DECIZIA nr. 48 din 26 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația de pensionari „Siderurgistul 2006 Galați“ din Galați în Dosarul nr. 5.498/2/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 226D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că procedura regularizării cererii de chemare în judecată nu vizează o soluționare pe fond a acesteia, ci reprezintă doar o verificare cu privire la aspecte de legalitate, a căror examinare nu necesită punerea în dezbaterea părților. Invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.498/2/2017/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația de pensionari „Siderurgistul 2006 Galați“ din Galați într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a încheierii de ședință prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de autoarea excepției în vederea suspendării executării unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă care impun existența unei congruențe/ concordanțe între motivele și/sau scopul unui act normativ, pe de o parte, și efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte. Totodată, se susține că într-o lege nu pot fi folosiți termeni generici, fără o definire clară și o reglementare expresă și fără echivoc sau abordări diferite cu privire la fundamentele procesului civil. Prevederile de lege criticate contravin și dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Constituție, raportat la situația de fapt, coroborat și cu încălcarea principiului contradictorialității procesului civil, prevăzut de art. 14 din Codul de procedură civilă, și a obligației instanței de a pune în discuția părților toate cererile, în lumina art. 224 din Codul de procedură civilă. De asemenea, se încalcă art. 21 și art. 24 din Constituție, întrucât persoanele nedreptățite de emiterea unui act administrativ nelegal sunt în imposibilitate de a fi protejate de lege și Constituție și de a avea acces liber la actul de justiție și la exercițiul dreptului la apărare. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, nefiind încălcate dispozițiile din Legea fundamentală indicate de autoarea excepției. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că își menține punctul de vedere exprimat anterior și reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 31 din 21 ianuarie 2014, nr. 510 din 7 octombrie 2014 și nr. 708 din 27 noiembrie 2014. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, care la data ridicării excepției aveau următorul cuprins: (3)Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).(4)Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 privind tratatele internaționale, art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 20 privind raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că etapa verificării și regularizării cererii de chemare în judecată urmărește asigurarea conformității acesteia cu cerințele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă privind cuprinsul cererii de chemare în judecată, în scopul sesizării corecte a instanței de judecată (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 865 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 28 martie 2019, paragrafele 18 și 19). … 14.Curtea a mai constatat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a reținut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale (Decizia nr. 580 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15). … 15.Instituirea în sarcina reclamantului a obligației de a sesiza instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată conformă cerințelor legale nu poate fi apreciată ca reprezentând o încălcare a accesului liber la justiție. Dimpotrivă, aceasta dă expresie preocupării legiuitorului de a asigura soluționarea cauzelor în termen optim și previzibil, reglementarea fiind în acord cu art. 21 și 24 din Constituție, existând suficiente garanții procedurale pentru asigurarea accesului liber la justiție și a dreptului la apărare. De altfel, exercitarea acestui drept presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014). De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului. … 16.În privința criticii de neconstituționalitate formulate prin raportare la principiul egalității în fața legii, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și că principiul amintit nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, în cauză, reglementarea procedurii prevăzute de art. 200 din Codul de procedură civilă nu instituie un tratament discriminatoriu, fiind aplicată tuturor acelora care se află în ipoteza normei, respectiv subiectelor de drept care se adresează instanțelor de judecată. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația de pensionari „Siderurgistul 2006 Galați“ din Galați în Dosarul nr. 5.498/2/2017/a1 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește