DECIZIA nr. 476 din 12 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 și art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Catrina Gaftoniuc și Liliana Teodoroiu în Dosarul nr. 5.658/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 3.587D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Direcția de Inspecție Judiciară pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a transmis note scrise prin care susține respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 721 din 29 octombrie 2015 și nr. 741 din 3 noiembrie 2015. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Sentința civilă nr. 3.886 din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.658/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 și art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Catrina Gaftoniuc și Liliana Teodoroiu, într-o cauză având ca obiect contestația împotriva rezoluției de clasare emise de Direcția inspecție judiciară pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și trimiterea cauzei la Inspecția judiciară pentru judecători în vederea cercetării abaterilor disciplinare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu există o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe, iar Parlamentul era în activitate în luna iunie 2013, la data adoptării actului normativ criticat. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu a fost supusă dezbaterii parlamentare și nu există o lege de aprobare sau de respingere din partea Parlamentului la data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în Monitorul Oficial al României. În mod abuziv, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a abrogat Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și a fost pusă în aplicare în 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, cu încălcarea art. 61,art. 108,art. 115 din Constituția României. Susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost emisă de puterea executivă și fără a mai trece prin controlul puterii legislative (lipsind legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013), a intrat în vigoare în termen de 3 zile și „a fost pusă în aplicare la nivel național în complicitate cu puterea judecătorească, căreia îi asigură o finanțare substanțială în baza taxelor judiciare majorate cu peste 100% pe care sunt nevoiți să le plătească justițiabilii din România“. Nici până în prezent Camera Deputaților, care este Camera decizională, nu a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care a abrogat în mod neconstituțional o lege organică – Legea nr. 146/1997. Astfel, sunt încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6) referitoare la interdicția de a adopta ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturi sau libertăți fundamentale. În acest sens, se invocă Adresa emisă de Camera Deputaților nr. 3b/30.236/243/2015 potrivit căreia „La Camera Deputaților se află înregistrat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (PL-X nr. 394/2013)“.  … 7.De asemenea, autoarele excepției susțin că, prin art. 16 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru au fost majorate cu peste 100%, comparativ cu cele stabilite anterior prin art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997. De asemenea, în susținerea neconstituționalității prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului 80/2013 care stabilesc taxa judiciară de timbru pentru cererea de recurs în contencios administrativ, sunt invocate prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, potrivit căreia interdicția reglementării în domenii ce fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituție pentru ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicție nu operează și în cazul ordonanțelor de urgență, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. Adoptarea unor asemenea ordonanțe este condiționată de existența unor „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, iar Guvernul este obligat să motiveze urgența în cuprinsul ordonanței. Examinând preambulul actului normativ criticat, Curtea Constituțională a reținut că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 și art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 115 din Constituție este neîntemeiată, având în vedere că urgența reglementărilor justifică, în acest caz, existența situației extraordinare și, în consecință, a considerat că dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând, în esență, considerente ale deciziilor Curții Constituționale în materie, spre exemplu, deciziile nr. 460 din 28 iunie 2016 și nr. 721 din 29 octombrie 2015. Precizează că, spre deosebire de ordonanțele simple, care, potrivit art. 115 alin. (1) din Constituție, nu pot fi adoptate decât în domenii care nu fac obiectul legilor organice, Constituția nu prevede o astfel de limitare și pentru ordonanțele de urgență. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea Direcția de inspecție judiciară pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivului actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 16 și art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:– Art. 16:În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:a)cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris – 50 lei; … b)cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ – 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.; …  … – Art. 24 alin. (1): „Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.“ …  … 14.Din examinarea considerentelor actului de sesizare și a notelor scrise formulate de autoarele excepției, Curtea observă că, în cauză, sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă, astfel încât urmează a reține ca obiect al excepției prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, și, în special, cele ale art. 16 și art. 24 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență. … 15.În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 108 privind actele Guvernului și art. 115 privind delegarea legislativă. … 16.De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție privind dreptul la respectarea bunurilor.  … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, și ale art. 16 și art. 24 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, instanța de contencios constituțional respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, Decizia nr. 741 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2016, Decizia nr. 460 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 24 august 2016, Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 291 din 25 aprilie 2017. … 18.Astfel, raportat la criticile extrinseci privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în ceea ce privește susținerile potrivit cărora la momentul adoptării actului normativ menționat nu exista o lege specială de abilitare a Guvernului, precum și faptul că această ordonanță de urgență nu a fost supusă dezbaterii parlamentare, Curtea a reținut că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanțe simple, și nu de ordonanțe de urgență. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe, iar dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea Decizia nr. 98 din 23 mai 2000). Cum în prezenta cauză este vorba despre o ordonanță de urgență, Curtea a apreciat că nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată și, prin urmare, art. 108 din Constituție nu este încălcat. … 19.Curtea a observat, totodată, faptul că proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost depus și înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților în data de 28 octombrie 2013. Ulterior, la data de 5 noiembrie 2013, a fost primit aviz de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, la data de 6 martie 2014 a fost acordat avizul de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar în 29 noiembrie 2016 a fost primit raport favorabil aprobării ordonanței de urgență de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. La data de 27 decembrie 2016 a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Prin urmare, criticile autoarei excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, având în vedere faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a intrat în vigoare după depunerea sa spre dezbatere la camera competentă să fie sesizată, în speță, Camera Deputaților, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. … 20.În jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Curtea a statuat că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. Depunerea ordonanței de urgență spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată drept condiție necesară intrării în vigoare a actului normativ nu reprezintă altceva decât o obligație ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat. … 21.Delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și, deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115, trebuie să fie dublat de un mandat legal – legea specială de abilitare, adoptată de Parlament – în cazul ordonanțelor simple, sau izvorăște direct din Constituție – în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată – în cazul ordonanțelor de urgență. … 22.Prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, Curtea a reținut că, în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiției etc. S-a arătat, totodată, că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluție în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă, în acest sens, orice întârziere în asanarea și sistematizarea legislației în materia taxelor de timbru ar fi condus la menținerea nepermisă a neconcordanțelor dintre prevederile legale în această materie cu prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicție cu noul cadru normativ în aceeași ipoteză. Totodată, consecințele negative pe planul transparenței și disciplinei financiare impuse de exercițiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar și pe planul situației justițiabililor și al nevoilor acute ale sistemului nu ar fi fost deloc neglijabile. … 23.De asemenea, Curtea a analizat motivele invocate de către Guvern în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 și a ajuns la concluzia că există un grad mare de abatere de la obișnuit, și anume condițiile concrete în care urmează să se desfășoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri, Codul civil și Codul de procedură civilă, și necesitatea finanțării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale, astfel încât a considerat că există o situație extraordinară, de natură să justifice adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție nu au fost încălcate. … 24.Referitor la invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 și art. 21 din Legea fundamentală, Curtea a mai reținut, în esență, că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite și că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.  … 25.Plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) fiind justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014). … 26.De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017). … 27.În fine, referitor la susținerea încălcării art. 6 pct. 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 din Primul Protocol adițional la această convenție, Curtea a constatat că obligația părților de a plăti taxe judiciare de timbru stabilite prin lege nu aduce atingere acestor articole, ci, dimpotrivă, creează premise pentru realizarea unui proces echitabil, deoarece taxele judiciare de timbru servesc unei mai bune organizări și funcționări a serviciului public de realizare a justiției (a se vedea Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000). … 28.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Catrina Gaftoniuc și Liliana Teodoroiu în Dosarul nr. 5.658/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, și, în special, cele ale art. 16 și art. 24 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește