie 2017, prin dispozițiile art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017. Având, însă, în vedere Decizia sa nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea Constituțională urmează să analizeze dispozițiile criticate din aceste acte normative.64.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informare și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul funcționarilor publici, precum și cele ale art. 23 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului.65.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, respectiv prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, și Decizia nr. 429 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 28 februarie 2023. În deciziile precitate Curtea a reținut că cele mai multe dintre prevederile Ordonanței Guvernului nr. 38/2003, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2004, printre care și art. 21 alin. (1), au fost abrogate, începând cu 1 ianuarie 2010, prin Legea-cadru nr. 330/2009.66.În vederea clarificării conținutului normativ al art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, Curtea a considerat utilă prezentarea elementelor sale componente în funcție de ipoteza sa de aplicare, pe de o parte, și de dispoziția normativă propriu-zisă a acestuia, pe de altă parte. Astfel, în ceea ce privește sfera sa de aplicare, art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 vizează o categorie determinată de subiecți de drept, respectiv polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea unui număr determinat de acțiuni, misiuni, operațiuni etc., după cum urmează: (i) misiuni operative de protecție a demnitarilor; (ii) acțiuni de gardare, protecție și control antiterorist; (iii) acțiuni de supraveghere operative; (iv) proceduri speciale; (v) activități de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România; (vi) culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor și (vii) investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit. Polițiștii care realizează una dintre aceste 7 activități beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază, denumit în continuare sporul. 67.Cu referire la natura juridică a acestui spor, Curtea Constituțională a amintit că s-a pronunțat prin Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006. În cauza soluționată prin această decizie, s-a criticat art. I pct. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 8/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 ianuarie 2004, care prevedea ca în anul 2004 sumele necesare acordării coeficienților de ierarhizare a funcțiilor să se asigure prin diminuarea cu 10% a sporului acordat conform art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Cu referire la această critică, instanța constituțională a reamintit că sporurile, adaosurile și alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea și/sau diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, precum și a altor condiții și criterii de acordare țin de competența și de opțiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiție de ordin constituțional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică.68.Art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 a fost abrogat prin Legea-cadru nr. 330/2009. Cu toate acestea, sporul s-a menținut și în noua reglementare [potrivitart. 16 alin. (1) din anexa nr. IV „Reglementări specifice personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 330/2009, „Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigații, acțiuni și intervenție beneficiază de un spor de până la 30% calculat la solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv la salariul de bază.“]. În același timp, se observă și o modificare a sferei de aplicare a normei de acordare a sporului, în sensul extinderii categoriei de beneficiari ai acestuia. Evident, acest lucru se datorează faptului că prin Legea-cadru nr. 330/2009 statul român a instituit o reglementare salarială unitară a personalului bugetar din România. Astfel, așa cum rezultă din titlul anexei nr. IV la această lege, salarizarea personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională s-a realizat în mod unitar începând cu această lege. 69.La rândul ei, Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată de Legea-cadru nr. 284/2010, dar, din nou, sporul s-a menținut [potrivit art. 14 alin. (1) din cuprinsul anexei nr. VII – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Apărare, ordine publică și siguranță național㻓 la Legea-cadru nr. 284/2010, „Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.“]. Curtea a reținut că denumirea sporului a fost înlocuită cu noțiunea compensație de risc/pericol deosebit, denumită în continuare compensația, fără a fi însă afectată natura acestui drept salarial sau fără a fi afectat, în mod esențial, conținutul reglementării. 70.În sfârșit, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată, începând cu 30 iunie 2017, prin Legea-cadru nr. 153/2017. Dar, o dată în plus, sporul/compensația a fost păstrat/păstrată în această lege, în vigoare și în prezent, art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, criticat și acesta în prezenta cauză, păstrând, în esență, conținutul reglementării din art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. 71.Curtea a reținut deci că prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care, începând cu 1 ianuarie 2004 și până în prezent, s-a acordat unor categorii de beneficiari un drept de natură salarială, denumit spor sau, după caz, compensație, prevăzându-se condițiile de acordare. 72.Complementar acestor norme substanțiale, legiuitorul a adoptat și o serie de norme de implementare, în sensul că acestea servesc la punerea efectivă în aplicare a normelor constitutive de drepturi salariale. Astfel, fiecare dintre cele 4 norme juridice de instituire a sporului/compensației a fost însoțită de câte o normă de implementare care, în esență, a avut același conținut, după cum urmează: (i) art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 – „Unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.“; (ii) art. 16 alin. (4) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 – „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și procentul de acordare a sporului se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.“; (iii) art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 – „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.“; și (iv) art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 – „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.“.73.În prezenta cauză, desigur, având în vedere că dintre normele care instituie sporul/compensația sunt criticate exclusiv prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, sunt criticate exclusiv normele de implementare a acestor două articole, respectiv art. 21alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.74.Cu referire, mai întâi, la excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, Curtea apreciază că instanțele judecătorești au sesizat-o în mod greșit cu aceasta. Sesizarea este eronată deoarece s-a făcut cu încălcarea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. 75.Astfel, toate acțiunile judecătorești formulate de autorii prezentelor excepții de neconstituționalitate vizează, într-adevăr, acordarea sporului prevăzut de succesiunea de acte normative anterior indicată, deci inclusiv prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Cu toate acestea, în obiectul acestor acțiuni autorii prezentelor excepții au solicitat acordarea sporului începând cu momente ulterioare intervalului în care prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 erau aplicabile. Ca atare, așa cum a statuat deja Curtea prin Decizia nr. 429 din 29 septembrie 2022, paragraful 52, aspectul că unele soluții legislative au fost preluate succesiv în legislația ulterioară nu determină aplicarea actului normativ primar și nici calificarea acestuia ca fiind în vigoare, fapt relevat prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale. În fapt, este vorba despre o serie de acte normative succesive prin care legiuitorul și-a manifestat voința față de o anumită soluție legislativă. Însă numai actul normativ aplicabil litigiului și care continuă să își producă efecte juridice în cauză poate fi supus controlului de constituționalitate.76.În aceste condiții, în mod similar cu soluția Curții Constituționale din deciziile nr. 294 din 17 mai 2022 și nr. 429 din 29 septembrie 2022, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 este inadmisibilă, întrucât acestea nu au legătură cu cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești în care aceasta a fost ridicată. 77.În continuare, cu referire la excepția de neconstituționalitate a art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, că, în realitate, autorii excepției erau nemulțumiți de omisiunea legiuitorului de a-i include în enumerare și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Dar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. Prin urmare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, soluție care se impune și în prezenta cauză.78.Cu referire la criticile aduse art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin aceeași decizie (Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată), Curtea a observat, pe de o parte, că aceste dispoziții legale sunt clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. 79.Mai departe, tot prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reiterat jurisprudența sa potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, constituie obiectul de reglementare al legii organice. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este neîntemeiată, Curtea respingând prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.80.Cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, de asemenea prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 iulie 2019, a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care, în esență, aveau același conținut cu dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.81.Curtea a conchis că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019).82.Curtea a reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum de altfel statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii“. Pentru intervalul 1 ianuarie 2011-30 iunie 2017, Curtea a constatat neconstituționalitatea normei de implementare a normei de instituire a compensației. De asemenea, a reținut că normele de implementare a normelor de instituire a compensației pentru intervalul 1 iulie 2017 – prezent au, în esență, un conținut identic cu cel al normelor constatate ca fiind contrare Constituției. Ca atare, prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost declarate neconstituționale.83.În plus, prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.“, nu au permis Curții Constituționale să ofere o soluție diferită în acea cauză, având în vedere că art. 14 alin. (4) din Legea-cadru nr. 284/2010 și art. 14 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 au un conținut identic, singura diferență vizând intervalul de aplicare a aceleiași soluții normative. Astfel, dacă nu ar fi fost constatată neconstituționalitatea și a normelor de implementare a soluțiilor legislative de acordare a sporului/compensației pentru intervalul 1 iulie 2017-prezent, beneficiarii îndreptățiți la primirea compensației pentru activitățile desfășurate în acest interval ar fi fost în mod evident discriminați față de beneficiarii care și-au desfășurat activitatea în intervalul 1 ianuarie 2011-30 iunie 2017.84.În concluzie, în prezenta cauză, față de datele la care au fost ridicate prezentele excepții de neconstituționalitate, care sunt anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 294 din 17 mai 2022, și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.85.Sub acest aspect, Curtea observă că, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. Calea de atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere pronunțate de Curtea Constituțională, dar prin mijlocirea deciziei al cărei dispozitiv cuprinde soluția de respingere ca devenită inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În această situație, în considerarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care instituie regula potrivit căreia deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor, revizuirea întemeiată pe acest motiv va putea fi introdusă în termenul de 3 luni prevăzut de art. 511 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care se calculează de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care Curtea Constituțională a respins ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată anterior constatării neconstituționalității textului de lege incident în cauza soluționată printr-o hotărâre definitivă a cărei revizuire poate fi cerută în aceste condiții.86.În ceea ce privește prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, Curtea s-a pronunțat asupra prevederilor art. 1 din această lege prin Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, paragrafele 28-31. 87.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului.88.Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și că aceste norme juridice clarifică pentru perioade precis determinate situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc sub aspectul destinatarilor și al efectelor juridice pe care le produc. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea constată că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar.89.Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate. Așadar, modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care au fost supuse controlului dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că „prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză.90.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Florentina Săcui, în Dosarul nr. 749/88/2020 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Bogdan Ionuț Stoica și Alina Marinela Tofan, în Dosarul nr. 1.049/3/2020 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat George Valentin Iacob și Costin Florin Oglavie, în Dosarul nr. 15.635/3/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Dumitru Drăghici și Ștefan Manea, în Dosarul nr. 5.587/118/2019* al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Gheorghe Birta și alții, în Dosarul nr. 409/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Dragoș Ovedenie, în Dosarul nr. 16.206/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Alina-Florina Coman în Dosarul nr. 4.406/30/2020 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Ionuț-Gheorghe Popa și Doina-Alina Durgheu, în Dosarul nr. 1.056/3/2020 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Iulian Tudoran și alții, în Dosarul nr. 3.185/118/2020* al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ionuț Purcărea, în Dosarul nr. 953/63/2020 al Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Valentina-Mirela Radu în Dosarul nr. 5.884/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Constantin-Cătălin Săndulescu și alții, în Dosarul nr. 36.846/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Viorel-Cătălin Cazacu și alții, în Dosarul nr. 5.588/118/2019 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Bogdan-Laurențiu Manolache, în Dosarul nr. 29.372/3/2020 al Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Aurelian Gîta, în Dosarul nr. 10.518/3/2019 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Vasile-Eugen Lazăr în Dosarul nr. 4.201/97/2020* al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Cristina Caramaliu, în Dosarul nr. 2.151/63/2020* al Curții de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Radu-Marian Lupulescu, în Dosarul nr. 2.919/97/2020* al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Sandu Teudor, în Dosarul nr. 11.736/3/2020* al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Cristian Zaharia, în Dosarul nr. 14.677/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Mihai-Aurelian Besu, în Dosarul nr. 16.376/3/2020 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Ali Sever și alții, în Dosarul nr. 1.506/90/2019* al Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ionuț Soare, în Dosarul nr. 24.756/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, precum și de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Ion Coman, în Dosarul nr. 27.973/3/2020 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe.3.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Sălaj – Secția civilă, Tribunalului Bihor – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x