DECIZIA nr. 477 din 25 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Katalin Lazar în Dosarul nr. 2.860/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.476D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar note scrise cu privire la excepția de neconstituționalitate, exprimându-și opinia în sensul netemeiniciei acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat este în acord cu prevederile Legii fundamentale invocate în motivarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 15 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.860/117/2015, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Katalin Lazar într-o cauză civilă referitoare la soluționarea unei notificări formulate în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că pentru notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 care au fost soluționate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu a existat nicio plafonare a suprafeței ce putea fi restituită sau a sumei maxime ce putea fi acordată în compensație. De altfel, nici în prezent nu este în vreun fel plafonată suma ce poate fi acordată în compensare pentru imobilele construcții preluate de statul român în perioada 1945-1989. Stabilirea unui astfel de plafon, după 12 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, determină un tratament discriminatoriu aplicat unor persoane aflate în aceeași situație. Cei care au avut șansa să le fie soluționate cererile de restituire înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 sunt plasați pe o poziție net superioară persoanelor ale căror cereri nu au fost soluționate până la această dată, din motive care nu țin de comportamentul solicitanților. Instituirea limitei de 50 ha/proprietar, în condițiile în care dreptul de proprietate al acestuia depășește această limită, echivalează cu o consolidare a preluării abuzive și cu o nouă confiscare abuzivă de către stat. Prin modul de aplicare temporală, textul de lege criticat contravine și dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție privind neretroactivitatea legii civile, întrucât persoanele care au formulat cereri de restituire în temeiul legilor de fond funciar sau în temeiul Legii nr. 10/2001 au dobândit speranța legitimă că vor beneficia de efectele acestor legi, or, plafonul de 50 ha pentru fiecare persoană îndreptățită la restituire/despăgubire, prevăzut de textul de lege criticat, se aplică cererilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, care nu prevedea o asemenea limită. … 7.Tribunalul Cluj – Secția civilă consideră că limitările aduse de legiuitor în materia restituirii proprietăților nu contravin egalității cetățenilor în fața legii și nici neretroactivității legii, raportat la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia aplicării principiului de drept tempus regit actum. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care au fost adoptate. … 10.Avocatul Poporului opinează că textul de lege criticat este constituțional, fiind în concordanță cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate în motivarea criticii. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar“. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) care statuează cu privire la neretroactivitatea legii civile și art. 16 alin. (1) și (2) referitor la principiul egalității. Se mai invocă, prin raportare la art. 20 din Constituție, și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privitoare la interzicerea discriminării și cele ale Protocolului nr. 12 adițional la convenția menționată, referitoare la interzicerea generală a discriminării. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a fost analizat prin Decizia nr. 384 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 30 octombrie 2017, în considerentele căreia Curtea a reținut (paragraful 23) că, prin intermediul legilor reparatorii, și anume prin dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (3) și ale art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, legiuitorul a consacrat posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele fizice în echivalent arabil în limita a 50 ha de proprietar deposedat. Curtea a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate privată se realizează asupra terenurilor cu destinație agricolă, indiferent că acestea sunt situate în intra- sau extravilanul localităților. … 16.Curtea a observat (paragraful 25), totodată, că Legea nr. 10/2001, prin art. 8 alin. (1), clarifică relația dintre măsurile de restituire reglementate de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 10/2001, stabilind că nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării și nici cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin Legea nr. 1/2000. Deși Legea nr. 10/2001 nu reglementează nicio limitare sub aspectul suprafeței în privința restituirii imobilelor care intră sub incidența sa, instituind, așadar, o restitutio in integrum, prin prevederile art. 8 alin. (1), antereferite, exclude din sfera sa de aplicare terenurile care la data preluării erau agricole, plasându-le implicit în domeniul de aplicare al Legii nr. 18/1991, care instituie limitarea expresă la 50 ha. … 17.În acest context legislativ, Curtea a reținut (paragraful 27) că art. 15 din Legea nr. 165/2013 reglementează limita care trebuie respectată pentru soluționarea cererilor de restituire vizând terenuri intravilane agricole rezultată din coroborarea dintre Legea nr. 10/2001,Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000, limită care se subsumează cotei de 50 ha, stabilită de aceste acte normative. Prin urmare, Curtea a subliniat (paragraful 28) că art. 15 din Legea nr. 165/2013 stabilește relația dintre cele două legi de restituire, precizând că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, indiferent că sunt în intra- sau extravilanul localităților, nu trebuie să depășească 50 ha/proprietar deposedat. … 18.Așadar, noua reglementare – conținută în textul de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate -, continuând linia firească trasată de legile reparatorii de restituire, nu permite depășirea cotei maxime stabilite de lege prin alternanța dintre măsurile reparatorii cuprinse în cele două legi. Curtea a apreciat că o viziune contrară ar duce la caracterul iluzoriu al cotei de 50 ha – condiție de ordine publică în domeniul restituirilor – pentru că, în realitate, aceasta ar privi numai terenurile extravilane agricole, iar cele intravilane agricole ar urma să se restituie fără nicio limită. În acest fel, ar fi schimbat criteriul avut în vedere de legiuitor atunci când a adoptat Legea nr. 18/1991, în sensul că acesta s-ar circumscrie caracterului intra-/extravilan în determinarea limitei de 50 ha (a locului unde se află terenul aparținând unei unități administrativ-teritoriale de bază), când, în realitate, legea se referă la criteriul categoriei de folosință a terenurilor. … 19.Curtea a mai observat (paragraful 29 din Decizia nr. 384 din 6 iunie 2017) că sintagma „agricole la data preluării abuzive“ subliniază faptul că, dacă, ulterior preluării, categoria de folosință a acestor terenuri a fost schimbată, nu înseamnă că ele intră sub incidența Legii nr. 10/2001 și că ar putea fi restituite indiferent de suprafață în temeiul acestei legi, ci faptul că legea aplicabilă este Legea nr. 18/1991, cu respectarea cotei de 50 ha. O atare reglementare este firească din moment ce legile reparatorii vizează, de principiu, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, astfel cum aceasta exista la data preluării. … 20.Prin urmare, din această perspectivă, Curtea a constatat (paragraful 30) că art. 15 din Legea nr. 165/2013 are caracter explicativ, fără a aduce vreun element novatoriu în privința substanței măsurilor de restituire sau a procedurii de restituire. … 21.Așadar, nu se poate reține susținerea autoarei prezentei excepții în sensul că art. 15 ar crea o situație discriminatorie, dezavantajoasă celor ale căror notificări sunt soluționate prin luarea în considerare a condiționalității impuse de acesta, de vreme ce și sub imperiul Legii nr. 10/2001 exista o asemenea limitare, dedusă din interpretarea coroborată mai sus prezentată. Din același considerent, al continuității în timp a soluției legislative, nu se poate pune nici problema retroactivității dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 165/2013. … 22.De altfel, în ceea ce privește limitarea suprafeței restituite pe fiecare titular deposedat, la 50 ha pentru terenurile agricole și 10 ha pentru terenurile forestiere, potrivit Legii nr. 18/1991, Curtea a constatat în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 43 din 4 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003, că reprezintă o soluție legislativă care corespunde unei opțiuni politice ce ține de competența legiuitorului, nefiind o problemă de contencios constituțional. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Katalin Lazar în Dosarul nr. 2.860/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește