DECIZIA nr. 478 din 25 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1215 din 11 decembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ART. 4REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000
ART. 4REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ART. 5REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 21
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 160 28/02/2012
ART. 13REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 436 04/07/2019
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 26 11/01/2007
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 183 08/05/2003
ART. 14REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 15REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 15
ART. 16REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000
ART. 17REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ART. 18REFERIRE LAORD DE URGENTA 57 03/07/2019 ART. 5
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 77
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 120
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 121
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 155 12/07/2010
ART. 22REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ART. 23REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 21
ART. 23REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000 ART. 76
ART. 24REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 24REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 15
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 25REFERIRE LAOG (R) 99 29/08/2000
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, excepție ridicată de Societatea Trambuline – S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 17.602/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.359D/2017.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, context în care arată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate și nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.602/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Trambuline – S.R.L. din Constanța într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții întemeiate pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 99/2000.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile criticate abilitează organele subordonate unui aparat administrativ fără personalitate juridică (primăria) să constate și să sancționeze o contravenție, ceea ce este contrar principiului legalității, precum și prevederilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.6.Judecătoria Constanța – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 76 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, care au următorul cuprins:Contravențiile prevăzute la art. 73 se constată și se sancționează de către:a)organele de control abilitate ale primăriilor, pentru cele prevăzute la pct. 1-4, 6-11, 13 și 20^1-23;12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin jurisprudența sa, a statuat că stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care, cu referire la prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, exprimă preocuparea statului pentru a asigura libertatea comerțului și respectarea principiilor liberei concurențe (Decizia nr. 160 din 28 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2012).14.Procedura de constatare și sancționare a contravențiilor de către agentul constatator reprezintă o etapă administrativă, aceasta fiind urmată de cea jurisdicțională, declanșată prin acțiunea judiciară a contravenientului. În ceea ce privește constituționalitatea unor prevederi cu caracter procedural cuprinse în normele care reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovăției în materia contravențiilor nu are în vedere faza extrajudiciară a sancțiunii administrative în care sunt cuprinse chestiunile legate de faptul că aceste contravenții se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ, persoane care stabilesc și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori și care pot fi persoanele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sau alte persoane prevăzute în legi speciale, cum sunt în cazul de față organele de control abilitate ale primăriilor, ci faza judiciară a acesteia și care presupune respectarea dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 436 din 4 iulie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 10 octombrie 2019, paragraful 26, Decizia nr. 26 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2007, sau Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003.15.Cu privire la constatarea contravenției, potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aceasta se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale. Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice; circulația pe drumurile publice; regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului. 16.Având în vedere obiectul de reglementare al Ordonanței Guvernului nr. 99/2000, Curtea observă că acesta legiferează cu privire la activitățile din sectorul comercial și al serviciilor de piață privind cerințele necesare desfășurării acestor activități, structurile de vânzare, practicile comerciale și regulile generale de comercializare, precum și sancțiunile în caz de nerespectare a prevederilor acesteia. Activitatea comercială, în sensul acestei ordonanțe, se exercită cu referire la produsele alimentare, nealimentare și la serviciile de piață prevăzute în anexa la ordonanță. Totodată, sunt stabilite principiile generale privind desfășurarea activității comerciale, urmărindu-se dezvoltarea rețelei de distribuție a produselor și serviciilor de piață, cu respectarea principiilor liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor, precum și a mediului, legiuitorul stabilind persoanele competente să constate și să sancționeze nerespectarea prevederilor legale, în funcție de categoria contravențiilor prevăzute de acest act normativ.17.În acest context, Curtea reține că prevederile art. 76 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, în integralitate, din care fac parte și normele criticate în prezenta cauză, constituie norme de procedură prin care legiuitorul delegat a reglementat modalitatea de constatare a săvârșirii unei contravenții prevăzute de acest act normativ, în speță fiind vorba de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilesc și sancționează contravenția și care au calitatea de agent constatator. Prin aceste dispoziții legale se atribuie competență organelor de control să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de acest act normativ în funcție de circumscrierea măsurii instituite prin normele criticate, acestea fiind organele de control abilitate ale primăriilor (cu privire la aspecte ce țin de desfășurarea oricărui exercițiu comercial de către comercianți, în baza unei autorizații de funcționare), ale Ministerului finanțelor (cu privire la aspecte referitoare la stocul de produse propus pentru soldare, oferirea spre vânzare a produselor în pierdere în alte cazuri decât cele prevăzute de lege) ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (cu privire la aspecte ce țin de vânzările către consumatori sau refuzul vânzării unor produse etc.) și ale poliției (cu privire la aspecte ce țin de lipsa legitimațiilor pentru vânzători și angajați, refuzul legitimării la solicitarea consumatorilor, efectuarea loteriilor publicitare etc.). Astfel, este dată în competența organelor de control abilitate ale primăriilor să constate și să sancționeze, spre exemplu: desfășurarea oricărui exercițiu comercial de către comercianți ce nu sunt autorizați în condițiile legii; exercitarea unor activități comerciale cu produse din sectorul alimentar și de alimentație publică de către personal necalificat, conform normelor legale în materie; comercializarea de produse și servicii de piață, altele decât cele înscrise în autorizația de funcționare; nerespectarea unor aspecte legate de vânzările de lichidare, notificările necesare, neprezentarea la solicitarea organelor de control abilitate a documentelor legale eferente operațiunii respective; exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași structură de vânzare; desfășurarea oricărui exercițiu comercial în perioada suspendării activității comerciale sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege.18.Cu privire la competența organelor de control abilitate ale primăriilor să constate și să sancționeze contravenția, se constată că normele care reglementează aceste aspecte sunt în strânsă legătură cu cele care privesc activitatea administrației publice locale. Astfel, potrivit art. 77 din Legea administrației publice nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în vigoare la momentul invocării excepției de neconstituționalitate, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. În prezent, potrivit art. 5 lit. hh) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, primăria comunei, a orașului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale este o structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente ale colectivității locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de specialitate al primarului.19.Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție. În acest context, primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii. Astfel, pentru punerea în aplicare a activităților date în competența primarului prin aceste acte normative, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce și care este structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii, conducând și serviciile publice locale. Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual. Astfel, primarul dispune de un aparat de specialitate constituit din angajați – funcționari publici și personal contractual, aspect ce dă expresie principiului descentralizării serviciilor publice, pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, potrivit art. 120 alin. (1) din Constituție, și reprezintă o aplicare a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. 20.În ceea ce privește activitățile comerciale, respectiv constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea normelor legale în materie specifice realizării atribuțiilor stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale, aceste operațiuni sunt date, potrivit Legii poliției locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, în sarcina poliției locale. În virtutea Legii nr. 155/2010, poliția locală se organizează și funcționează, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică. Astfel, în domeniul activității comerciale, poliția locală are mai multe atribuții, printre care: acționează pentru respectarea normelor legale privind desfășurarea comerțului stradal și a activităților comerciale, respectiv a condițiilor și a locurilor stabilite de autoritățile administrației publice locale; verifică legalitatea activităților de comercializare a produselor desfășurate de operatori economici, persoane fizice și juridice autorizate și producători particulari în piețele agroalimentare, târguri și oboare, precum și respectarea prevederilor legale de către administratorii piețelor agroalimentare; verifică existența la locul de desfășurare a activității comerciale a autorizațiilor, a aprobărilor, a documentelor de proveniență a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor și a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale; verifică respectarea regulilor și normelor de comerț și prestări de servicii stabilite prin acte normative în competența autorităților administrației publice locale; constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevăzute de lege, stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale.21.Față de această împrejurare, Curtea observă că aplicarea normelor legale în concret, respectiv constatarea și sancționarea faptelor contravenționale legate de activități comerciale se realizează în contextul dat, prin coroborarea prevederilor legale, de către agenții constatatori ai poliției locale și care se află în sfera serviciilor ce constituie aparatul de specialitate al primarului, ca parte a structurii funcționale denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, și care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. 22.Așadar, prevederile art. 76 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 nu dispun în concret faptul că primăria este cea care constată și sancționează contravențiile prevăzute de acest act normativ, ci prevăd că organele abilitate din cadrul acestei instituții procedează în consecință, în speță fiind vorba de organele de poliție locală.23.În ceea ce privește pretinsa contradicție între prevederile art. 76 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 și cele ale art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aceasta este dedusă din faptul că dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sancționare a contravenției, agentul constatator nu are dreptul să aplice și sancțiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancțiunea, caz în care sancțiunea se aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal. Astfel, în speță se dorește ca procesele-verbale de contravenție să fie contrasemnate de către primar personal. 24.În ceea ce privește principiul legalității, pretins a fi încălcat prin normele criticate, Curtea constată că acestea se circumscriu regimului general al contravențiilor reprezentat de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, fiind în consonanță cu prevederile acesteia, prin care se statuează că pot fi agenți constatatori persoanele prevăzute la art. 15 din acest act normativ, precum și alte persoane prevăzute în legi speciale. Astfel, este dreptul legiuitorului ordinar sau legiuitorului delegat, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) și ale art. 115 din Constituție, să atribuie calitatea de agent constatator prin legi speciale, unor persoane, în funcție de specificul obiectului de reglementare al normelor respective.25.Or, în speță, legea specială este reprezentată de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, prin care se atribuie calitatea de agent constatator organelor de control abilitate ale primăriilor, și care are un sens general, neputându-se prescrie o enumerare exhaustivă a acestor organe, care sunt învestite cu asemenea atribuție prin jocul dinamicii legislative, aspect ce reiese din coroborarea actelor normative ce reglementează administrația publică locală, în contextul dat fiind circumscrise la poliția locală, care este un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului. 26.Prin prisma considerentelor mai sus expuse, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu sunt contrare principiului legalității înscris în Legea fundamentală și, prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Trambuline – S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 17.602/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 76 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x