DECIZIA nr. 478 din 17 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mirel Tudorache și Neluța Tudorache în Dosarul nr. 911/118/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.891D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că legea nu distinge între autoritate de lucru judecat lato sensu și stricto sensu, iar a adăuga la lege este inadmisibil. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 911/118/2016, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mirel Tudorache și Neluța Tudorache într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, în măsura în care autoritatea de lucru judecat este avută în vedere de legiuitor numai stricto sensu – bis de eadem, în sensul că face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauză (exclusivitatea hotărârii), fără să fie avută în vedere și autoritatea de lucru judecat lato sensu (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă, exprimă adevărul și nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (obligativitatea hotărârii), indiferent de Codul de procedură civilă în vigoare la data pronunțării celei de a doua hotărâri. … 6.În aceste condiții, se impune verificarea constituționalității art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă în raport cu scopul urmărit de legiuitor la reglementarea acestui motiv, respectiv înlăturarea greșelilor de judecată săvârșite de instanță, neimputabile părților, căci nu pot fi puse în executare două hotărâri judecătorești contradictorii, prin care au fost interpretate diferit obligațiile contractuale ale părților, mai ales când executarea primei hotărâri judecătorești irevocabile a început în anul 2011 și nu a fost finalizată până la data ridicării excepției de neconstituționalitate, din cauza pronunțării celei de a doua hotărâri definitive potrivnice, la circa patru ani de la începerea executării silite a primei hotărâri. … 7.Prin excluderea de la posibilitatea revizuirii a unei hotărâri definitive, ca urmare a soluționării eronate a unei excepții, care a fost greșit calificată de instanța care a soluționat-o ca fiind excepția autorității de lucru judecat stricto sensu, deși s-a invocat autoritatea de lucru judecat lato sensu, invocând efectul puterii de lucru judecat al hotărârilor irevocabile în cererea de revizuire, consideră că se ajunge la situația în care nu se pune la dispoziția justițiabilului un instrument eficient pentru protejarea drepturilor sale constituționale. … 8.Mai mult decât atât, prevederile legale criticate nu pot fi interpretate independent de dispozițiile art. 430 alin. (2) și ale art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, caz în care se susține că voința legiuitorului a fost aceea de a garanta accesul liber la justiție, respectiv de a asigura exercitarea căii extraordinare de atac pentru motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (l) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în cazul în care prin prima hotărâre definitivă pronunțată se încalcă autoritatea de lucru judecat stricto sensu și lato sensu a unei hotărâri definitive pronunțată anterior. … 9.De altfel, prin art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a urmărit să înlăture inechitățile produse justițiabililor prin vechea reglementare cuprinsă în art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă de la 1865, unde autoritatea de lucru judecat putea fi interpretată doar stricto sensu, deși revizuirea este remediul procedural de înlăturare a greșelilor de judecată pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, neimputabile părților, ci exclusiv judecătorului. În lumina noilor dispoziții ale art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, se apreciază că legiuitorul a avut în vedere, fără deosebire, autoritatea de lucru judecat stricto sensu și lato sensu. … 10.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește identitatea de obiect și cauză între cererea soluționată prin hotărârea supusă revizuirii și cea care a fost soluționată anterior, arată că, în actuala reglementare – dispozițiile art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă – pentru promovarea unei cereri de revizuire a ultimei hotărâri nu se cere a fi îndeplinită și această condiție, autoritatea de lucru judecat privind dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. … 11.Norma invocată vine să tranșeze, în dreptul nostru, o veche dispută doctrinară cu privire la partea din hotărâre care se bucură de autoritatea de lucru judecat: numai dispozitivul hotărârii, pentru motivul că acesta este cel susceptibil de executare, ori, alături de acesta, și considerentele pe care dispozitivul se sprijină și care îl explică – iar în ceea ce privește considerentele – numai cele decisive ori cele decizorii. … 12.Codul de procedură civilă actual a recunoscut în mod explicit autoritatea de lucru judecat, alături de dispozitiv, considerentelor decisive sau necesare – care fac corp comun cu hotărârea și reprezintă sprijinul indispensabil al soluției, întrucât constituie explicația acesteia și participă în egală măsură la autoritatea de lucru judecat a dispozitivului, precum și considerentelor decizorii sau cu valoare decizională – care conțin o soluție adaptată pe calea incidentală, cu privire la un aspect dedus judecății, care a fost supus dezbaterii contradictorii a părților și doar din punct de vedere topografic se regăsesc în considerente, fără a avea un corespondent și într-o soluție din dispozitiv. … 13.Astfel, se arată că motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu se limitează la autoritatea de lucru judecat în sens restrâns, ci vizează existența unor hotărâri judecătorești potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat în sens larg (dispozitiv și/sau considerente decisive și decizorii) a primei hotărâri. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Avocatul Poporului arată că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul prerogativelor acordate acestuia de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție. Aceste dispoziții constituționale conferă legiuitorului competența exclusivă de a stabili procedura de judecată și îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, așa cum este și situația reglementării exprese și limitative a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea, realizată prin dispozițiile art. 453 alin. (3) și alin. (4) din Codul de procedură penală. … 16.Se mai apreciază că nu se aduce astfel atingere accesului liber la justiție, întrucât acesta semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului. Prevederile legale criticate, reglementând o cale de atac extraordinară împotriva hotărârilor judecătorești, nu îngrădesc, ci permit accesul liber la justiție. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, care au următorul conținut:– Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“ …  … 20.În opinia autorilor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici și prevederi constituționale similare, sens în care este Decizia nr. 339 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27 octombrie 2016. … 22.Astfel, Curtea a constatat că autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești reprezintă un element component al principiului securității raporturilor juridice, principiu care derivă, în mod implicit, din dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție în componenta sa referitoare la statul de drept. De aceea, repunerea în discuție a autorității de lucru judecat poate fi realizată doar în anumite condiții, strict și limitativ reglementate prin lege, prin intermediul unor căi de atac care să reflecte caracterul extraordinar al procedurii. În acest caz, legiuitorul a reglementat cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă și a impus condiția implicită de a exista o identitate a părții care promovează calea de atac extraordinară a revizuirii, limitând efectele revizuirii la cazul respectiv (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016). Reglementarea menționată este una rezonabilă, de natură a proteja drepturile și interesele legitime ale persoanelor aflate în diverse raporturi juridice. Aceste prevederi legale se aplică, de altfel, tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. … 23.Autorii excepției de neconstituționalitate introduc în discuție un concept dezbătut intens în doctrină, autoritatea de lucru judecat lato sensu și stricto sensu, afirmând că dispozițiile legale criticate în interpretarea dată de unele instanțe (stricto sensu) le-ar încălca drepturile constituționale, prin impunerea triplei identități: de părți, obiect și cauză. În doctrină, discuția vizează dacă autoritatea de lucru judecat trebuie conferită atât dispozitivului hotărârii, cât și considerentelor acesteia. … 24.Raportat la noțiunea de autoritate de lucru judecat lato sensu și stricto sensu, Curtea constată, însă, că, în jurisprudența sa (a se vedea și Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 23 iunie 2014), a reținut că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. … 25.Așa fiind, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. … 26.Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție este singura competentă să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, sens în care era reglementată, la art. 329 din Codul de procedură civilă din anul 1865, cu modificările și completările ulterioare, în prezent art. 514 din Codul de procedură civilă actual, instituția recursului în interesul legii. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mirel Tudorache și Neluța Tudorache în Dosarul nr. 911/118/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește