Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de Societatea Lotus Farm – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 31.364/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 293D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 487D/2019, nr. 509D/2019, nr. 591D/2019, nr. 592D/2019, nr. 673D/2019, nr. 1.668D/2019, nr. 1.709D/2019, nr. 1.761D/2019, nr. 1.796D/2019, nr. 1.803D/2019, nr. 1.826D/2019, nr. 1.917D/2019, nr. 1.949D/2019, nr. 1.964D/2019, nr. 1.983D/2019, nr. 1.984D/2019, nr. 2.041D/2019, nr. 2.164D/2019, nr. 2.168D/2019, nr. 2.222D/2019, nr. 2.781D/2019, nr. 3.082D/2019, nr. 109D/2020, nr. 166D/2020, nr. 198D/2020 și nr. 569D/2020, având ca obiect, după caz, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [în ansamblul său și a dispozițiilor art. I pct. 8, 10 și 14 și ale art. VIII, IX și X], precum și a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată, după caz, de Societatea Prime Time Productions – S.R.L. din București în Dosarul nr. 24.253/300/2018 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești în Dosarul nr. 5.963/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Răzvan Tur Company – S.R.L. din satul Lețcani, comuna Lețcani, județul Iași, în Dosarul nr. 31.365/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Cavior Agro – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 31.576/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 32.079/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești în Dosarul nr. 3.513/281/2019 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea E.V.A. Energy – S.A. din București în Dosarul nr. 4.637/62/2017/a30 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Lotus Farm – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 5.666/245/2019 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Engie România – S.A. din București în Dosarul nr. 4.637/62/2017/a32 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Ozon Cota 1400 – S.R.L. din Sinaia în Dosarul nr. 184/105/2015/a4 al Judecătoriei Sinaia, de Societatea Spet Shipping – S.A. din București în Dosarul nr. 8.386/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă, de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești în Dosarul nr. 1.974/281/2019 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea A G Med Trading – S.R.L. în Dosarul nr. 8.792/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Cramele Pâncota – S.R.L. din Pâncota, județul Arad, în Dosarul nr. 709/246/2019 al Judecătoriei Ineu, de Societatea Tehnologica Radion – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.808/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Imobiliara – S.R.L. din București în Dosarul nr. 8.919/3/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, de Societatea Agromec Cernei – S.A. din Cernei, județul Arad, în Dosarul nr. 3.695/108/2007*/a1 al Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă, de Societatea Agromec Cernei – S.A. din Cernei, județul Arad, în Dosarul nr. 710/246/2019 al Judecătoriei Ineu, de instanța de judecată, din oficiu, și de Societatea Agro Zumer – S.R.L. din Țipari, comuna Sintea Mare, județul Arad, în Dosarul nr. 5.649/108/2017/a10 al Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă, de Nedelcu Vasile în Dosarul nr. 1.423/62/2018/a3 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea A G Med Trading – S.R.L. din București în Dosarul nr. 20.424/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Raiffeisen Bank – S.A., cu sediul în București în Dosarul nr. 2.157/115/2018/a8 al Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, de Societatea Quick Protect – S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 3.665/100/2017/a4 al Curții de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, de Societatea A G Med Trading – S.R.L. în Dosarul nr. 6.393/300/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Pharma Vision – S.R.L. din București în Dosarul nr. 27.618/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și de Societatea Pallet Express – S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 29.816/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, în Dosarul nr. 3.082D/2019, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note de ședință prin care arată că litigiul aflat pe rolul instanțelor judecătorești a fost soluționat. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 487D/2019, nr. 509D/2019, nr. 591D/2019, nr. 592D/2019, nr. 673D/2019, nr. 1.668D/2019, nr. 1.709D/2019, nr. 1.761D/2019, nr. 1.796D/2019, nr. 1.803D/2019, nr. 1.826D/2019, nr. 1.917D/2019, nr. 1.949D/2019, nr. 1.964D/2019, nr. 1.983D/2019, nr. 1.984D/2019, nr. 2.041D/2019, nr. 2.164D/2019, nr. 2.168D/2019, nr. 2.222D/2019, nr. 2.781D/2019, nr. 3.082D/2019, nr. 109D/2020, nr. 166D/2020, nr. 198D/2020 și nr. 569D/2020 la Dosarul nr. 293D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate asupra art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), conținutul normelor este clar și previzibil și reglementează situația creanțelor curente în cazul în care nu sunt respectate obligațiile de plată ale acestora, sens în care menționează și jurisprudența Curții Constituționale în materie (Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, paragraful 27 și următoarele). De asemenea, arată că nu sunt afectate principiul egalității în drepturi și dreptul de proprietate privată, deoarece, pe de o parte, situația creanțelor inițiale asumate în planul de reorganizare este diferită de situația creanțelor acumulate după deschiderea procedurii insolvenței și, pe de altă parte, legiuitorul poate stabili cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate. Cu privire la art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, învederează că prin Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative a fost eliminată sintagma pusă în discuție de către autorii excepției de neconstituționalitate și aceasta nu mai produce efecte juridice și, prin urmare, având în vedere data sesizării și modificările legislative ulterioare, excepția de neconstituționalitate ar trebui respinsă ca devenită inadmisibilă. Referitor la art. VIII și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, apreciază că acestea nu au incidență în cauză și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 1 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 31.364/245/2018, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de Societatea Lotus Farm – S.R.L. din Iași și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 293D/2019. … 9.Prin Încheierea din 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 24.253/300/2018, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență], excepție ridicată de Societatea Prime Time Productions – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 487D/2019. … 10.Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.963/105/2017, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) și ale art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 509D/2019. … 11.Prin Încheierea din 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 31.365/245/2018, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Răzvan Tur Company – S.R.L. din satul Lețcani, comuna Lețcani, județul Iași, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 591D/2019. … 12.Prin Încheierea din 20 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 31.576/245/2018, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și a prevederilor art. 143 din Legea nr. 85/2014, excepție ridicată de Societatea Cavior Agro – S.R.L. din Iași și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 592D/2019. … 13.Prin Încheierea din 6 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.079/245/2018, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [în ansamblu, precum și cu referire la art. IX alin. (1) teza finală], excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 673D/2019. … 14.Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.513/281/2019, Judecătoria Ploiești – Secția civilă, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) și ale art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și ale art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, excepție ridicată de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.668D/2019. … 15.Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.637/62/2017/a30, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, excepție ridicată de Societatea E.V.A. Energy – S.A. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.709D/2019. … 16.Prin Încheierea din 29 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.666/245/2019, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și ale art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Lotus Farm – S.R.L. din Iași și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.761D/2019. … 17.Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.637/62/2017/a32, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Engie România – S.A. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.796D/2019. … 18.Prin Încheierea din 12 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 184/105/2015/a4, Judecătoria Sinaia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Ozon Cota 1400 – S.R.L. din Sinaia și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.803D/2019. … 19.Prin Încheierea din 7 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.386/299/2019, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Spet Shipping – S.A. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.826D/2019. … 20.Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.974/281/2019, Judecătoria Ploiești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) și ale art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și ale art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, excepție ridicată de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.917D/2019. … 21.Prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.792/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, precum și ale art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea A G Med Trading – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.949D/2019. … 22.Prin Încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 709/246/2019, Judecătoria Ineu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Cramele Pâncota – S.R.L. din Pâncota, județul Arad, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.964D/2019. … 23.Prin Încheierea din 11 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.808/303/2019, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Tehnologica Radion – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.983D/2019. … 24.Prin Încheierea din 20 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.919/3/2019, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Imobiliara – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.984D/2019. … 25.Prin Încheierea nr. 479 din 6 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.695/108/2007*/a1, Tribunalul Arad – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Agromec Cernei – S.A. din Cernei, județul Arad, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.041D/2019. … 26.Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 710/246/2019, Judecătoria Ineu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Agromec Cernei – S.A. din Cernei, județul Arad, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.164D/2019. … 27.Prin Încheierea din 4 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.649/108/2017/a10, Tribunalul Arad – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8, 10 și 14 și ale art. VIII, IX și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată din oficiu și de Societatea Agro Zumer – S.R.L. din Țipari, comuna Sintea Mare, județul Arad, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.168D/2019. … 28.Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.423/62/2018/a3, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Nedelcu Vasile și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.222D/2019. … 29.Prin Încheierea din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 20.424/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, precum și ale art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea A G Med Trading – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.781D/2019. … 30.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.157/115/2018/a8, Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], excepție ridicată de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. cu sediul în București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.082D/2019. … 31.Prin Încheierea din 25 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.665/100/2017/a4, Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8 și ale art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Quick Protect – S.R.L. din Baia Mare și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 109D/2020. … 32.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.393/300/2019, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, precum și ale art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea A G Med Trading – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 166D/2020. … 33.Prin Încheierea din 8 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 27.618/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și ale art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Pharma Vision – S.R.L. din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 198D/2020. … 34.Prin Încheierea din 20 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 29.816/299/2019, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și ale art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, excepție ridicată de Societatea Pallet Express – S.R.L. din Sibiu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 569D/2020. … 35.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2014, coroborate cu cele ale Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. … 36.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt adoptate cu încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4) și (6), coroborate cu prevederile art. 53, întrucât nu sunt îndeplinite (i) condițiile cerute pentru adoptarea ordonanțelor de urgență (nu reiese care a fost situația extraordinară care a condus la modificarea legislației în materie pe calea delegării legislative și nici care a fost rațiunea instituirii unei proceduri paralele de executare silită a creanțelor curente, indiferent de titular) și (ii) criteriile privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. De asemenea, normele în discuție sunt neconstituționale, deoarece obstrucționează aplicarea firească a procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență și intră în contradicție cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență și nu numai, creând o procedură paralelă, aspect care conduce la afectarea principiilor și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți prevăzute de Constituție, spre exemplu, principiul legalității – în componenta privind calitatea legii (previzibilitate, claritate, securitatea raporturilor juridice), principiul egalității în drepturi – atât în ceea ce privește debitorii, cât și creditorii, mai ales în raport cu creditorul bugetar, accesul liber la justiție, libertatea economică, dreptul de proprietate privată, protecția concurenței loiale, neretroactivitatea legii civile. Ca atare, în măsura în care prevederile criticate se aplică și procedurilor de insolvență începute înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, atât în ceea ce privește termenele procedurale stabilite prin normele criticate, cât și în ceea ce privește conținutul lor, cu precădere dispozițiile art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 și care, de principiu, se regăsesc și sunt aplicabile în procedura reorganizării judiciare, sunt neconstituționale. … 37.În contextul criticilor de neconstituționalitate se face trimitere la: Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin care se prevede că proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă, iar la conținutul și fundamentarea soluțiilor legislative trebuie să se țină seama de ansamblul reglementărilor interne și de armonizarea legislației naționale cu legislația europeană; Recomandarea Comisiei Europene privind restructurarea și a doua șansă, în care statele membre au fost invitate să adopte proceduri eficace de preinsolvență, prin care debitorii viabili să fie ajutați să se restructureze și, astfel, să evite insolvența, precum și dispoziții referitoare la a doua șansă pentru întreprinzători, care să le permită acestora să obțină remiterea de datorie în maximum 3 ani de la insolvență; Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE; art. 1 cu privire la protecția bunurilor și a proprietății cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 1 paragraful 1 cu privire la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la Convenție; Ghidul legislativ UNCITRAL în materia insolvenței, care recunoaște dreptul debitorului de a apela voluntar la procedura insolvenței chiar de la primele dificultăți ale unei societăți. De asemenea, sunt menționate considerente de principiu cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor a căror încălcare se susține prin critica de neconstituționalitate. … 38.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 293D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 15 alin. (2) și art. 115 din Constituție. … 39.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 487D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 40.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 509D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 41.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 591D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu critica de neconstituționalitate formulată. … 42.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 592D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, și neîntemeiată, în raport cu art. 21 și 44 din Legea fundamentală. … 43.Judecătoria Ploiești – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.668D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituție. … 44.Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.709D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (2) și art. 53 din Constituție. … 45.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.761D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 15 alin. (2) și art. 115 din Constituție, și neîntemeiată, în raport cu art. 44 din Legea fundamentală. … 46.Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.796D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (2) și art. 53 din Constituție. … 47.Judecătoria Sinaia, în Dosarul nr. 1.803D/2019, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. … 48.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.826D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu critica de neconstituționalitate formulată și cu dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 49.Judecătoria Ploiești – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.917D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 50.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.949D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție. … 51.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.983D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 52.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.984D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 53.Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.222D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, raportat la litigiul ce formează obiectul cauzei deduse judecății, întrucât aceasta nu pune în discuție o chestiune de constituționalitate a prevederilor art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 prin prisma încălcării principiului neretroactivității legii civile, ci are în vedere o chestiune ce ține de legalitatea hotărârii pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul asociat cauzei și care privește aplicarea în timp a dispozițiilor criticate. … 54.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.781D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție. … 55.Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 3.082D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 56.Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 109D/2020, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 21 din Constituție. … 57.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 166D/2020, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu critica de neconstituționalitate formulată și cu dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție. … 58.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 198D/2020, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 15 alin. (2) din Constituție, și neîntemeiată, în raport cu celelalte prevederi constituționale menționate în susținerea acesteia. … 59.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 569D/2020, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 60.Judecătoria Ineu, în Dosarul nr. 1.964D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu prevederile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 61.Tribunalul Arad – Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.041D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât conduce la îndepărtarea scopului procedurilor de insolvență și intră în conflict cu principii, drepturi și libertăți constituționale cu incidență în materie. … 62.Judecătoria Ineu, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.164D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu prevederile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 63.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 64.Guvernul, în Dosarul nr. 569D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu prevederile constituționale menționate în susținerea acesteia. În esență, arată că, deși nu se neagă faptul că există proceduri de insolvență în care se acumulează creanțe curente și se mărește pasivul debitorului, normele art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, dublează executarea silită colectivă cu o executare silită individuală, care este de natură să dezafecteze active importante ale debitorului și reprezintă: (i) o încălcare flagrantă a consensualismului, ca principiu protector al creditorilor, (ii) o afectare a contului unic de insolvență, (iii) o creare a premiselor ruperii echilibrului între drepturile creditorilor, (iv) o plasare a executării silite individuale în afara cadrului jurisdicțional al judecătorului-sindic – în fața instanței de contencios fiscal și/sau a instanței de drept comun, care nu au la dispoziție informații esențiale referitoare la creditori și la stadiul procedurii insolvenței, ce va pune în pericol atingerea scopului procedurilor de insolvență. În acest context, menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la egalitatea de tratament în ceea ce privește drepturile titularilor de creanțe împotriva debitorilor, drepturi ce sunt tratate concursual și egalitar. … 65.De asemenea, susține că dreptul de a declanșa procedura executării silite individuale reprezintă, prin efectele asupra patrimoniului debitorului și al patrimoniului altor creditori, alții decât cei curenți cu titluri executorii, o măsură legislativă de drept substanțial care, prin urmare, este supusă garanției constituționale a neretroactivității legii civile. Astfel, în măsura în care dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 s-ar interpreta în sensul că nu doar termenele la care se face referire, care sunt norme de procedură, ci și măsura de executare silită individuală ar fi aplicabilă și proceselor declanșate înaintea intrării în vigoare a ordonanței de urgență în discuție, atunci o asemenea interpretare ar fi susceptibilă, prin prisma jurisprudenței instanței de contencios constituțional, de o critică de neconstituționalitate prin raportare la art. 15 alin. (1) din Constituție. Față de această împrejurare, învederează că o parte a argumentelor autorilor excepției de neconstituționalitate vizează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii și, deși există o bogată jurisprudență a instanței de contencios constituțional de respingere, ca inadmisibile, a unor asemenea critici, totuși, aceasta a declarat neconstituționale texte de lege susceptibile de interpretări neconstituționale. … 66.Distinct de acestea, învederează că Directiva (UE) 2019/1.023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1.132 (Directiva privind restructurarea și insolvența) prevede aplicarea suspendării executărilor silite individuale chiar într-o etapă anterioară apariției stării de insolvență, pentru o dublă garanție: atât ca perioadă în care debitorul să își convingă creditorii de șansele sale de redresare, cât și ca element de certitudine pentru toți creditorii că gajul general al creanțelor lor nu se diminuează prin acțiuni individuale de executare. … 67.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 68.În Dosarul nr. 487D/2019 a fost depus un memoriu amicus curiae de către Societatea B.R.D. Société Générale din București cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], prin care se învederează că normele criticate sunt neconstituționale. … CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și notele scrise depuse, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:69.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 70.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie, după caz, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative [în ansamblul său și dispozițiile art. I pct. 8, 10 și 14 și ale art. VIII, IX și X], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, precum și dispozițiile art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018. … 71.Curtea observă că, ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate (datei încheierilor de sesizare), prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, au fost instituite măsuri în domeniul insolvenței [capitolul II: Măsuri sectoriale, secțiunea a 8-a: Măsuri în domeniul insolvenței, art. 46–52]. Astfel, la art. 47 alin. (1) din această lege s-a stabilit că „Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 și a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare“, norme legale ce sunt de imediată aplicare, astfel cum reiese din textul legii antereferite. De asemenea, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 au fost modificate prin Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 iulie 2020, fiind eliminate anumite soluții legislative. … 72.Față de această împrejurare, având în vedere critica de neconstituționalitate, formulată atât din perspectivă extrinsecă, cât și din perspectivă intrinsecă, jurisprudența Curții Constituționale prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate [Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006, Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011], Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. I pct. 8, 10 și pct. 14 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență], ale art. VIII, ale art. IX alin. (1) [cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“] și ale art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, și va analiza constituționalitatea (i) dispozițiilor art. I pct. 10 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014], în forma criticată și care este varianta inițială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, și (ii) a dispozițiilor art. I pct. 8, ale art. VIII, ale art. IX alin. (1) [cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“] și ale art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, în funcție de efectele pe care le-au produs sau continuă să le producă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, precum și celelalte acte normative modificatoare, adoptate în dinamica legislativă ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018. … 73.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) care consacră statul de drept și principiul legalității (în componenta referitoare la calitatea legii), ale art. 4 – Unitatea poporului român și egalitatea între cetățeni, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 alin. (2) cu privire la neretroactivitatea legii civile, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, ale art. 57 – Exercitarea drepturilor și a libertăților, ale art. 115 alin. (4) și (6) referitor la delegarea legislativă și condițiile în care poate avea loc, ale art. 135 – Economia (în componenta privind libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție) și ale art. 148 alin. (2) cu privire la drepturile și obligațiile statelor ce decurg din calitatea de membre ale Uniunii Europene. De asemenea, sunt menționate art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 paragraful 1 privind respectarea bunurilor din Primul Protocol adițional la Convenție. … 74.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. I pct. 14 au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 30 mai 2023, și Decizia nr. 537 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 9 iunie 2023. … 75.Prin deciziile antereferite, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând, în esență, că în contextul dat este avută în vedere situația creanțelor curente care nu sunt achitate în cursul desfășurării procedurii insolvenței și, de principiu, în etapa următoare deschiderii procedurii insolvenței, respectiv în perioada de reorganizare. Cu privire la creanțele curente, respectiv la titularii acestora – creditorii curenți -, Legea nr. 85/2014 reglementează regimul juridic și anumite aspecte referitoare la definirea acestor noțiuni, contextul în care intervin și au incidență în procedura insolvenței, procedura de urmat în ceea ce privește plata creanțelor curente, precum și efectele și consecințele neplății lor. În virtutea art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală, procedură care se aplică în mod corespunzător și pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment. De asemenea, art. 133 alin. (4) lit. e) din aceeași lege dispune cu privire la faptul că atunci când se propune un plan de reorganizare, acesta trebuie să cuprindă modalitatea de achitare a creanțelor curente, în caz contrar planul putând fi respins. Prin urmare, legiuitorul asigură o protecție sporită creditorilor deținători de creanțe curente atât în raport cu debitorul, cât și față de ceilalți creditori, având în vedere că activitățile obișnuite din care provin aceste creanțe curente concură la șansele de redresare a societăților aflate în ipoteza normelor procedurilor de insolvență și, de principiu, sunt diferite de celelalte creanțe (a se vedea Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, precitată, paragrafele 22-24, și Decizia nr. 537 din 10 noiembrie 2022, precitată, paragrafele 30 și 31). … 76.De asemenea, Curtea a reținut că modificarea legislativă operată și criticată vizează procedura de urmat în cazul neplății creanțelor curente cu o vechime mai mare de 60 de zile și care constă în posibilitatea începerii executării silite. Acest aspect, printre altele, a fost legiferat, astfel cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu scopul de a fi luate măsuri urgente care să conducă la (i) redresarea societăților aflate în dificultate și menținerea lor în circuitul economic, inclusiv la protecția salariaților acestora, măsuri care să permită și conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, în anumite condiții, pentru evitarea intrării iminente în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social, (ii) îmbunătățirea recuperării creanțelor statului de la debitorii aflați în insolvență, (iii) evitarea afectării mediului concurențial și a bugetului de stat, prin stoparea recurgerii la procedura insolvenței în mod abuziv și repetat de către persoanele care folosesc procedurile respective cu scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor (Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, precitată, paragraful 25, și Decizia nr. 537 din 10 noiembrie 2022, precitată, paragraful 24). … 77.Având în vedere considerentele de principiu enunțate de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, coroborate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, și aplicându-le la normele deduse controlului de constituționalitate, Curtea, prin Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, precitată, paragrafele 27 și 29, a constatat că textele criticate se circumscriu condițiilor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție și dezvoltate pe cale jurisprudențială, în componentele privind calitatea legii și principiul securității raporturilor juridice, întrucât (i) au un scop bine determinat, astfel cum s-a arătat mai sus; (ii) au un conținut clar și previzibil – reglementează situația creanțelor curente în cazul în care nu sunt respectate obligațiile de plată a acestora, respectiv posibilitățile de recuperare a creanțelor curente pe care le au creditorii curenți în cazul în care debitorul nu se conformează planului de reorganizare sau acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență și, pe lângă solicitarea de intrare în faliment, legiuitorul instituie executarea silită pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile; (iii) sunt aduse la cunoștința subiecților ce cad sub incidența acestora prin publicarea actului normativ în discuție în Monitorul Oficial al României, Partea I; (iv) în discuție sunt creanțele curente care, astfel cum s-a arătat mai sus, în contextul dat, nu se înscriu în tabelul de creanțe, fiind necesară plata acestora în cursul desfășurării procedurii insolvenței. … 78.În ceea ce privește principiul securității raporturilor juridice, acesta nu este afectat prin normele criticate, întrucât modificările și completările operate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, criticate în mod concret în cauza dedusă judecății, sunt efectuate asupra art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, care, de principiu, prin conținutul său, are aplicabilitate în funcție de evoluția situației juridice a societății aflate în procedura insolvenței și de dinamica legislativă în materie, aspecte ce trebuie coroborate cu principiul aplicării legii în timp. O asemenea modalitate de reglementare nu este contrară principiului neretroactivității legii civile, deoarece normele în discuție produc efecte de la data intrării în vigoare pentru viitor, iar nu pentru trecut. Astfel, regula este că dacă debitorul nu se conformează planului ori se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului, cererea judecându-se de urgență și cu precădere (în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei), putând fi respinsă de către judecătorul-sindic doar în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor. La aceste reguli de procedură, în contextul adoptării ordonanței de urgență a Guvernului criticate, printre altele, s-a adăugat una nouă, ce constă în faptul că pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită, pentru recuperarea mai rapidă a creanțelor curente, inclusiv a celor fiscale și bugetare, în discuție fiind creanțele statului, motivat de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate și pentru a îndepărta concurența neloială, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-social general, prin stoparea concurenței neloiale. De altfel, art. 2 din Legea nr. 85/2014 prevede că scopul acestui act normativ este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia. În aceste condiții, configurarea, conținutul procedural, termenele care vizează insolvența se realizează prin lege, sens în care prevederile art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, sunt aplicabile, de principiu, în etapa următoare deschiderii procedurii insolvenței, respectiv în perioada de reorganizare, care are în vedere, pe de o parte, situația creanțelor inițiale asumate în planul de reorganizare pentru redresarea societății și acoperirea unor datorii anterioare și, pe de altă parte, situația creanțelor acumulate după deschiderea procedurii, context în care se poate solicita de către oricare dintre creditori sau de către administratorul judiciar intrarea în faliment ori, după caz, se poate trece la executarea silită a datoriilor acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile. Astfel, criteriul folosit de legiuitor apare ca fiind unul obiectiv și rezonabil, de natură să acorde o șansă suplimentară de redresare a societății, întrucât, până la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, exista numai posibilitatea de intrare în faliment, ceea ce conducea oricum la imposibilitatea recuperării integrale a creanțelor (Decizia nr. 537 din 10 noiembrie 2022, precitată, paragraful 35). … 79.Față de această împrejurare, cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, prin Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, precitată, paragrafele 31, 32 și următoarele, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica, întrucât, pe de o parte, principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite, însă situația creditorilor creanțelor curente și asupra cărora există posibilitatea executării silite este diferită de cea a celorlalți creditori. Pe de altă parte, cu privire la prevederile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea a învederat că acestea garantează dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, iar conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin lege. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecți de drept, instituind astfel anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, Constituția nu garantează satisfacerea efectivă a oricărei creanțe, ci numai a creanțelor asupra statului, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului egalității și a dreptului de proprietate, prevederile criticate fiind în acord și cu scopul insolvenței, respectiv acela de instituire a unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. De asemenea, potrivit art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile menționate nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor. De altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control al folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea și Hotărârea din 17 iulie 2003, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). Ca atare, în virtutea dispozițiilor constituționale și convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor insolvenței, inclusiv pentru stabilirea procedurilor de recuperare a creanțelor fiscale sau bugetare, iar prevederile criticate în prezenta cauză se circumscriu acestei marje de apreciere în ceea ce privește interesul general. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale cu privire la egalitatea în drepturi și la dreptul de proprietate privată și nici a celor convenționale, menționate prin prisma art. 20 din Constituție. … 80.Referitor la menționarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 45 din Legea fundamentală, Curtea reține că exercitarea „în condițiile legii“ a accesului liber al persoanelor la o activitate economică este garantată. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice, statul având obligația să impună reguli de disciplină economică (Decizia nr. 362 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010). În acest context, Curtea are în vedere jurisprudența sa cu privire la aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prin care a reținut că acestea se aplică și persoanelor juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită un drept constituțional, iar exigențele unor drepturi sau libertăți fundamentale, spre exemplu, accesul liber la justiție, libertatea individuală, dreptul de proprietate privată ori libertatea economică, se aplică și în privința persoanelor juridice (Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragrafele 27 și următoarele). … 81.Aplicând considerentele de principiu mai sus enunțate la normele criticate, Curtea observă că, în contextul dat, libertatea economică trebuie privită în coroborare cu art. 135 din Constituție. Astfel, dispozițiile criticate nu impietează asupra libertății economice, ci dau expresie prevederilor constituționale cu privire la dreptul și obligația statului de a stabili limitele și condițiile desfășurării activităților operatorilor economici, dar și asigurării protejării intereselor naționale în activitatea economică și financiară, astfel cum reiese și din celelalte considerente cuprinse în prezenta decizie. … 82.În acest context, cu privire la dispozițiile art. 135 din Constituție, de asemenea menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea reglementează aspecte ce țin de obligația statului de a asigura, printre altele, pe de o parte, libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție și, pe de altă parte, protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, care sunt într-o strânsă interdependență. Or, astfel cum s-a arătat anterior, dispozițiile criticate sunt tocmai o transpunere la nivel infraconstituțional a obligațiilor statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală, motiv pentru care, și din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate a fost considerată neîntemeiată. … 83.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce țin de desfășurarea procedurii insolvenței în anumite etape ale acesteia. … 84.Cu privire la dispozițiile art. 57 din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, acestea statuează că cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți, iar normele criticate sunt o transpunere la nivel infraconstituțional a acestui principiu, deoarece executarea obligațiilor și exercițiul drepturilor se întemeiază pe buna-credință, impunând oricărei persoane fizice sau juridice buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor, a drepturilor civile, a drepturilor procesuale etc., potrivit scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor celorlalți subiecți de drept (pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 358 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 5 octombrie 2020, paragrafele 19-21, și Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44). … 85.Referitor la dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (6), invocate în susținerea criticilor de neconstituționalitate extrinseci a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, Curtea reține că acestea reglementează regimul particular al ordonanței de urgență și se referă la domeniile în care se poate legifera pe calea ordonanței de urgență. În acest caz, incidența dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6) este subsecventă stabilirii unor drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale al căror exercițiu ori a căror existență să fi suferit o restrângere sau o vătămare prin normele criticate. … 86.În cauza supusă controlului de constituționalitate, raportat la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6), în mod concret, drepturile pretins a fi încălcate sunt dreptul de proprietate cuprins în art. 44 din Constituție, precum și libertatea economică reglementată prin art. 45 din Constituție, în raport cu criticile formulate, din perspectiva (i) principiului egalității în drepturi a cetățenilor, astfel cum acesta este reglementat în art. 16 din Legea fundamentală, (ii) a restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți fundamentale – art. 53 din Constituție, (iii) precum și din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind principiul securității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității legii, a cărui nerespectare este de natură să afecteze drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale și, implicit, să conducă la încălcarea prevederilor Legii fundamentale. … 87.Față de această împrejurare, având în vedere considerentele mai sus expuse, prin care nu s-a constatat încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 44 alin. (1) și (2), ale art. 45 și 53 din Legea fundamentală, implicit, Curtea nu poate reține nici încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, astfel că excepția de neconstituționalitate, în raport cu aceste prevederi constituționale, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 88.În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4), potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: (i) existența unei situații extraordinare; (ii) reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; (iii) urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. În acest context, Curtea reține că scopul ordonanței de urgență criticate îl reprezintă luarea unor măsuri urgente, care să conducă la (i) redresarea societăților aflate în dificultate și menținerea lor în circuitul economic, inclusiv la protecția salariaților acestora, măsuri care să permită și conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, în anumite condiții, pentru evitarea intrării iminente în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social, (ii) îmbunătățirea recuperării creanțelor statului de la debitorii aflați în insolvență, (iii) evitarea afectării mediului concurențial și a bugetului de stat, prin stoparea recurgerii la procedura insolvenței în mod abuziv și repetat de către persoanele care folosesc procedurile respective cu scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor și, nu în ultimul rând, (iv) asigurarea furnizării continue a serviciilor publice de producere și furnizare de energie termică și electrică de către operatorii economici aflați în dificultate. … 89.Față de această împrejurare, Curtea, prin jurisprudența precitată, a constatat că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, în cauză fiind o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care punea în pericol un interes public, iar neadoptarea acestor măsuri ar fi putut avea consecințe negative asupra bugetului de stat și a economiei, prin ignorarea prevederilor constituționale referitoare la obligația pozitivă a statului de a asigura protecția concurenței loiale, de a crea cadrul legal și favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție și de protejare a intereselor naționale în activitatea economică și financiară, astfel încât nu poate fi reținută pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 443 din 13 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 14 septembrie 2023, Decizia nr. 26 din 16 februarie 2023, precitată, și Decizia nr. 537 din 10 noiembrie 2022, precitată). … 90.În ceea ce privește prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, Curtea observă că, astfel cum s-a arătat la obiectul excepției de neconstituționalitate, în dinamica legislativă în materie, prin Legea nr. 113/2020 a fost eliminată sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“ din cuprinsul art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, iar în actuala redactare soluția legislativă criticată nu mai subzistă, textul art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 fiind, de altfel, modificat chiar în sensul arătat în motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate. … 91.Față de această împrejurare, Curtea constată că, la data soluționării cauzei aflate pe rolul instanței de contencios constituțional, soluția legislativă în discuție nu mai este în vigoare și nu mai continuă să producă efecte juridice, întrucât normele legale adoptate ulterior acestora sunt norme de procedură de imediată aplicare, având în vedere caracterul special al acestora, care derogă de la dreptul comun. … 92.De asemenea, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Raportat la aceste prevederi legale, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, precitată, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, dispozițiile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“, nu se circumscriu sensului Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, iar criticile de neconstituționalitate au rămas fără obiect. … 93.Or, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată și trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, având în vedere situația de fapt și de drept în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, urmată de evenimentele legislative mai sus menționate, ce au avut loc ulterior sesizării Curții Constituționale, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar avea nicio consecință în ceea ce privește efectivitatea deciziei instanței de contencios constituțional prin prisma prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care dispun că Parlamentul sau Guvernul, după caz, este îndrituit să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, având în vedere că legiuitorul, în cadrul procesului legislativ de aprobare a ordonanței de urgență, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, coroborat cu art. 115 alin. (7), potrivit căruia „Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege (…)“, deja a eliminat soluția legislativă criticată, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 94.În acest context, având în vedere că soluția legislativă criticată a fost eliminată între momentul sesizării Curții Constituționale și cel al pronunțării instanței de contencios constituțional, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în virtutea prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, mai sus redate. … 95.Referitor la celelalte prevederi criticate, se observă că prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 se aduc completări dispozițiilor art. 75 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2014, în sensul că se stabilește un termen în care administratorul judiciar trebuie să realizeze și să epuizeze respectivele verificări asupra creanțelor curente, a căror aplicare este în strânsă corelare cu art. IX alin. (1), cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018. Prin urmare, având în vedere că aceste prevederi se interpretează și se aplică prin coroborare cu norma de trimitere, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, pentru considerentele antereferite, urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. … 96.De asemenea, Curtea observă că prin art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 se modifică art. 102 din Legea nr. 85/2014 și se aduc anumite clarificări asupra modului în care se procedează la înscrierea în tabelul de creanțe a creanțelor fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă și care, potrivit reglementării criticate, vor fi admise la masa credală și înscrise sub condiție rezolutorie până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ. Față de această împrejurare, considerentele cuprinse în deciziile referitoare la dispozițiile art. I pct. 14 sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la aceste norme, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 97.În ceea ce privește dispozițiile art. VIII și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, se observă că acestea dispun cu privire la faptul că dispozițiile art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și pentru debitorii aflați în procedura insolvenței la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență (și care se referă la cesiunea creanțelor bugetare), precum și că „prevederile art. 133 alin. (5) lit. k), ale art. 133 alin. (5^1) – (5^3), precum și cele ale art. 135^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (…), astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, cu condiția ca planul de reorganizare să nu fie aprobat de adunarea generală a creditorilor până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență“, iar prevederile menționate în cuprinsul acestui articol se referă la conversia creanțelor bugetare în titluri de valoare. Or, se constată că acestea nu au incidență în cauzele în care au fost invocate, obiectul litigiilor fiind contestația la executare, contestarea popririi contului și contestarea tabelului preliminar de creanțe înscrise în acesta, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 98.Cu privire la dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție, de asemenea menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că actele la care se face referire în motivarea excepției de neconstituționalitate nu au relevanță constituțională în sensul stabilit prin jurisprudența instanței de contencios constituțional. … 99.Față de cele prezentate, nu se poate reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, întrucât nu s-a constatat încălcarea unei norme sau a unui principiu cuprins în Constituție, care să atragă implicit afectarea principiului statului de drept (pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 446 din 29 mai 2018, paragrafele 73 și 75). … 100.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, după caz, de Societatea Lotus Farm – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 31.364/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Prime Time Productions – S.R.L. din București în Dosarul nr. 24.253/300/2018 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești în Dosarul nr. 5.963/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Răzvan Tur Company – S.R.L. din satul Lețcani, comuna Lețcani, județul Iași, în Dosarul nr. 31.365/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Cavior Agro – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 31.576/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 32.079/245/2018 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești în Dosarul nr. 3.513/281/2019 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea E.V.A. Energy – S.A. din București în Dosarul nr. 4.637/62/2017/a30 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Lotus Farm – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 5.666/245/2019 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Engie România – S.A. din București în Dosarul nr. 4.637/62/2017/a32 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea Ozon Cota 1400 – S.R.L. din Sinaia în Dosarul nr. 184/105/2015/a4 al Judecătoriei Sinaia, de Societatea Spet Shipping – S.A. din București în Dosarul nr. 8.386/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă, de Societatea Upetrom 1 Mai – S.A. din Ploiești în Dosarul nr. 1.974/281/2019 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea A G Med Trading – S.R.L. în Dosarul nr. 8.792/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Cramele Pâncota – S.R.L. din Pâncota, județul Arad, în Dosarul nr. 709/246/2019 al Judecătoriei Ineu, de Societatea Tehnologica Radion – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.808/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Imobiliara – S.R.L. din București în Dosarul nr. 8.919/3/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, de Societatea Agromec Cernei – S.A. din Cernei, județul Arad, în Dosarul nr. 3.695/108/2007*/a1 al Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă, de Societatea Agromec Cernei – S.A. din Cernei, județul Arad, în Dosarul nr. 710/246/2019 al Judecătoriei Ineu, de instanța de judecată, din oficiu, și de Societatea Agro Zumer – S.R.L. din Țipari, comuna Sintea Mare, județul Arad, în Dosarul nr. 5.649/108/2017/a10 al Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă, de Nedelcu Vasile în Dosarul nr. 1.423/62/2018/a3 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Societatea A G Med Trading – S.R.L. din București în Dosarul nr. 20.424/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. cu sediul în București în Dosarul nr. 2.157/115/2018/a8 al Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, de Societatea Quick Protect – S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 3.665/100/2017/a4 al Curții de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, de Societatea A G Med Trading – S.R.L. în Dosarul nr. 6.393/300/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Pharma Vision – S.R.L. din București în Dosarul nr. 27.618/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și de Societatea Pallet Express – S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 29.816/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 10 și 14 [cu referire la art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, precum și ordonanța de urgență, în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8 și ale art. IX alin. (1) [cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia“] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată, după caz, de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … 3.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VIII și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată, după caz, de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoriei Sinaia, Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția I civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, Judecătoriei Ineu, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă, Curții de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, Curții de Apel Cluj – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 septembrie 2023. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Conectat cu
Permit crearea unui cont
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nouCele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
wpDiscuz
0
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x
Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului.
Functional
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistii
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
A apărut o problemă la raportarea acestei postări.
Blocare membru?
Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.
Nu vei mai putea:
Vedeți postările membrilor blocați
Menționați acest membru în postări
Invitați acest membru în grupuri
Trimite mesaj acestui membru
Adăugați acest membru ca conexiune
Vă rugăm să rețineți:
Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului.
Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.
