DECIZIA nr. 479 din 21 septembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 2.660/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.569D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 3.009D/2019, nr. 72D/2020, nr. 473D/2020 și nr. 515D/2020, având ca obiect, după caz, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014] și ale art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Clau Janet Restaurant – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 1.767/108/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, precum și de către instanțele de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 1.789/113/2019 și nr. 2.722/113/2019 ale Curții de Apel Galați – Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 5.118/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția a II-a civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.009D/2019, nr. 72D/2020, nr. 473D/2020 și nr. 515D/2020 la Dosarul nr. 2.569D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate s-a dispus suspendarea judecării cererilor formulate până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției, iar, în dinamica legislativă, prevederile criticate au fost abrogate – normele abrogatoare fiind de procedură și de imediată aplicare – și, prin urmare, nu mai au aplicabilitate în cauză și nu mai prezintă relevanță în soluționarea cauzelor. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 28 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.660/121/2019, Tribunalul Galați – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.569D/2019. … 8.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.767/108/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Clau Janet Restaurant – S.R.L. din Arad într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.009D/2019. … 9.Prin Încheierea din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.789/113/2019, Curtea de Apel Galați – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, precum și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 72D/2020. … 10.Prin Încheierea din 19 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.722/113/2019, Curtea de Apel Galați – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, precum și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 473D/2020. … 11.Prin Încheierea din 25 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.118/121/2019, Tribunalul Galați – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 515D/2020. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, sunt neconstituționale deoarece: (i) obstrucționează aplicarea firească a procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență; (ii) conduc la o inegalitate, atât între creditori, cât și între debitori prin prisma naturii și ponderii creanțelor bugetare și în funcție de care se pot adresa instanțelor judecătorești pentru inițierea procedurilor de insolvență, deși aceștia pot avea, per ansamblu, aceeași sumă a obligațiilor acumulate; (iii) intră în contradicție cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență și nu numai, afectând dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) și în art. 21, prin raportare la art. 8 alin. (4) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din perspectiva principiilor securității raporturilor juridice, al încrederii legitime, al legalității prin prisma normelor de calitate a legii – claritate și previzibilitate – și al dreptului la un proces echitabil; (iv) sunt contrare principiului statului de drept și principiului legalității, inclusiv în componentele sale privind calitatea legii, întrucât debitorul, deși se află într-o situație de insolvență pe care este obligat să o declare, nu poate să apeleze la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014 și să beneficieze de drepturile și de facilitățile oferite de lege și de Constituție, inclusiv de libertatea economică și libera inițiativă, care sunt restrânse printr-un act normativ reprezentat de o ordonanță de urgență, or, Constituția nu permite legiferarea pe această cale dacă prin conținutul ordonanțelor de urgență sunt afectate drepturi și libertăți fundamentale; (v) măsura instituită este disproporționată față de scopul procedurilor în discuție, neexistând o justificare obiectivă pentru impunerea unui asemenea prag valoric; (vi) instituirea pragului valoric raportat la creanțele bugetare reprezintă un privilegiu nejustificat și o protecție discriminatorie a creanțelor creditorului bugetar, având în vedere că acesta poate formula și cerere de deschidere a procedurii insolvenței, ceea ce este contrar principiului egalității între creditori, ocrotirii proprietății private în mod egal de lege și dreptului la un proces echitabil; (vii) sunt contrare principiului legalității, în componentele sale privind calitatea legii, întrucât debitorul, deși se află într-o situație de insolvență pe care este obligat să o declare, nu poate să apeleze la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014 și să beneficieze de drepturile și de facilitățile oferite de lege; (viii) nu există o justificare obiectivă cu privire la impunerea unui prag valoric al creanțelor bugetare pentru ca debitorii să poată apela la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia principiilor pretins încălcate de dispozițiile criticate. … 13.Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.009D/2019, opinează că prevederile criticate sunt contrare principiului egalității, prin prisma accesului liber la justiție, întrucât creează discriminare între debitori, unora fiindu-le obstrucționat accesul la procedurile insolvenței în funcție de cuantumul creanțelor bugetare, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, neexistând nicio justificare a unei situații deosebite – sau cel puțin nu reiese din expunerea de motive – care a condus la adoptarea normelor criticate. Totodată, învederează că, drept urmare a caracterului neclar al normei criticate și al destinatarilor acesteia, prin Decizia nr. 49 din 14 octombrie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea și a stabilit că „în interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerința referitoare la cuantumul creanțelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenței formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990“. … 14.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul, în Dosarul nr. 515D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, coroborate cu ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că intenția legiuitorului de a limita utilizarea abuzivă a procedurii de către debitor și de a-l responsabiliza în gestionarea activității sale este una legitimă având în vedere unele dintre efectele deschiderii procedurii insolvenței, cum ar fi suspendarea acțiunilor pentru realizarea creanțelor contra debitorului și curgerea dobânzilor și penalităților sau eșalonările de datorie, ștergerea integrală sau reducerea unor obligații ale debitorului conform planului de reorganizare. Cu toate acestea, împiedicarea insolvenței voluntare a debitorilor care se află în incapacitate de plată, dar care au datorii preponderent bugetare, permite acoperirea pasivului acestora doar prin mecanismele speciale de colectare a creanțelor bugetare prevăzute de Codul de procedură fiscală și/sau prin executări silite individuale, conform Codului de procedură civilă, acțiuni care pot afecta cele mai importante active ale debitorului, de care ar depinde șansa redresării activității sale. Dreptul de reorganizare al debitorului devine, în acest context, condiționat de comportamentul propriilor creditori care pot sau nu să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenței sale. Or, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept procesual sau material, în virtutea prerogativelor sale constituționale, nu ar trebui să îl împiedice pe cel interesat să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime ci să conducă la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură. Or, textul criticat limitează pentru debitori, în mod discriminatoriu, aplicarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență și intră în contradicție cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență, și nu numai, modul impredictibil de raportare la cuantumul creanțelor bugetare conducând la o stare de insolvență nedeclarată continuă a debitoarei, având în vedere că la momentul deschiderii procedurii insolvenței nu se cunoaște, cu precizie, masa pasivă, aceasta conturându-se abia după verificarea creanțelor de către administratorul/lichidatorul judiciar și întocmirea tabelului preliminar de creanțe. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie, după caz, dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, precum și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014]. Curtea reține că, deși sunt menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate prevederi constituționale care vizează atât neconstituționalitatea extrinsecă, cât și intrinsecă a normelor legale, soluția legislativă criticată în mod concret are următorul cuprins: „(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile au următoarele semnificații: (…) 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.“ Prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, au fost instituite măsuri în domeniul insolvenței, fiind suspendată pe durata stării de alertă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, iar prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 iulie 2020, a fost eliminată soluția legislativă criticată. Având în vedere că în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu a fost pronunțată o soluție definitivă de respingere a cererilor privind deschiderea procedurii insolvenței ca urmare a neîndeplinirii cerințelor impuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, Curtea urmează a examina dispozițiile criticate luând în considerare dinamica legislativă în materie. … 19.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității (în componenta privind criteriile de calitate a legii), ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (2) cu privire la garantarea și ocrotirea proprietății private, în mod egal, indiferent de titular, ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, coroborat cu ale art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă și la condițiile în care aceasta poate avea loc, și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) referitor la economie în componenta privind libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 8 alin. (4) și ale art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul preliminar, capitolul II – Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. Definiții, iar noțiunea de valoare-prag este definită drept cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag, în prezent, este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/ salariat. … 21.În ceea ce privește soluția legislativă criticată în cauzele deduse judecății, Curtea reține că art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 a fost modificat, adăugându-i-se o nouă teză prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, care introduce o nouă condiție, respectiv ca, atunci când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. În acest context, Curtea reține că, așa cum s-a arătat și la obiectul excepției de neconstituționalitate, prin Legea nr. 55/2020 au fost instituite măsuri în domeniul insolvenței (capitolul II: Măsuri sectoriale, secțiunea 8: Măsuri în domeniul insolvenței, art. 46 – 52). Astfel, la art. 46 alin. (1) din această lege s-a prevăzut că „Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare (…)“, iar la art. 47 alin. (1) s-a stabilit că „Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 și a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare“. Aceste norme legale sunt de imediată aplicare, astfel cum reiese din textul legii antereferite. … 22.De asemenea, prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 113/2020, fiind eliminată soluția legislativă criticată. Prin urmare, din examinarea evoluției cadrului legislativ în materie și a contextului în care acesta a fost adoptat, precum și a efectelor pe care le-a instituit în dinamica legislativă, Curtea constată că, la data soluționării cauzelor aflate pe rolul instanței de contencios constituțional, dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, nu mai sunt în vigoare și nu mai continuă să producă efecte juridice, întrucât normele legale adoptate ulterior acestora sunt de imediată aplicare, având în vedere caracterul special al acestora, care derogă de la dreptul comun. În acest context, Curtea învederează că în cuprinsul Legii nr. 113/2020 nu se face vreo referire la faptul că spețele începute sub imperiul altei norme continuă să fie soluționate ținând seama de cadrul legislativ existent la acea dată și, prin urmare, prevederile acestei legi produc efecte de la data intrării în vigoare, în virtutea cărora cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești puteau fi repuse pe rol și soluționate. … 23.Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Raportat la aceste norme cuprinse în Legea nr. 47/1992, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere jurisprudența mai sus menționată, cadrul legislativ din care fac parte normele criticate, precum și modificările aduse acestora în dinamica legislativă, Curtea observă că, drept urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 55/2020 și ale Legii nr. 113/2020, soluția legislativă criticată prin care se condiționa introducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență de către debitor de cuantumul creanțelor bugetare, care trebuia să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului, nu mai continuă să producă efecte juridice după suspendarea și ieșirea sa din vigoare, cererea de deschidere a procedurii de insolvență introdusă de debitor putând fi soluționată/depusă oricând în condițiile Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările efectuate prin legile antereferite, nemaifiind condiționată de cuantumul creanțelor bugetare prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018. … 24.Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate pune o problemă de admisibilitate din punctul de vedere al obiectului său și al efectelor pe care le-ar produce asupra litigiului o eventuală decizie de admitere, având în vedere că, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate nu a fost pronunțată o soluție definitivă de respingere a cererilor privind deschiderea procedurii ca urmare a neîndeplinirii cerințelor impuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, ci a fost suspendată soluționarea acestora în căile de atac, ca urmare a sesizării Curții Constituționale. Așadar, nu sunt aplicabile considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, pentru ca instanța de contencios constituțional să poată exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, prin prisma faptului că ar continua să producă efecte juridice în soluționarea cauzei, întrucât soluția legislativă în discuție nu mai este în vigoare și nu continuă să producă efecte juridice, pentru motivele arătate mai sus. Or, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată și trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). … 25.Prin urmare, având în vedere situațiile de fapt și de drept în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, urmate de evenimentele legislative mai sus menționate, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în cauzele în care a fost invocată și nici în ceea ce privește efectivitatea deciziei instanței de contencios constituțional prin prisma prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție. Astfel, aceste dispoziții constituționale statuează că Parlamentul sau Guvernul, după caz, este îndrituit să pună prevederile neconstituționale în acord cu dispozițiile Constituției. Or, legiuitorul, în cadrul procesului legislativ de aprobare a ordonanței de urgență, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, coroborat cu art. 115 alin. (7), potrivit căruia „Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege (…)“, deja a eliminat soluția legislativă criticată, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 26.Raportând considerentele mai sus menționate la cauzele deduse judecății și ținând seama de jurisprudența anterioară în materie, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, în contextul dat, nu mai îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale. În consecință, pentru argumentele mai sus prezentate, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, precum și ale art. I pct. 1 din aceeași ordonanță de urgență [cu referire la art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 2.660/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția a II-a civilă, de Societatea Clau Janet Restaurant – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 1.767/108/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă și de către instanțele de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 1.789/113/2019 și nr. 2.722/113/2019 ale Curții de Apel Galați – Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 5.118/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția a II-a civilă, Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă și Curții de Apel Galați – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește