DECIZIA nr. 481 din 17 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 243 alin. (1) și (3) din Legea societăților nr. 31/1990, excepție ridicată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. din București în Dosarul nr. 4.152/97/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.222D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. din București, doamna consilier juridic Ana Khalvati, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că statul, prin companiile sale, are dreptul la o protecție adecvată a intereselor sale. Prin instituirea unui tratament juridic diferit între creditori se produce o discriminare nejustificată. Această soluție legislativă, spre deosebire de cea anterioară, nu ține cont de mai multe aspecte de ordin practic, cum ar fi cazul divizării parțiale. Astfel, se arată că proiectul de divizare poate fi făcut în frauda creditorilor. … 5.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat în privința prevederilor legale criticate prin deciziile nr. 196 din 6 martie 2012 și nr. 402 din 3 mai 2012. … 6.Având cuvântul în replică, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate arată că este adevărat că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, dar nu în forma criticată în dosarul de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 21 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.152/97/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 243 alin. (1) și (3) din Legea societăților nr. 31/1990, excepție ridicată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. din București într-un dosar având ca obiect soluționarea unei opoziții la divizare. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât instituie tratamente diferite fundamentate pe criteriul exigibilității creanței, în sensul că pot face opoziție și pot obține garanții adecvate numai creditorii care dețin o creanță certă, lichidă, nescadentă și anterioară datei publicării proiectului de divizare/fuziune. În acest sens, este îngrădit accesul liber la justiție al celorlalți creditori, care dețin creanțe certe, lichide și exigibile de a obține o garanție adecvată în vederea protejării creanței, prin efectul opoziției. … 9.Astfel, potrivit art. 243 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, forma în vigoare în anul 2009, în cazul divizării, toate societățile beneficiare erau răspunzătoare pentru o obligație transferată în conformitate cu proiectul de divizare și nerealizată, în limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu excepția societății căreia i-a fost transferată obligația respectivă, care răspunde nelimitat. … 10.Or, prin forma actuală a Legii nr. 31/1990, legiuitorul nu a mai conferit acest mijloc procedural de valorificare a creanțelor, menținând, totodată, și interdicția recurgerii la opoziție. Prin urmare, în lipsa unei trageri la răspundere a societăților care participă la divizare, coroborată cu interdicția recurgerii la opoziție, se îngrădește dreptul creditorilor care dețin creanțe certe, lichide și exigibile de a beneficia de garanții adecvate. … 11.Mai mult decât atât, opoziția la divizare, așa cum este reglementată de dispozițiile Legii nr. 31/1990, are natura juridică a unui mijloc de garantare a creanței creditorului care se află într-un pericol iminent ca urmare a acțiunii de divizare. … 12.Este adevărat faptul că respectivii creditori care dețin creanțe certe, lichide și exigibile au posibilitatea de a recurge la recuperarea acestora pe calea dreptului comun, respectiv a executării silite, însă legiuitorul nu a luat în considerație anumite aspecte, cum ar fi: creditorul deține un titlu executoriu pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă a cărei valoare poate depăși restul de activ net rămas ca urmare a divizării. În această situație, există riscul ca acel creditor să nu-și poată valorifica întreaga creanță; creditorul nu deține, încă, un titlu executoriu și până la obținerea acestuia are posibilitatea efectuării măsurilor de protecție conferite de lege, respectiv sechestru asigurător și poprire asigurătorie. Însă, există același risc ca și în cazul în care deține un titlu executoriu, restul de activ net rămas în urma divizării să nu acopere creanța și creditorul să nu-și poată valorifica întreaga creanță; prin proiectul de divizare să se încerce fraudarea creditorilor. … 13.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, se arată că acei creditori ale căror creanțe sunt scadente la data publicării proiectului de divizare pot recurge la alte mijloace procedurale pentru a-și valorifica sau realiza creanțele, putând solicita inclusiv executarea silită, pe când creditorii cu creanțe nescadente nu au această posibilitate, caz în care legiuitorul a optat să le confere acestora din urmă posibilitatea de a contesta divizarea prin exercitarea opoziției.  … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că exceptarea creditorilor cu creanțe scadente la data publicării proiectului de divizare de la posibilitatea de a contesta divizarea în condițiile art. 243 din Legea nr. 31/1990 se întemeiază pe posibilitatea acestor creditori de a solicita executarea silită, prerogativă ce nu se regăsește în cazul creditorilor cu creanțe nescadente. Ar fi lipsită de interes exercitarea opoziției de către creditorii titulari ai creanței scadente, cât timp admiterea opoziției determină chiar exigibilitatea creanței – exigibilitate ce există în cazul creanței scadente la data publicării proiectului de divizare, prin ipoteză, chiar la momentul sesizării instanței. Or, în aceste condiții, se consideră că nu se aduce atingere accesului liber la justiție, posibilitatea de a cere executarea silită fiind, dimpotrivă, o garanție a respectării acestui drept. Se mai menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 196 din 6 martie 2012. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 243 alin. (1) și (3) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: (1)Creditorii societăților care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecție adecvată a intereselor lor. În vederea obținerii de garanții adecvate, orice creditor care deține o creanță certă, lichidă și anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, în una dintre modalitățile prevăzute la art. 242, nescadentă la data publicării, a cărei satisfacere este pusă în pericol prin realizarea fuziunii/divizării, poate face opoziție, în condițiile prezentului articol. […](3)Formularea unei opoziții în temeiul alin. (1) nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării și nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării. … 19.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Se mai invocă prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale invocate, prin raportare la critici similare, constatând că acestea sunt constituționale. … 21.Astfel, în ceea ce privește prevederile art. 243 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990, prin Decizia nr. 196 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2012, Curtea a reținut că prevederile art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 se referă la posibilitatea creditorilor unei societăți comerciale care își încetează existența, prin fuziune sau divizare, de a face opoziție, în scopul protejării intereselor lor. Dreptul la opoziție aparține numai creditorilor ale căror creanțe sunt anterioare și nescadente la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare în Monitorul Oficial al României. … 22.În ceea ce privește susținerea existenței unei inegalități de tratament juridic între creditorii unei societăți comerciale supuse fuziunii sau divizării, în sensul că aceștia pot face sau nu opoziție în funcție de data scadenței creanței, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate sunt în deplin acord cu principiul constituțional al egalității în fața legii, în măsura în care acesta nu presupune decât instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. … 23.În continuarea celor arătate mai sus, Curtea a reținut că, atâta timp cât legea instituie principiul răspunderii solidare a societăților rezultate în urma divizării, elementul de nelegalitate al proiectului de divizare trebuie să poată fi invocat de creditorii titulari de creanțe scadente, nu doar de creditorii unor creanțe nescadente. Legea nu prevede de plano caracterul nelegal al proiectului de divizare, ci, dimpotrivă, caracterul legal al acestuia se prezumă. Dacă s-ar accepta această concluzie, s-ar admite, implicit, că legiuitorul permite inițierea de proiecte de divizare nelegale, ceea ce ar fi inadmisibil. Răspunderea solidară este instituită tocmai în considerarea faptului că, în mod excepțional, ar putea exista și proiecte de divizare nelegale, însă, în atare situație, caracterul nelegal al acestora trebuie dovedit, nicidecum prezumat. … 24.Însă această ipoteză nu înlătură și nu anulează caracterul constituțional al reglementării și nu susține inegalitatea de tratament juridic între cele două categorii de creditori, dintre care prima, creditorii cu creanțe scadente, se bucură de alt tip de protecție, putând să își pună în executare creanțele, în timp ce cea de-a doua categorie nu se bucură de această protecție. … 25.Curtea a reținut că modificările succesive aduse Legii nr. 31/1990 au fost făcute ca urmare a necesității alinierii legislației românești la standardele impuse de acquis-ul comunitar, ținând seama de directivele Parlamentului European și ale Consiliului, printre care și a șasea Directivă a Consiliului 82/891/CEE din 17 decembrie 1982, în temeiul art. 54 alin. (3) lit. (g) din tratat, privind divizarea societăților comerciale pe acțiuni, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 378 din 31 decembrie 1982, care dispune că legislațiile statelor membre trebuie să prevadă un sistem adecvat de protecție a intereselor creditorilor societăților implicate în divizare ale căror creanțe sunt anterioare datei publicării proiectului de divizare și nu sunt scadente la data publicării. … 26.Referitor la prevederile art. 243 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a societăților, având în vedere că autoarea excepției de neconstituționalitate nu se află în ipoteza unei societăți care să aibă o creanță certă, lichidă și nescadentă anterior datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 243 alin. (3) este inadmisibilă, textul neavând legătură cu soluționarea cauzei. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. din București în Dosarul nr. 4.152/97/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 a societăților sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 243 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a societăților, excepție ridicată de aceeași parte în dosarul aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește