DECIZIA nr. 48 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Administrației Publice „Forța Legii“, pentru membrii de sindicat Eugenia-Lenuța Ardelean, Iuliana Avram, Mihaela-Liliana Boc, Rita Bondari și Diana-Camelia Buciuman, în Dosarul nr. 5.784/63/2018* al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.047D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 29 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.784/63/2018*, Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost invocată de Sindicatul Administrației Publice „Forța Legii“, pentru membrii de sindicat Eugenia-Lenuța Ardelean, Iuliana Avram, Mihaela-Liliana Boc, Rita Bondari și Diana-Camelia Buciuman, într-o cauză având ca obiect un litigiu cu funcționarii publici – Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici -, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș să stabilească și să acorde membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2011, până la data executării sentinței, actualizat, plus dobânda legală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Legea-cadru nr. 284/2010 a prevăzut la art. 21 ca locurile de muncă și categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele legii, precum și condițiile de acordare a acestuia să se stabilească prin regulament elaborat de ministerul coordonator al domeniului de activitate bugetară Administrație, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului coordonator, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate. Doar în baza unui astfel de regulament, care ar fi fost emis în condiții de legalitate și de constituționalitate, s-ar fi putut stabili un cuantum unic sau cuantumuri diferențiate ale acestui spor, inferioare valorii procentuale de 15%. Însă un astfel de regulament nu a fost elaborat nici la data de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a legii, și nici ulterior, fiind prorogat în mod repetat până la data de 1 ianuarie 2018, dată la care legea respectivă nici nu mai era în vigoare. În acest context apreciază că dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât o atribuție aparținând exclusiv Parlamentului urma să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului, iar astfel se transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic către puterea executivă. … 6.Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 sunt constituționale. Instanța învederează că argumentele care stau la baza acestei concluzii derivă din faptul că sporurile, premiile și alte stimulente nu reprezintă drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, ci constituie drepturi salariale suplimentare, în privința cărora legiuitorul este în drept să le instituie, având opțiunea de a le diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În ceea ce privește posibilitatea Guvernului de a suspenda ori de a lipsi de efecte dispozițiile unei legi, instanța arată că nu se identifică o interdicție în sfera puterii executive de a reglementa cu privire la drepturi care nu au o consacrare constituțională. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, potrivit cărora: „Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară – administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.“ … 11.Curtea reține că dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate în speță își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul cauzei de contencios administrativ în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș la acordarea sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase începând cu data de 1 ianuarie 2011. … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și la principiul securității juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 541 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 23 noiembrie 2017, paragraful 16, referitor la dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, a reținut că acestea prevăd că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament. Însă un astfel de regulament nu a fost adoptat, iar aplicarea dispozițiilor art. 21 a fost amânată succesiv, prin legile anuale de salarizare, până în ianuarie 2018, prin art. II pct. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, prin art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, prin art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, prin art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și prin art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea, prin art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 3 aprilie 2017, s-a stabilit că prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018. Totodată, potrivit art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, „Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate“.  … 14.Din perspectiva criticilor formulate, Curtea învederează că în jurisprudența sa a statuat, în mod constant, că statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 428 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1142 din 18 decembrie 2023, paragraful 22, sau Decizia nr. 161 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 21 mai 2015, paragraful 31). … 15.De asemenea, prin Decizia nr. 291 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 27 iunie 2013, Curtea a reținut că legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care le va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească limitele și condițiile acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi. Totodată, Curtea a precizat că nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea anumitor drepturi de sorginte legală, cum sunt, spre exemplu, sporurile. … 16.Totodată, prin Decizia nr. 578 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 27 ianuarie 2021, paragraful 48, Curtea a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Legea fundamentală prevede la art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile, primele, stimulentele și altele (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). … 17.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează să fie plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. … 18.În fine, prin Decizia nr. 666 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 februarie 2021, paragraful 28, referitor la o critică de neconstituționalitate similară celei din prezenta cauză, formulată din perspectiva faptului că legiuitorul deleagă stabilirea mărimii sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia prin acte de reglementare secundară (regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), Curtea a reținut că, departe de a constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Așa fiind, prin prisma celor menționate, Curtea apreciază că dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 nu contravin nici principiului separației și echilibrului puterilor în stat. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Administrației Publice „Forța Legii“, pentru membrii de sindicat Eugenia-Lenuța Ardelean, Iuliana Avram, Mihaela-Liliana Boc, Rita Bondari și Diana-Camelia Buciuman, în Dosarul nr. 5.784/63/2018* al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește