DECIZIA nr. 48 din 1 februarie 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „art. 5 alin. (2) și art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru“, excepție ridicată de Petria Eugeniu Dragoș în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.847D/2016.  … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 decembrie 2017, în prezența autorului excepției de neconstituționalitate, Petria Eugeniu Dragoș, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea a fixat un nou termen de judecată, pentru data de 18 ianuarie 2018. La aceea dată, la solicitarea autorului excepției, formulată în ședință publică, de amânare a pronunțării pentru a depune concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru 31 ianuarie 2018, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 1 februarie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 14 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.381/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) și art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Petria Eugeniu Dragoș cu ocazia soluționării unei cereri de ajutor public judiciar. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că taxa judiciară de timbru stabilită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se constituie într-o barieră financiară de netrecut, generând o îngrădire a accesului la justiție prin excluderea celor lipsiți de posibilități financiare de a apela la justiție. Apreciază, astfel, că se aduce atingere dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, întrucât se instituie o discriminare pe criterii de avere, între bogați și săraci, arătând că un justițiabil aflat în imposibilitatea de a achita taxa judiciară de timbru nu poate susține, integral, un proces, și, astfel, se realizează o excludere totală, o discriminare, între justițiabili, pe criterii financiare/economice.  … 5.Referitor la art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, autorul excepției apreciază că acest text de lege este vag și neclar în ceea ce privește sintagma „gospodărește împreună cu solicitantul“, așa încât această reglementare este folosită ca o sancțiune împotriva sa, iar aplicarea acestui text de lege „forțează intenționat includerea celor fără nicio sursă de venit în conceptul generalizant al celor ce gospodăresc împreună“, împrejurare care este de natură să influențeze acordarea ajutorului public judiciar. … 6.De asemenea, cu privire la art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, autorul excepției susține că prin această reglementare se constituie un fond special pentru ajutorul public judiciar, care să susțină fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar din bugetul Ministerului Justiției. În opinia autorului excepției, conceptul unui fond de finanțare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru este neconstituțional, deoarece acest fond este limitat, ceea ce reprezintă o îngrădire a accesului la justiție și a egalității în drepturi a justițiabililor. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, Decizia nr. 1.058 din 14 iulie 2011, Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010 sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, prin care s-a statuat că prevederile criticate sunt constituționale. … 10.Avocatul Poporului menționează că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exemplu fiind deciziile nr. 680 din 13 noiembrie 2014, nr. 41 din 3 februarie 2015, nr. 8 din 15 ianuarie 2015 și nr. 221 din 12 aprilie 2016, context în care învederează faptul că își menține punctul de vedere exprimat cu acele prilejuri, în sensul constituționalității acestora. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.În ceea ce privește obiectul excepției, Curtea constată că, așa cum a fost reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, acesta îl constituie prevederile art. 5 alin. (2) și art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Însă, din examinarea notelor scrise ale autorului excepției, a argumentelor formulate de acesta în susținerea criticilor de neconstituționalitate, precum și a încheierii de sesizare, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum și prevederile art. 5 alin. (2) și art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. … 14.Totodată, Curtea constată că Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a reținut, dintr-o posibilă eroare materială, atât în practicaua, cât și în dispozitivul încheierii de sesizare, că excepția de neconstituționalitate vizează numai prevederile art. 5 alin. (2) și art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, fără a se pronunța, însă, în niciun fel, asupra prevederilor art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, criticate de autorul excepției.  … 15.În acest context, în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, și Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, posibilitatea atacării cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare, a soluției de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. Așa fiind, Curtea reține că prevederile criticate au următorul conținut:– Art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013:Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:a)cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;“; …  … – Art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008: „În sensul prezentei ordonanțe de urgență, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.“; … – Art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008: (1)Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, denumit în continuare fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) și art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.(2)Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției.(3)Sumele reprezentând onorariile avocatului, expertului, traducătorului, interpretului, executorului judecătoresc sau mediatorului se plătesc în cont bancar, prin virament sau în numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor. …  … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, precum și cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză.  … 18.Astfel, în ceea ce privește art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, prin Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, sau Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, Curtea a constatat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 de lei, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. … 19.De asemenea, Curtea a statuat că „accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu.“ Curtea a reținut, de asemenea, că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“ a arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. … 20.Cu privire la prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, prin care a statuat în sensul constituționalității prevederilor criticate, arătând că legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții.  … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Referitor la susținerea autorului excepției potrivit căreia art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este vag și neclar în ceea ce privește sintagma „gospodărește împreună cu solicitantul“, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului circumstanțiază noțiunea de „familie“. Astfel, art. 5 prevede că prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului [alin. (1)]. În sensul ordonanței de urgență se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului [alin. (2)]. Pentru ca instanța sau decanul baroului, în cazul asistenței extrajudiciare, să poată aprecia că solicitantul nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, în actul normativ criticat au fost stabilite criterii obiective. Astfel, potrivit art. 8, beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat [alin. (1)]. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50% [alin. (2)]. Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România [alin. (3)]. Art. 9 prevede că la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere. … 23.În ceea ce privește art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, Curtea reține că acesta stipulează faptul că fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat, denumit fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) și art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare (în prezent abrogată). Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției și se va folosi exclusiv pentru finanțarea instanțelor judecătorești și a sistemului de ajutor public judiciar. Referitor la critica autorului excepției potrivit căreia „conceptul unui fond de finanțare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru este neconstituțională, deoarece acest fond este limitat, ceea ce reprezintă o îngrădire a accesului la justiție și a egalității în drepturi a justițiabililor“, Curtea o apreciază ca fiind nefondată, fiind firesc ca acest fond să dispună de resurse limitate. … 24.Prin urmare, Curtea constată că ajutorul public judiciar are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, astfel încât prin prevederile criticate nu se împiedică accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008.  … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petria Eugeniu Dragoș în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și cele ale art. 5 alin. (2) și art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește